1. Dispozitivele auxiliare ale muşchilor.

 Fasciile musculare: conjunctive, invelesc fiecare uschi, se dezvolta din mezenchim. Rol- circulatia singe venos si limfa
spre inima
Exemple:

Superficiale –bine fixate pe piele

Exemple:

Proprii-fixate pe muschi
Exemple:

 Teci fibroase si osteofibroase – conjunctiv-fibroase circulare prin care trec tendoanele. Rol – mentin tendonul in pozitie
fiziologica la contractia muschilor
Exemple:

 Burse sinoviale- subcutanate, subfasciale, subtendinoase, submusculare. Rol- metinerea tendoanelor (la presiune)
Exemple:

 Oase sesamoide- scripete peste care trece tendonul. Rol-maresc unghiul de fixare al tendonului pe os, maresc forta
musculara
Exemple:

2. Muşchii superficiali ai spatelui.

Denumire Origine Insertie Functie
Protuberanta Extremitatea  Partea superioara descendenta– ridica umarul, deplaseaza
occipitala externa, acromiala a unghiul inferior al omoplatului lateral
linia nuca superioara, claviculei,  Partea transversala– trage omoplatul inapoi
ligamentul nucal, acromion,  Partea ascendenta coboara umarul
Trapez apofizele spinoase spina  Contractie simultana – apropiere omoplati si umeri de CV
T1-12 scapulei  Contractia bilaterala – extinderea CV si a capului
 Contractia unilaterala – inclinare CV si cap in aceeasi parte
Treimea posterioara In L aponevrozele lor Adductor al bratului
Dorsal mare a crestei iliace, formeaza rombul lombar Roteste bratul interior
apofizele spinoase a Creasta tuberculului mic Ridica trunchiul (bara fixa)
L1-5 si Th 6-12 al humerusului Participa la inspiratie
Romboid Apofizele spinoase Marginea mediala a Apropie si ridica scapula spre CV
C4-6 si Th1-4 scapulei (sub spina)
Ridicator al Apofizele transverse Unghiul superior al Ridica omoplatul spre CV
scapulei C1-4 scapulei Inclina capul si gitul in aceeasi parte
Prin contractie bilaterala extinde gitul si capul
Dintat posterior superior Apofize spinoase C4-6 si Fata externa a coastelor 2-5 Ridica coastele la inspiratie
Th1-3
Dintat Apofizele spinoase Th11-12 si L1-2 Coastele 9-12 (prin 4 digitatii) Coboara ultimele coaste al
posterior (prin aponeroza aderenta la cea lombo- expiratie
inferior dorsala) Punct de sprijin pentru diafragm
3. Muşchii profunzi ai spatelui.

Denumirea Originea Insertia Functia

Tractul spino-transvers
Splenius al Ligamentul nucal, Linia nucala superioara, apofiza Contractia bilaterala – extinderea capului si
capului si apofizele spinoase mastoidiana (spleniul capului) gitului
gitului a C7 si Th1-6 Apofizele transverse C2-3 Contractia unilaterala – inclinarea capului de
(spleniul gitului) aceeasi parte
Tractul lateral
Extensor Apofizele spinoase a Se divid in 3 muschi: Extensia CV
al CV ultimelor L, fata  Iliocostal-se insera pe coaste
posterioara a sacrului,  Lung dorsal-pe apofizele
creasta iliaca si fascia transversale si poiza mastoidiana
toraco-lombara  Spinal-pe apofizele spinoase
Tractul medial
Semispinal Faciculele se arunca pe 5-6 vertebre
Multifizi Fasciculele sar peste 2-3 vertebre
Rotatori Se insera peste o vertebra
Interspinali Intre apofizele spinoase ale vertebrelor adiacente
Intertransversali Dintre apofizele transverse ale vertebrelor vecine
Suboccipitali In regiunea 4 muschi:
articulatiilor  Oblic superior al capului – originea pe apofiza transversala a atlasului
atlantooccipitala si insertia pe linia nucala inferioara
si atlantoaxiala  Oblic inferior al capului – originea pe apofiza spinoasa a atlasului si
insertia pe apofiza transversala a atlasului
 Mare drept posterior al capului –originea pe apofiza spinoasa a
axisului si se insera pe linia nucala inferioara
 Mic drept posterior al capului – originea pe tuberculul posterior al
atlasului si se insera pe linia nucala inferioara

Actiunea lor:
 Extensia CV.
 Mentinerea echilibrului corpului.
 Sunt antagonisti ai flexorilor (ventralii trunchiului).
 Sinergisti ai antero-lateralilor gitului si abdomenului, realizind lanturi cinematice musculare.

4. Fasciile spatelui.
Superficiala: determinata de masa adipoasa lombo-fesiera
acopera partea inferioara a muschilor lati ai spatelui
Nucala: intre muschii superficiali si profunzi
concreste medial cu lig. nucal si apofizele spinoase a vertebrelor cervicale
Toracolombara: desparte muschii profunzi de cei superficiali
2 foite – superficiala- de la creasta ilionului la ceafa
medial se fixeaza pe apofizele spinoase
lateral ajunge pina la unghiul coastelor( reg T)
marginea laterala a erectorului spatelui, concreste cu foita profunda(reg L)
de la ea incep muschii dorsal mare si dintat posterior inferior
- profunda (numai in reg. L) – desparte muschiul erector de muschiul patral lombar
inferior se fixeaza pe creasta ilionului
superior pe coasta 12
medial pe apofizele transverse a vertebrelor L
de la ea incepe muschiul transvers al abdomenului

5. Triunghiul lombar (Petit).

Delimitari: inferior – creasta ilionului
lateral – muschiul oblic abdominal extern
medial – marginea laterala a muschiului dorsal mare
Importanta:la efectuarea unui drenaj in caz de interventii chirurgicale in spatiul retroperitoneal
6. Spaţiul (patrulaterul) lombar (Grynfeld-Lesgaft).
Delimitari: superior – marginea inferioara a muschiului dintat posterior inferior si coasta 12
lateral – muschii oblici intern si extern al abdomenului
medial – muschiul erector al spatelui
posterior – muschiul dorsal mare
anterior – foita profunda a fasciei toracolombare

7. Elementele musculare din regiunea spatelui, care pot fi supuse inspecţiei sau palpaţiei pe viu.
 mm. trapezius, lattissimus dorsi, rhomboideus, levator scapulae, erector spinae.
 Trapezul- marginea lateroinferioară se reliefează pe linia dintre apofiza spinoasă a vertebrei toracice XI cu
tuberculul
-marginea laterosuperioară se vede şi se palpează de-a lungul marginii
posterioare a regiunii cervicale laterale (triunghiul supraclavicular al gâtului).
Evidenţierea reliefului muşchilor trapezi din ambele părţi se obţine prin mişcarea concomitentă de ridicare, dare pe
spate şi rotire în afară a braţelor.În paralizia trapezului umărul este lăsat în jos şi înaintesubiectul nu ridica umărul,
muşchiul e lăţit şi atrofiat şi nu se contractă.
 Dorsal mare poate fi palpat în timpul contracţiei, la ridicarea braţului se
vede marginea sa laterală; relieful muşchiului devine mai evident în exerciţiile la bara fixă.
La contracţia ambilor muşchi în regiunea lombară se reliefează laturile superolaterală ale rombului lombar.Muşchiul e
mai îngroşat la bolnavii cu afecţiuni pulmonare cronice, însoţite de tuse.
 Romboid formează o depresiune longitudinală, aflată între marginea lateroinferioară a
trapezului, marginea superioară a dorsalului mare şi marginea vertebrală a scapulei.
 Ridicator al scapulei poate fi palpat în triunghiul omotrapezoidian.
 Extensor al CV se reliefează în regiunea lombară de ambele părţi ale şanţului median al
spatelui. Se testează prin extensia coloanei vertebrale din decubitus ventral şi opunerea de presiune pe partea
inferioară a toracelui.
În paralizia m. erector spinae centrul de gravitaţie a corpului se deplasează posterior iar lordoza lombară devine mai
accentuată.
8. Muşchii toracelui.

Denumire Origine Insertie Functie

Pectoral mare  Partea claviculara -2/3 mediale a Fasciculele converg Rotatia mediala a bratului-
claviculei lateral pronator
 Partea sternocostala – fata anterioara a Printr-un tendon lung Bratul dispus orizontal=>
sternului si cartilajele coastlor 2-7 se insera pe creasta coborirea – adductor
 Partea abdominala- partea anterioara a tuberculului mare al Ridicarea toracelui
tecii muschiului drept abdominal humerusului Inspirator auxiliar

Petoral mic Fata externa a coastelor Apofiza coracoida a Trage scapula inainte si in jos
2-7 scapulei Ridica coastele
Inspirator auxiliar( in inspiratie fortata)
Subclavicular Clavicula Prima coasta Trage clvicula in jos
Ridica prima coasta
Inspirator auxiliar
Dintat Fata externa Prin 2 dinti pe marginea Largeste diametrul transvers al cutiei toracice
anterior coasta 1-9 mediala a scapulei Inspiratie fortata( inspirator auxiliar)
Prin 7 dinti pe unghiul Fixeaza scapula de trunchi( cu romboizi si trapezi impreuna)
inferior al scapulei Roteste unghiu inferior al scapulei in timpul abductiei
membrului superior ( portiunea inferioara a muschiului)
Intercostali Se prind de marginile Se intind de-a lungul spatiului intercostal Inspiratori
externi sup si inf a coastelor Pe partea anterolaterala orientati oblic in jos, anterior si medial
(11 perechi) adiacente Pe partea dorsala oblic in jos lateral
Intercostali Sub cei externi Intre marginile coastelor adiacente cu Expiratori
interni De la marginea sternului pina la unghiul directii opuse celor externi
coastei
Subcostali Pe fata interna a portiunii inferioare a Oblicitate ca si intercostali interni Inspiratori
toracelui,la nivelul unghiului costal
Transversal al Pe apofiza xifoida Pe cartilajele coastelor 2-6 expirator
toracelui Pe fata posterioara a corpului sternului si Orientarea fasciculelor sus si lateral
cartilajele coastelor 2-7
9. Porţiunile diafragmei.
 Partea lombara – in reg. L1-4 si coasta 12
formata din 2 pedunculi cu originea pe fata anterioara a L1-4. La nivelul L1 ei(fasciculele
pedunculilor) se incruciseaza delimitind hiatul aortal( aorta si ductul toracic). Superior si in stinga de hiatul aortal
delimiteaza hiatul esofagian (esofagul si nervii vagi).
 Partea costala – originea pe fata interna coasta 6-12 de unde converge spre centru tendinos
 Partea sternala – originea pe apendicele xifoid, se finiseaza pe partea anterioara a centrului tendinos.

10. Fasciile toracelui.

Denumire Structura Localizare -Functie
Pectorala Lamela subtire  Acopera glanda mamara=>capsula mamelei, separa glanda in lobi
superficiala prin septuri conjunctive
 De la ea, spre piele, mamelon si clavicula pornesc fascicule ce
formeaza ligamentele suspensoare ale glandei mamare

Pectorala 3 lamele- superficiala,  Superficiala- acopera pectoralul mare, se insera pe periostul

proprie profunda, toracica a fasciei clavicule si sternului In santul deltoidopectoral, concreste cu
toracale proprii lamela profunda
 Profunda-mai pronuntala la nivelul triunghiului clavipectoral
(fascia clavipetorala)
 Toracica- acopera intercostalii externi, sternul si coastele

Endotoracica Inveleste interior coastele, intercostalii interni, subcostalii, transversalul

toracelui

11. Muşchii toracelui, explorabili pe viu.

 Pectoral mare - mai usor palpabil in actiune. Tendonul- medial de nivelul fixarii
de humerus. Se evidentiaza bine in adductia bratului. Partea sternocostala se evidentiaza cind bratul( in flexie
anterioara) si antebratul(in extensie) face o miscare de adductie a membrului superior spre soldul din partea opusa.
 Pectoral mic – in decubit dorsal (stind culcat pe spate).
 Dintat anterior – in miscarea de impingere a ceva masiv cu bratele si antebratele
extinse. In paralizia lui se remarca incapacitatea de a ridica bratul mai sus de nivelul orizontal si modificarea pozitiei
scapulei.

12. Muşchii abdomenului.

Denumire Origine Insertie Specific
Anteriori

Drept Pe fata anterioara a Osul pubis si Intretaiat de 3-4 intersectii tendinoase, concrescute cu foita
abdominal cartilajelor coastelor 5- simfiza pubiana anterioara a tecii muschiului drept abdominal=> majorarea fortei
7 si apofiza xifoida acestuia

Piramidal Intre simfiza pubiana si linia alba, anterior Rudimentar

de abdominalul drept

Laterali

Oblic Fata externa a La marginea abdominalului drept trece in Fasciculele aponevrozei formeaza pedunculi:
abdominal ultimelor 7-8 aponevroza, marginea inferioara a ei  lateral-insertie pe tuberculul pubian
extern coaste formeaza ligamentul inghinal ( de la spina  medial- insertie pe fata anterioara a
iliaca sup pina la tuberculul pubian). simfizei pubiene

Oblic Fascia Fasciculele posterioare- pe marginea inferioara a ultimelor 3-4 Acoperit de oblic extern
abdominal toracolombara, coaste
intern creasta iliaca si Celelalte trec intr-o aponevroza larga, care se imparte in 2 de-a
treimea laterala a lungul abdominalului drept participind la formarea teacii
lig. inghinal acestuia. Sub ombilic trec anterior de muschiul drept.

Transvers Fata interna coaste 6-12 , In apropierea marginii laterale a Profund de oblic intern
abdominal pe fascia toracolombara, crista iliaca si treimea abdominalului drept trece in
laterala a muschiului drept abdominal aponevroza curba (linia
semilunara).
 Posteriori

Patrat Intre creasta iliaca si coasta 12 Formeaza peretele

lombar 2 portiuni: posterior al
 ventrala- uneste creasta iliaca cu coasta 12 abdomenului
 dorsala- originea pe creasta iliaca si insertia pe apofizele transverse ale
vertebrelor lombare

Actiunea:
Statica si miscarile trunchiului, miscarile respiratorii si realizarea presiunii abdominale.
Flexia - contractia bilaterala a muschilor drepti abdominali si oblici.
Flexia laterala – contractie unilaterala a muschilor patrat lombar si oblici.
Rotatie – oblici la contractia opusa miscarii.
Expiratie – prin tractiune asupra coastelor ( antagonisti ai diafragmului).
Mentin pozitia normala a organelor cavitatii abdominale, realizind participarea lor la mictiune, defecatie si expulzarea
fatului la nastere.

13. Fasciile abdomenului.

Denumire Structura Localizare -Functie
Superficiala Bine devoltata in hipogastru, unde se imparte Fasciculele se deplaseaza pe fata
in 2 foite intre care se gaseste tesut adipos si dorsala a penisului (clitorisului)
vene subcutanate formind ligamentul suspensor.
In regiunea inghinala concreste
cu ligamentele inghinale.
Proprie a abdomenului 3 lamele:
 Superficiala – acopera oblicul extern, in regiunea inelului superficial al
canalului inghinal formeaza fibre intercrurale care inconjoara cordonul
spermatic continuind cu fascia cremasterica.
 Mijlocie – acopera muschiul oblic intern
 Profunda – acopera muschiul transvers al abdomenului

Endoabdominala Componenta principala – fascia transversala Acopera din interior peretii

cavitatii abdominale

14. Liniile arcuată şi semilunară.

Linia semilunara - aponevroza muschiului transvers abdominal
Linia Dauglasi – limita dintre peretele aponevrotic si cel fascial

15. Linia albă

Se formeaza la incrucisarea aponevrozelor celor 6 muschi abdominali. Intre muschii drepti ai abdomenului, se intinde
de la xifoidul sternului pina la marginea superioara a simfizei pubiene. La mijlocul ei => inelul ombilical. In caz de
majorare a presiunii abdominale pot aparea hernii ale liniei albe.

16. Canalul inghinal.

Interstitiu in portiunea inferioara al peretelui abdominal ventral. La barbati – trece funicului spermatic.La femei- trece
ligamentul rotund al uterului .

17. Pereţii şi orificiile canalului inghinal.

Delimitat de 4 pereti si 2 orificii:
 Peretele anterior – format de aponevroza oblicului extern
 Peretele posterior – de fascia transverala
 Peretele superior – reprezentata de marginea inferioara a muschilor oblic intern si transvers
 Peretele inferior – de jgheabul ligamentului inghinal
 Inelul inghinal superficial – delimitat de 3 fascicule ale aponevrozei muschiului oblic abdominal extern,
superior – de pedunculul medial, inferior- de pedunculul lateral, lateral- de fibrele intercrurale care unesc
pedunculii medial si lateral, medial –ligamentul reflex.
 Inelul inghinal profund – in regiunea peretelui posterior al canlului inghinal. Fascia transversala in acest loc
este subtire, la marginile inelului continua pe funiculu spermatic si testicul formind fascia spermatica interna.
Marginea mediala a inelului este fortificata de ligamentul interfoveolar(Hesselbachii) si ligamentul
Henle.
18. Intersecţiunile tendinoase ale m. rectus abdominis.
2 mai sus de ombilic
1 la nivelul ombilicului
1 putin pronuntata mai jos de ombilic

19. Teaca muşchiului rect abdominal.

Constituita din aponevrozele celor 3 muschi lati abdominali.
Este impartita in 3 segmente:
• Superior – la nivelul cartilajelor 5-8, peretele anterior e format din aponevroza oblicului extern al
abdomenului, iar posterior de cartilajele acestor coaste.
• Mijlociu – de la cartilajul 8 pina la linia orizontala (2-5 cm mai jos de ombilic) peretele anterior e
format din aponevroza oblicului extern si lamela anterioara a aponevrozei oblicului intern, posterior de lamela
posterioara a oblicului intern si aponevroza muschiului transvers.
• Inferior – (2-5 cm mai jos de ombilic pina la simfiza pubiana) aponevrozele celor 3 abdominali trec pe
fata anterioara a dreptului abdominal, posterior fiind numai fascia transversa.
o Peretele anterior – unit cu intersectiile aponevrotice a muschilor,impiedica alunecarile laterale ale
acestora in inclinatia trunchiului
o Peretele posterior (superior – cartilaginos, mijlociu – aponevrotic, inferior – fascial) – nu adera la
intersectiile dreptului abdominal => procesul inflamator nu poate descinde din partea superioara spre simfiza pubiana.

20. Muşchii şi formaţiunile topografice ale abdomenului, explorabile pe viu.

 Muşchiul drept abdominal apare ca două proeminenţe verticale, situate de ambele părţi ale liniei
mediane.
 Muşchiul oblic extern al abdomenului împreună cu aponevroza sa determină relieful părţii laterale şi
lateroinferioare a abdomenului.Aponevroza muşchiului oblic extern formeaza ligamentul inghinal,
palpabil în regiunea inghinală.
Santuri:
 Intre proeminenţele muşchilor drepţi abdominali pe linie mediană se află şanţul median anterior, care
corespunde liniei albe şi începe în fosa epigastrică ,aproximativ la mijlocul şanţului se află ombilicul.
 Marginilor laterale ale muşchilor drepţi abdominali le corespund şanţurile longitudinale laterale ale
abdomenului, care încep în fosa subcostală la nivelul cartilajului coastei XI, pe fundul căreia se proiectează
punctul cistic.
 Şanţuri transverse cauzate de intersecţiile tendinoase mult mai pronunţate în partea supraombilicală.
 Marginii laterale extensorului CV îi corespunde şanţul lombar lateral.
 Şanţul costoabdominal anterior începe de la nivelul apendicelui xifoid şi continuă cu şanţul longitudinal
lateral iar posterior, sub coasta XII se află şanţul lombar posterior.
 Şanţul inghinal
 Şanţul pubian
 Şanţul taliei

21. Muşchii centurii scapulare.

Denumire Origine Insertie Functie
Deltoid 3 portiuni: Tuberozitatea Portiunea claviculara flecteaza si
 claviculara- deltoidiana a roteste bratul interior
marginea anterioara a treimii laterale humerusului Portiunea scapulara extenseaza
a claviculei bratul si-l roteste spre exterior
 acromiala- Portiunea acromiala abduce
marginea laterala a acromionului bratul
 scapulara-
spina scapulei si fascia infraspinata
Supraspinos Fosa si fascia Tuberculul mare al humerusului Abductia bratului
supraspinoasa (superior) si in capsula articulatiei Intinde capsula articulara evitind
umarului strangularea acesteia
Infraspinos Fosa si fascia Tuberculul mare al humerusului (mediu) Roteste bratul exterior
infraspinoasa Intinde capsula articulara
Rotund mic Marginea laterala a Fateta inferioara a tuberculului mare Rotator lateral si adductor al
 scapulei si fascia humeral si pe capsula articulara humerusului
infraspinoasa
Rotund mare Unghiul inferior al Creasta tubercului mic al Rotator medial si adductor al
«muschiul scapulei humerusului humerusului
carturarilor»
Subscapular Fosa subscapulara Tuberculul mic al humerusului Cel mai puternic rotator medial
si adductor al bratului (ridicat)

22. Muşchii şi formaţiunile topografice din regiunea umărului, explorabile pe viu.

 Deltoid–devine mai accentuat prin mişcarea de abducţie a braţului. În astfel de poziţie se
pot evidenţia şi delimita porţiunile sale. La nivelul limitei dintre treimea proximală şi cea medie a braţului porţiunile
anterioară şi posterioară ale deltoidului converg spre aria de inserţie de pe humerus formând o eminenţă triunghiulară,
care delimitează spaţiul dintre m. biceps brachii şi m. brachialis.
Testarea muşchiului se efectuează prin mişcarea de abducţie a braţului, la care examinatorul opune rezistenţă orientată
în sens invers.
În paralizie umărul e căzut , braţul atârnă, nu poate fi abdus şi ridicat până la orizontală.
 Supraspinos se reliefează în regiunea feţei dorsale a scapulei între proeminenţele muşchilor deltoid şi rotunzi.
 Proeminenţa infraspinosului se vede mai bine la persoanele musculoase cu braţul în abducţie (până la nivelul
orizontal). Muşchiul intraspinos poate fi testat împreună cu rotundul mic dacă examinatorul exercită presiune
pe antebraţ în direcţie de rotaţie internă a braţului în timp ce persoana examinată efectuează o mişcare de
rotaţie a braţului (cu cotul flectat sub unghi drept).
 Rotund mare si mic- contururile lor se evidenţiază mai bine în poziţie cu braţele ridicate; la subiecţii
musculoşi proeminenţa rotundului mare se vede şi în repaus.
Se testează prin opunerea de rezistenţă mişcării de rotaţie internă a braţului.

23. Muşchii braţului.

Denumire Origine Insertie Functie
Anteriori
Biceps brahial Scapula prin 2 capete: Tuberozitatea Flexor al antebratului pe brat
 Lung- pe radiala In pozitie de pronatie- supinator
tuberculul supraglenoidal a Capul lung- adductie, capul scurt-abductie
scapulei
 Scurt – apofiza coracoida a
omoplatului
Brahial Fata anterioara a treimii medii si Tuberozitatea Flexor al antebratului pe brat
inferioare a humerusului, septele ulnei Tensor al capsulei articulatiei cotului
intermusculare a bratului(intre
inserii deltoid si coracobrahial)
Coracobrahial Procesul coracoid al scapulei Humerus, Flexor si adductor al bratului
inferior de
creasta
tubercului mic
Posteriori
Triceps 3 capete: Olecranon Extensor si adductor al bratului
brahial  Lung –de pe tuberculul
infraglenoidal al scapulei, se
insera pe olecranon
 Lateral – de pe fata
posterolaterala a humerusului,
intre tuberculul mare si marginea
superioara a santului nervului
radial. Fasciculele lui transforma
santul nervului radial in canal prin
care trec nervul radial, artera
brahiala profunda si cele 2 vene
satelice.
 Medial – de pe fata posterioara a
humerusului, inferior de santul
nervului radial
 Anconeu Epicondilul lateral al humerusului Partea Extensor al antebratului
superioara a Stabilizeaza rotatia ulnei
ulnei, capsula
articulatiei
cotului, fascia
antebratului

24. Capetele bicepsului brahial.

Capul lung – tuberculul supraglenoidal alscapulei=>santul intertubercular
Capul scurt –apofiza coracoida a omoplatului
Prin tendon comun=>tuberozitate radiala

25. Aponeuroza bicepsului brahial.

Lamela fibroasa care se insera pe fascia antebratului. Sub ea trec nervul median si aorta brahiala.

26. Grupele de muşchi ai antebraţului.

Anterioara:
 Stratul superficial – pronator rotund, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului
 Al 2 strat – flexor superficial al degetelor
 Al 3 strat – flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui
 Al 4 strat – pronator patrat

Laterala: brahioradial, extensor lung al carpului, extensor radial scurt al carpului, supinator

Posterioara: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului, abductor lung al policelui,
extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al indicelui

27. Muşchii anteriori ai antebraţului.

Denumire Origine Insertie Functie
Pronator 2 fascicule: Partea mijlocie a Pronator al antebratului si al minii
rotund  Humeral- de pe epicondilul fetei laterale a Flexia antebratului in articulatia
medial al humerusului si radiusului cotului
septul intramuscular medial al
bratului
 Coronoidian – apofiza
coronoida a ulnei
Flexor Epicondilul medial al humerusului, Baza metacarp 2 Flexor al minii pe antebrat
radial al fascia antebratului Abductor al minii
carpului
Palmar lung Epicondilul medial al Trece deasupra retinaculului flexor Flexor slab al minii
humerusului pina la aponevroza palmara Intinde aponevroza palmara
Flexor ulnar 2 capete: Inglobeaza Flexor si adductor al minii
al carpului  Humeral – epicondilul medial piziformu si se
al humerusului si fascia insera pe baza
antebratului metacarp 2 si
 Ulnar – olecranon si treimea cirligul hamatului
superioara a marginii
posterioare a ulnei
Flexor 2 capete: 4 tendoane Flexia falangei medii pe cea
superficial  Humeroulnar- epicondilul La baza falangelor proximala, celei proximale pe
al degetelor medial al humerusului, fascia medii 2-5 metacarp si a minii pe antebrat
antebratului, lig colateral La mijloc se bifurca Adductor al minii
ulnar, apofiza coronara a ulnei pt a forma
 Radial – 2/3 superioare a incrucisari
marginii anterioare a tendinoase
radiusului
Flexor 2/3 proximale a ulnei, membrana 4 tendoane Flexia falangelor distale, degetelor
profund al interosoasa a antebratului Fata anterioara a si minii
 degetelor falangelor distale
2-5
Flexor lung Fata anterioara a radusului, membrana Prin canalul carpal Flexia falangei distale
al policelui interosoasa pe baza falangei Flexia policelui
distale a policelui Flexia minii

28. Muşchii posteriori ai antebraţului.

Denumire Origine Insertie Functie
Extensor al Epicondilul 4 tendoane Extensia degete 2-5
degetelor lateral, Fata dorsala a degetelor Si a minii in art/ radiocarpiana
fascia Se imparte in 3=> 1 pe fata dorsala a 1
antebratului falange, 2 pe baza falangei distale (lateral)
Extensor al Epicondilul lateral Baza falangelor medii si Extensor al degetului mic si al
degetului mic distale a degetului mic minii
Extensor ulnar Epicondilul lateral, fascia Baza metacarp 5 Extensor si adductor al minii
al carpului antebratului, capsula art. cotului
Abductor lung al Fata dorsala a radiusului, Baza metacarp 1 Abduce policele si mina
policelui membrana interosoasa si ulna
Extensor scurt al Fata dorsala a radiusului, Baza falangei Extensia falangei proximale
policelui membrana interosoasa si ulna proximale a policelui Abduce policele
Extensor lung al Fata posterioara a ulnei, Baza falangei distale Extensia policelui
policelui membrana interosoasa a a policelui Cind policele e abdus, contribuie la
antebratului adductie
Extensor al Fata posterioara a ulnei(treimea Falanga proximala a Extensia indicelui si a minii
indicelui distala) indicelui
Membrana interosoasa

29. Muşchii, care efectuează flexia antebraţului.

Biceps brahial, brahial, brahioradial, pronator rotund
30. Muşchii, care efectuează extensia antebraţului.
Triceps brahial, anconeu
31. Grupele de muşchi ai mâinii.
Laterali (eminenta tenara): abductor scurt al policelui, opozant al policelui, flexor scurt al policelui, adductor al
policelui
Mediani (eminenta hipotenara): palmar scurt, abductor al degetului mic, flexor scurt al degetului mic, opozant al
degetului mic
Mijlocie: lumbricali, interososi (interososi palmari, interososi dorsali)

32. Muşchii palmari ai mâinii.

Denumire Origine Origine Functie
Eminenta tenara
Abductor scurt Tuberculul scafoidului, portiunea Partea laterala a falangei Abducere si rotire
al policelui laterala a retinaculului flexorilor proximale a policelui laterala a policelui
Opozant al Osul trapez si retinaculul flexorilor Marginea radiala si fata Opozitia policelui
policelui anterioara metacarp1
Flexor scurt 2 capete: Falanga Flexia falangei proximale si a
al policelui  Superficial -retinaculul flexorilor proximala a policelui in ansamblu
 Profund –trapez, trapezoid si metacarp 2 policelui
Adductor al 2 fascicule: Falanga proximala a Adductia si flexia
policelui  Oblic – osul capitat, baza metacarp 2-3 policelui policelui
Transversal – fata palmara a metacarp 3
Eminenta hipotenara
Palmar scurt Retinaculul flexor Fata profunda a dermului Pliseaza pielea
eminentei hipotenare
Abductor al Osul piziform si retinaculul Marginea mediala a falangei Abductor si flexor al
degetului mic flexorilor proximale a degetului mic degetului mic
 Flexor scurt al Retinaculul flexorilor, cirliul osului Falanga proximala a degetului Flexia degetului mic
degetului mic hamat mic
Opozant al Retinaculul flexorilor, cirligul Marginea mediala a metacarp 5 Opozitia degetului mic
degetului mic osului hamat catre policele
Regiunea palmara mijlocie
Lumbricali Sub aponevroza palmara Fata dorsala a falangelor Flexori ai falangei proximale si extensori
proximael 2-5 slabi al falangelor medii si distale 2-5
Interososi Fetele laterale metacarp 2,4,5 Fata dorsala falangele proximale 2,4,5 Adductia degetelor
palmari 2,4,5 catre 3

33. Muşchii dorsali ai mâinii.

Denumire Origine Origine Functie
Interososi dorsali Prin 2 capete de la fetele Falangele proximale Abduc degetele 2-5, indepartindu-le
contrapuse a metacarpilor 1-5 a degetelor 2-5 de 3

34. Pereţii şi aperturile cavităţii axilare.

Delimitari : anterior – pectoral mare si mic
posterior – dorsal mare, rotund mare, subscapular
medial – dintat anterior
lateral – biceps brahial, coracobrahial

Aperuturi: superioara – cav. axialara comunica cu reg. gitului

Delimitata – anterior – clavicula
medial – prima coasta
lateral – marginea superioara a scapulei
inferioara – anterior – marginea inferiara a pectoralului mare
posterior – marginea inferioara a dorsalului mare si rotund mare

35. Orificiile trilater şi patrulater.

Trilater – superior – rotund mic, subscapular
inferior – rotund mare
lateral – capul lung al tricepsului brahial
Patrulater –superior – rotund mic, subscapular
inferior – rotund mare
medial – capul lung al tricepsului brahial
lateral – colul chirurgical al humerusului

36. Triunghiurile peretelui anterior a cavităţii axilare.

 Clavipectoral –superior - clavicula
inferior – marginea superioara a pectoralului mic
 Pectoral –pectoralul mic
 Subpectoral – intre marginea inferioara a pectoralului mic si a pectoralului mare

37. Fosa cubitală.

Pe tegument fosa cubitală are o formă rombică şi a delimitată infero-lateral de brahioradial, medial de pronator rotund,
superior de brahial. De o parte şi al muşchiului brahial pot fi observate şanţurile cubitale anterioare medial şi
lateral, unite proximal cu şanţurile bicipitale medial şi lateral, iar distal – cu şanţurile ulnar şi radial din regiunea
antebraţului.
Pielea din regiunea fosei cubitale formează plicele cubitale transversale. În această regiune sun accentuate reliefurile
venelor superficiale, în care se fac injecţii intravenoase sau se recoltează sângele analize de laborator.
In flexie maxima – trigonul cubital (Hueter) ( olecranon si cei 2 epicondili)
In extensie maxima – linia cubitata (Hueter)
Şanţurile cubitale posterioare lateral şi medial. Cel lateral, delimitat de proeminenţele olecranului şi epicondilului
lateral al humerusului, continuă distal cu gropiţa radială (fossa radialis superior). Destul de adâncă la femeie, această
gropiţă dă cotului o anumită eleganţă din care motiv mai e denumită “gropiţa frumuseţii” (fossa pulhidrica). Aici
poate fi palpat capul radiusului şi deschisă capsula articulaţiei cotului.
38. Canalul humeromuscular.
Intre muschiul triceps brahial si santul nervului radial al humerusului
Orificiul de intrare – delimitat de humerus, capul lateral si medial al tricepsului
Orificiul de iesire – muschiul brahial si brahioradial ( partea laterala a bratului)
Continut – nervul radial, artera si venele brahiale profunde

39. Canalul supinator.

In treimea superioara a antebratului, intre radius si muschiul supinator
Continut: nervul supinator
40. Şanţurile bicipitale.
Pe braţ din partea lui medială din fosa axilară continuă şanţul bicipital medial, în partea proximală a căruia se văd
contururile pachetului vasculonervos, iar în partea distală – ale venei bazilice. Din partea laterală pe braţ se remarcă
şanţul bicipital lateral conţinând vena cefalică. Proximal acest şanţ continuă cu şanţul deltopectoral, iar distal trece în
fosa cubitală.
41. Şanţurile de pe faţa anterioară a antebraţului.
 Santul radial – printre muschii brahioradial si flexorul radial al carpului
 Santul ulnar – lateral – flexorul superficial al degetelor
medial –flexorul ulnar al carpului
Proximal de uneste cu santul cubital posterior prin canalul ulnar
 Santul median – intre flexorul radial al carpului si flexorul superficial al degetelor

42. Spatiul celular Parona (Pirogov).

Delimitat: anterior - flexorul profund al degetelor si flexorul lung al policelui
posterior- membrana interosoasa si pronatorul patrat
Sediul supuratiilor dupa panariciu al policelui sau V, incomplet sau tardiv tratate

43. Canalul carpal. Canalele radial şi ulnar al carpului.

Canalul carpal – delimitari
Continut:2 teci sinoviale –pt flexorul superficial si profund al degetelor si pt flexorul lung al policelui.Nervul median.

Canalul radial– delimitari

Continut:tendonul muschiului flexor radial al carpului

Canalul ulnar – delimitari –

Continut:artera,vena si nervul ulnar

44. Aponeuroza palmară.

De la baza metacarp 2-5 pina la tendonul palmarului lung

45. Canalele osteofibroase şi tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor mâinii şi degetelor. (canalele 44)
Tecile sinoviale – in canalul carpal 2
Sinoviala comuna – origine – falanga distala metacarp 5, acopera tendoanele degetelor 2,3,4
insertie 3-4 cm superior de retinaculul flexorilor
Sinovia flexorului lung al policelui – de la baza falangei distale a policelui- 2-4 cm deasupra retinaculului
flexorilor
Sinovia flexorului radial al carpului – de la art. radiocarpiana pina la tendon.trece prin canalul carpal
Sinoviala comuna a degetelor
46. Canalele osteofibroase şi tecile sinoviale de pe faţa dorsală a gâtului mâinii.
6 teci sinoviale separate. Deasupra retinaculului extensorilor, finisindu-se sub retinacul, neajungind la degete.
Sinoviala tendonului muschiului abductor lung al policelui si extensorului scurt, tendonului extensorului lung
al policelui, extensorilor degetelor si indicelui, extensorului ulnar al carpului, extensorului radial al carpului,
extensorului degetului mic

47. Muşchii şi elementele topografice din regiunea braţului, vizibile şi palpabile pe viu.
 Pe faţa anterioară relieful m. biceps brachii. Contururile muşchiului devin mai evidente în mişcarea de flexie
a antebraţului pe braţ sau în mişcarea concomitentă de flexie şi de supinaţie a antebraţului. Corpul muşchiului
poate fi palpat în întregime, în partea distală se simte tendonul lui radial împreună cu expansiunea
 aponevrotică (fascia lui Pirogov).În paralizie bicepsul se atrofiază, iar relieful feţei anterioare a braţului devine
şters.
 M. brachialis. Relieful lui poate fi observat la persoanele parţial, în partea proximală, între proeminenţele
bicepsului (din faţă), tricepsului (din spate) şi deltoidului (de sus).
 Faţa posterioară a braţului are de obicei un relief mai puţin pronunţat.Poate fi observat relieful fiecărei
porţiuni a m. triceps brachii. În mişcarea de extensie a antebraţului contururile lui se accentuează, apărând
sub piele proeminenţele capetelor lung şi lateral (în partea superioară). M. triceps brachii poate fi testat prin
mişcarea de extensie a antebraţului contra căreia se opune rezistenţă.În paralizia tricepsului antebraţul este
uşor flectat, extensia antebraţului devine imposibilă.

48. Muşchii şi elementele topografice din regiunea antebraţului, explorabile pe viu.

 La un subiect cu constituţie atletică pe faţa anterioară a antebraţului, aflat în flexie (până la 90 0) poate fi
observat relieful muşchilor din stratul superficial. Contururile corpurilor şi ale tendoanelor lor devin mai
accentuate când degetele sunt strânse în pumn, iar mâna se află în flexie uşoară.
 În treimea distală pot fi palpate şi tendoanele subţiri ale flexorului superficial al degetelor. În sens
lateromedial în regiunea dată tendoanele se vor palpa în următoarea succesiune: de-a lungul marginii radiale –
tendonul brahioradialului, lângă el – al flexorului radial al carpului, urmat de tendoanele flexorului superficial
al degetelor şi al palmarului lung şi în fine – tendonul flexorului ulnar al carpului. Pentru a ne convinge de
faptul că urmărim tendonul unui muşchi anumit propunem persoanei examinate să efectueze mişcările cum ar
fi adducţia sau abducţia mâinii (pentru flexorii ulnar şi radial ai carpului), flexia falangelor proximale ale
degetelor II – V (pentru flexorul superficial al degetelor).
 La persoanele cu o musculatură bine dezvoltată, în cazul, în care cotul şi mâna se află în extensie, iar degetele
sunt strânse în pumn, pe faţa posterioară a antebraţului apare relieful muşchilor posteriori; se evidenţiază
îndeosebi corpurile muşchilor extensori lung şi scurt ai carpului, extensorului degetelor, extensorului
degetului mic, extensorului ulnar al carpului. Contururile tendoanelor muşchilor extensori ai degetelor devin
destul de evidente pe faţa dorsală a mâinii, când falangele medii şi distale sunt flectate, iar cele proximale sunt
extinse.
 În treimea distală a feţei posterioare a antebraţului la abducţia şi extensia policelui poate să se contureze o
proeminenţă oblică, formată de corpurile muşchilor extensor scurt şi abductor lung ai policelui, care
traversează radiusul.
49. Muşchii şi elementele topografice din regiunea axilei, explorabile pe viu..
Între faţa laterală a toracelui şi faţa medială a braţului se află fosa axilară, care se reliefează cel mai mult când braţul
este abdus. Marginile ei, denumite şi margini ale bazei axilei, sunt prezentate de plicele de piele, care acoperă
marginea inferioară a pectoralului mare ( din faţă) şi marele dorsal cu marele rotund (din spate), medial şi lateral fosa
axilară e flancată de liniile imaginare, care leagă aceste plice respectiv pe torace şi pe braţ. Aici începe să se contureze
pachetul vasculonervos al braţului, care continuă pe braţ.
50. Muşchii şi elementele topografice din regiunea mâinii, explorabile pe viu.
Muşchii mâinii.

 Pe faţa palmară a mâinii proemină reliefurile eminenţilor tenară şi hipotenară. Relieful eminenţei tenare e
format în special de mm. abductor policis brevis şi flexor policis brevis, iar al eminenţei hipotenare – de mm.
abductor digiti minimi şi flexor digiti minimi. Planul triunghiular uşor concav dintre cele două eminenţe
corespunde aponevrozei palmare.
 Pe faţa dorsală a mâinii proemină muşchii interosoşi dorsal mai ales primul, situat în spaţiul intermetacarpian
I.
 La nivelul feţei dorsale a gâtului mâinii, pe marginea lui radială tendoanele extensorilor şi abductorului lung
al policelui delimitează o depresiune triunghiulară, denumită tabacheră anatomică
 Testarea muşchilor mâinii se realizează opunându-se rezistenţă mişcărilor principale, efectuate de fiecare
muşchi în parte.
51. Muşchii interni ai bazinului.
Denumire Origine Insertie Functie
Iliopsoas Flexorul articulatiei coxofemurale
Psoas mare Fetele laterale ale corpurilor si Trohanterul mic al
apofizelor transversale a Th 12 si femurului
 L1-4
Psoas mic Corpul Th 12 si L1 Eminenta iliopubica
Iliac 2/3 superioare a fosei iliace, Trohanterul mic al
marginea interna a crestei iliace, lig. femurului
Iliolombar si sacroiliac anterior
Piriform Fata anterioara a sacrului Prin orificiul ischiadic Rotator lateral,
mare pe trohanterul mare abductor si extensor
al coapsei
Obturator intern Marginile orificiului obturat, fata Prin orificiul ischiadic Rotator lateral al
interna a membranei obturatorii mic in fosa trohanterica coapsei

52. Muşchii din regiunea fesieră.

Denumire Origine Insertie Functie
Superficiali
Gluteu mare Creasta ilionului, fata dorsala a Tuberozitatea Extensor al coapsei, rotator lateral
sacrului si coccisului, ligamentul gluteala si linia aspra si abductor al membrului inferior
sacrotuberal, fascia toracolombara a femurului
Tensor al fasciei Spina iliaca antero-superioara Condilul lateral al Extensor al gambei
late tibiei Abductor si rotator medial al
coapsei
Medii
Gluteu mijlociu Fata externa a ilionului ,creasta Trohanterul mare Abductor si rotator lateral al
ilionului, fascia lata coapsei
Profunzi
Gluteu mic Fata externa a ilionului, marginea Trohanterul mare Abductor si rotator medial al
incizurii ischiadice mari coapsei
Gemen superior Spina ischiadica Fosa trohanterica Rotator lateral al coapsei
Gemen inferior Tuberozitatea ischiadica Fosa trohanterica Rotator lateral al coapsei
Obturator Fata externa a pubisului, Fosa trohanterica Rotator lateral al coapsei
extern ischionului si a membranei Mentine capul femural in
obturatoare articulatie
Patrat femural Tuberozitatea ischionului Creasta Rotator lateral si adductor al
intertrohantetica a coapsei
femurului

53. Grupele de muşchi ai coapsei.

Anteriori: cvadriceps femural (drept femural, vast lateral, vast medial, vast intermediar), croitor
Mediali: pectineu, adductor lung, adductor scurt, adductor mare, gracilis
Posteriori: semitendinos, semimembranos, biceps femural

54. Muşchii anteriori ai coapsei.

Denumire Origine Insertie Functie
Cvadriceps femural Prin tendon, deasupra Extensor al gambei
patelei Flexia coapsei pe bazin
Drept femural 2 tendoane:
 Vertical – spina iliaca antero-inferioara
 Orizontal – marginea superioara a acetabulului
Vast medial Buza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateral
Vast lateral Buza mediana a liniei aspre, septul intermuscular medial
Vast intermediar Fata anterolaterala 1/3 superioara a femurului si septul intermuscular lateral
Croitor Spina iliaca Tuberozitatea tibiei Flexia coapsei si gambei
anterioara si fascia gambei Rotatia mediala a gambei
superioara Rotatie laterala cu abductia coapsei

55. Capetele m. quadriceps femoris.

Drept femural 2 tendoane:
• Vertical – spina iliaca antero-inferioara
• Orizontal – marginea superioara a acetabulului
Vast medial- buza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateral
Vast lateral-buza mediana a liniei aspre, septul intermuscular medial
Vast intermediar-fata anterolaterala 1/3 superioara a femurului si septul intermuscular lateral
Se unesc formind tendonul cvadriepsului, inserindu-se deasupra patelei

56. Muşchii mediali ai coapsei

Denumire Origine
Pectineu Creasta si ramura
superioara a pubisului
Adductor lung Suprafata externa a ramurii
superioare a pubisului
Adductor scurt Suprafata unghiulara si
ramura inerioara a
pubisului
Adductor mare Ramura inferioara a
pubisului, tuberozitatea si
ramura ischionului
Gracilis Simfiza pubiana si ramura
inferioara a pubisului
Insertie
Creasta pectinee
Mijlocul liniei aspre a
femurului
Portiunea superioara a
liniei aspre a femurului
Linia aspra a femurului
Extremitatea superioara a
tibiei si tuberozitatea
tibiala
Functie
Adductor si flexor al coapsei
Adductor si flexor al coapsei
Adductor si rotator lateral al
coapsei
Adductor al coapsei
Extensor (uncul din acest
grup)
Flexor, adductor al coapsei
Rotator medial al femurului

57. Muşchii posteriori ai coapsei.

Denumire Origine Insertie Functie
Semitendinos Tuberozitatea Partea superioara a fetei mediale a Extensor al coapsei
ischiadica tibiei si tuberozitatea tibiala Flexor al genunchiului
Semimembranos Tuberozitate Tibie Extensor al coapsei
a ischiadica 3 fascicule: Flexor al genunchiului
 1- se uneste cu lig.
colateral tibial al genunchiului
 2- se continua cu fascia muschiului
popliteu
 3-constituie lig. popliteu oblic
Biceps femural  Capul lung Capul fibulei si condilul Flexia gambei in articulatia
-tuberozitatea ischiadica lateral al tibiei genunchiului
 Capul scurt – mijlocul Extensia coapsei
liniei aspre

58. Muşchii anteriori ai gambei.

Denumire Origine Insertie Functie
Tibial anterior Condilul lateral si fata Fata medioplantara a Flexor dorsal al piciorului
laterala a tibiei, cuneiformului medial si Supinatia
membrana interosoasa partea infero-mediala a bazei
si fascia gambei primului metatarsian
Extensor lung al Mijocul fetei anterioare Falanga distala a halucelui Extensia halucelui
halucelui a fibulei si membrana Flexia dorsala a piciorului
interosoasa Rotatia mediala a piciorului
Extensor lung al Condilul lateral al 4 tendoane Extensor al degetelor
degetelor tibiei, 2/3 superioare a La baza falangelor medii 2-5 Flexor dorsal al piciorului
fibulei, superiorul Fasciculul peroneul tertius
membranei osoase si – metatars 5
fascia gambei
59. Muşchii laterali ai gambei.
Denumire Origine Insertie Functie (comuna)
Peronier Capul fibulei, treimea Osul cuneiform  Flexia plantara
lung proximala a fibulei, fascia medial si metatars 1  Pronatia piciorului
si septurile intermusculare  Abducerea piciorului
ale gambei  Cresterea concavitatii boltii piciorului
 Intaresc si sustin bolta piciorului

Peronier 2/3 inferioare a fibulei, Tuberozitatea

scurt septurile intermusculare si metatars 5
fascia gambei

60. Muşchii, care efectuează flexia gambei.

 Triceps sural
 Tibial posterior
 Flexor lung al degetelor
 Flexor lung al halucelui
 Peroneu lung
 Peroneu scurt

61. Muşchii posteriori ai gambei.

Denumire Origine Insertie Functie
Superficiali (triceps sural) Extensor(flexor plantar)
Gastrocnemian 2 capete: Prin tendonul lui Achille Rotatia gambei
 Medial –epicondilul medial (comun cu solear)
 Lateral –epicodilul lateral Tuberozitatea calcaneului
Solear Capul si treimea superioara a Prin tendonul lui Achille
corpului fibulei si linia solearului pe
tibiei tuberozitatea calcaneului
Plantar Pe condilul lateral al femurului Rudimentar, intre solear si Tensor al capsulei
gastrocnemian articulatiei genunchiului
Profunzi
Popliteu Condilul lateral al Buza superioara a Flexia gambei pe coapsa
femurului si capsula liniei solearului pronatia
articulara
Flexor lung al Partea proximala a fetei 4 tendoane Flexor al degetelor
degetelor posterioare a tibiei, 1/3 Baza falangelor Flexia piciorului
mijlocie a fasciei distale 2-5 Rotirea exterioara a piciorului
gambei Sustinera boltii
Flexor lung al 2/3 inferioare a fibulei si Falanga distala a Flexia halucelui
halucelui septul intermuscular halucelui Supinatia si adductia piciorului
posterior Mentinerea boltii plantare
Tibial posterior Membrana interosoasa Tuberozitatea osului Cel mai puternic supinator si adductor
(intre cei 2 flexori) navicular Sustine bolta piciorului

62. Muşchii dorsali ai piciorului.

Denumire Origine Insertie Functie
Extensor scurt al Fata dorsala a 3 fascicule Extensia degetelor
degetelor calcaneului Baza falangelor medii si distale 2-4

65. Muşchii, care susţin bolţile piciorului.

 Peronier lung
 Peronier scurt
 Flexor lung al degetelor
 Flexor lung al halucelui
 Tibial posterior
 Abductor al halucelui
  Flexor scurt al halucelui
 Adductor al halucelui
 Abductor al degetului mic
 Flexor scurt al degetului mic
 Flexor scurt al degetelor

66. Muşchii plantari ai piciorului.

Denumire Origine Insertie Functie

Mediali
Abductor al Tuberozitatea calcaneului, Baza falangei proximale a Abductor si flexor al
halucelui retinaculul flexorilor si halucelui halucelui
aponevroza plantara Mentinerea boltii plantare
Flexor scurt al Fata inferioara a cuneiformilor Sesamoidul medial al Flexor al halucelui
halucelui 2-3, cuboid i lig. mentale articulatiei Mentinerea boltii plantare
metatarsofalangiene a
halucelui si baza falangei 1
Adductor al 2 capete: Baza falangei proximale a Adducerea halucelui
halucelui  Oblic-cuboid , halucelui Mentinerea boltii plantare
cuneiform lateral, bazele
metatars 2-4
Transvers – capsula art.
metatarsofalangiene 3-5
Laterali
Abductor al Tuberozitatea calcaneului si Partea laterala a falangei Abducerea si flexia
degetului mic aponevroza plantara proximale 5 Mentinerea boltii
Flexor scurt al Baza metatars 5, aponevrosa Falanga prox. 5 Flexor deget mic
degetului mic plantara, lig. plantar lung Mentinerea boltii plantare
Mijlocii
Flexor scurt al Tuberozitatea calcaneului 4 tendoane Flexia 2-5
degetelor Aponevroza plantara Falangele medii 2-5 Mentinerea boltii
Patrat al plantei 2 capete(medial si lateral) de la Pe tendonul flexorului lung Flexia degetelor
suprafata inferioara si mediala a al degetelor
calcaneului
Lombricali De pe tendoanele flexorului lung Marginea mediala a Flexia falangelor proximale
al degetelor falangelor bazale Extensia falange mijlocii si
2-5 distale2-5
Interososi Partea laterala metatars Suprafata mediala a Apropie degetele3-5 de
platari 3-5 falangelor proximale 3-5 si axul piciorului
aponevroza plantara Flexia falangelor proximale
3-5
Interososi De pe fetele laterale metatars 1- Baza falangelor proximale Indeparteaza degetele de
dorsali 5 si tendoanele extensorului axul piciorului
lung al degetelor Flexia falangelor bazale

67. Orificiile supra- şi infrapiriform.

Superior si inferior de piriform
Trec vase si nervi (nervul superior gluteal,nervul pudendal,postfemural cutanat,nervul ischiadic,nervul gluteal
inferior)

68. Lacunele musculară şi vasculară.

Lacuna musculara – prin ea trec muschiul iliopsoas si nervul femural
Delimitata: anterior- lig. inghinal
posterior – marginea anterioara a ilionului
 medial – arcul iliopectineu
Lacuna vasculara – prin ea trec artera si vena femurala, vasele limfatice
Delimitata: anterior- lig. inghinal
lateral – arcul iliopectineu
medial – lig. lacunar
postero-inferior – lig. pectineal

69. Inelul femural.

Medial lacunei vasculare
Contine septul femural
Inferior adera gangionul Pirogov
Din partea cavitatii abdominale e acoperita de peritoneu si fascia transversal
ant: lig ingh
post:lig pectineal
med:lig lacunar
lat: vena femurala

70. Triunghiul femural (Scarpa).

Delimitari: sus– lig. inghinal
lateral – muschul croitor
medial – muschiul adductor lung
2 santuri – fasciculul vasculonervos al coapsei
Santul iliopectineu – lateral de muschiul iliopsoasa
medial de muschiul pectinat

Santul femural anterior – medial –adductori lung si mare

lateral – muschiul vast medial

71. Pereţii şi orificiile canalului femural.

Pereti: anterior – lig. inghinal, cornu sperior al marginii falciforme a fascie i late
lateral – vena femurala
posterior – fascia pectinata (lamina profunda a fasciei late)
Orificii: intern – inelul femural
Extern – corespunde hiatului safen

72. Fosa ovală (hiatul safen).

Delimitari: lateral –marginea falciforma a fasciei late
superior- cornu superior al marginii falciforme
inferior – cornu inferior al marginii falciforme
medial – fascia pectinata
Contine: vena safena

73. Canalul obturator.

Santul obbturator al pubisului + membrana obturatoare+ muschiul obturator intern
Contine:vasele si nervii omonimi

74. Canalul adductor (Hunter).

3 pereti: medial – muschiul adductor mare
lateral- vastul medial
anterior – lamina vastoadductoria(intre adductor si vast)
3 orificii: superior –delimitat de peretii canalului
inferior-printre fasciculele muschiului adductor mare
anterior- pe lamela fibroasa
Continut:artera si vena femurala si nervul safen

75. Canalul cruropopliteu (Gruber).

Delimitat:anterior – muschiul tibial posterior
posterior –muschiul solear
Contine: nervul tibial, artera si venele tibiale posterioare
76. Fosa poplitee.
Posterior de articulatia genunchiului
Delimitari: inferior –capetele gastrocnemianului
planseul- art. genunchi
posterior-acoperita de fascia proprie
Contine:vase, nervi, ganglioni limfatici

77. Canalele musculoзукщтшук

Inferior – delimitat de fibula, flexorul lung al halucelui, muschiul tibial posterior
Contine artera si vena fibulara
Superior – intre fibula si peroneu lung (1/3 superioara a gambei)
Contine nervul fibular

78. Şanţurile plantare.

Lateral –delimat de flexorul scurt al degetelor si abductorul degetului mic
Medial – flexorul scurt al degetelor si abductorul halucelui
79. Tractul iliotibial.
80.Canalul lui Pirogov.
Intre santurile gastrocnemianului acoperite de fascia crurala
Contine vena safena mica

81.Canalele osteofibroase şi tecile sinoviale din regiunea gleznei şi a piciorului.

Sub retinaculul extensor – 4 canale osteofibroase:
 Medial(mai proximala) – teaca sinoviala a tibialului anterior
 2(de la retinacul pina baza metatars) – teaca sinoviala a extensorului lung al halucelui
 3(lateral) - teaca sinoviala a extensorului lung al degetelor
 Posterior (de cel mijlociu) – vasele sangvine si nervul fibular profund
Sub retinaculul flexor – 4 canale osteofibroase:
 1(posterior de maleola mediala)-teaca sinoviala a tendonului tibialului posterior
 2- teaca sinoviala a flexorului lung al degetelor
 3- teaca sinoviala a flexorului lung al halucelui
 4 – artera si vena tibiala posterioara, nervul tibial
Posterior de maleola laterala (sub retinaculul superior)– teaca sinoviala comuna a peroneilor . se imparte in 2 (la
nivelul retinaculului inferior

82.Fascia lată a coapsei.

Se insera:
 Antero-superior –lig. inghinal
 Postero-superior – fascia gluteala
 Inferior – fata anteroara a patelei, fibula, tuberozitatea tibiala

83.Aponeuroza plantară.
84.Fasciile gambei şi ale piciorului şi derivatele lor.
2 foite: superficiala – acopera tricepsul crural
Profunda – intre triceps crural si stratul profund al muschilor gambei posterior
2 septe intermusculare: anterior – anterior de peronei
Posterior – posterior de peronei
3 loje: anterioara- intre fata laterala a tibiei si septul anterior (contine muschii anteriori)
Laterala – intre cele 2 septuri (peroneii)
Posterioara – posteriorii
Formeaza retinaculele extensorilor, flexorilor, sup si inf a peroneilor

85.Repere musculare la nivelul fesei.

 Muşchiul gluteu mare–contururile lui sunt delimitate medial de fisura interglutea şi depresiunea din
regiunea sacrală, iar inferior de plica glutea, care separă regiunea fesieră de cea a coapsei. Muşchiul poate
fi testat din decubit ventral, din care subiectul examinat efectuează extensia coapsei iar examinatorul
exercită presiune asupra feţei posterioare a treimii distale a coapsei, orientată în sens opus mişcării.
  Relieful muşchiului fesier mijlociu (m. gluteus medius) e acoperit de fesierul mare şi doar anterior şi mai
sus de acesta apare ca o depresiune.
 Cea mai proeminenţă porţiune a reliefului regiunii fesiere e dată de trohanterul mare; imediat mai sus de ea
se află o depresiune plană, mult mai conturată la bărbat – fosa retrotrohanterică care corespunde porţiunilor
tendinoase ale muşchilor fesieri.
 Relieful m. tensor fasciae latae îl continuă lateral şi anterior pe cel al fesierului mijlociu. El apare mai jos şi
lateral de spina iliacă anterioară superioară, iar tractul iliotibial, care împreună cu muşchii vecini determină
relieful feţei laterale a coapsei poate fi palpat pe întreaga sa întindere, până la tuberculul Gerdy de pe tibie,
unde îşi are inserţia. Între contururile tractului iliotibial şi cel al bicepsului femural apare un şanţ – sulcus
femoralis lateralis.
 M. iliopsoas se testează din decubit dorsal cu fixare pe creasta iliacă opusă. Din acestă poziţie subiectul
examinat efectuează o mişcare de flexie, abducţie uşoară şi rotaţie externă a coapsei, la care examinatorul
opune presiune în sens opus.
 Muşchii obturatori intern şi extern şi pătratul femural, care efectuează rotaţia externă a coapsei vor fi testaţi
din poziţie şezândă cu genunchiul îndoiat şi atârnând peste marginea scaunului. Persoana, supusă
explorării efectuează o mişcare de rotaţie externă a coapsei, la care examinatorul exercită presiune,
orientată în sens invers mişcării.
86.Muşchii anteriori ai coapsei, explorabili pe viu.
 Dintre capetele– m. quadriceps femoris – sub piele se conturează trei – dreptul femural, vastul medial şi
vastul lateral, având aspect de proeminenţe verticale delimitate de şanţuri bine pronunţate. Nivelului
fuzionării capetelor cvadricepsului într-un tendon comun îi corespunde la exterior o depresiune plană,
localizată în treimea distală a coapsei, deasupra genunchiului. Astfel aproape toate componentele
muşchiului, inclusiv ligamentul rotulian pot fi văzute şi palpate.
 Relieful muşchiului croitor se conturează mai bine când coapsa este abdusă şi împreună cu gamba se află
într-o flexie uşoară; el are aspect de cordon lung, orientat oblic de sus în jos. De-a lungul lui, din partea
medială, se conturează şanţul femural anterior. Tendonul muşchiului poate fi palpat la nivelul
genunchiului, din partea medială, unde puţin mai jos, împreună cu tendoanele muşchilor semitendinos şi
gracilis formează “laba de gâscă” superficială. Muşchiul croitor se testează din poziţie verticală sau decubit
dorsal.

85.Muşchii posteriori ai coapsei, palpabili pe viu.

Relieful feţei posterioare a coapsei e reprezentat de două proeminenţe de formă conică, care delimiteaza fosa
poplitee. Proeminenţa laterală e dată de bicepsul femural, iar cea medială – de muşchii semitendinos şi
semimembranos, care deasemenea pot fi palpaţi.
Între proeminenţele tendoanelor muşchilor semitendinos şi croitor, pe partea medială a genunchiului se conturează
fosa supracondilară medială superioară prin care se poate descoperi artera poplitee.
Pentru evidenţierea bicepsului femural subiectul examinat efectuează flexia gambei, iar pentru semitendinos şi
semimembranos – flexia şi rotaţie internă a gambei – mişcări contra cărora examinatorul opune rezistentă.

86.Fosa poplitee pe viu.

Din partea posterioară a genunchiului, când se află în flexie uşoară se evidenţiază contururile fosei poplitee,
determinate de muşchii posteriori ai coapsei şi gambei. Pielea, care acoperă fosa poplitee formează în flexie cute
transversale, iar de ambele părţi şanţurile longitudinale medial şi lateral, delimitate de ridicăturile capetelor respective
a gastrocnemianului şi tendonul muşchiului biceps femural (lateral) şi ale muşchilor semitendinos şi semimembranos
(medial).

87.Formaţiunile musculare, explorabile pe viu la nivelul gambei.

 M. tibialis anterior poate fi palpat imediat mai lateral de creasta tibială anterioară.
 M. extensor digitorum longus se palpează din partea laterală a proeminenţei gambiere anterioare. Atât
corpul, cât şi tendonul lui se evidenţiază în mişcarea de flexie dorsală a piciorului şi a degetelor 2 – 5.
 M. extensor hallucis longus se evidenţiază prin flexia halucelui, tendonul lui se vede bine sub piele pe
dorsul piciorului şi la nivelul gâtului piciorului.
 Muşchilor peronieri lung şi le corespunde o proeminenţă longitudinală laterală, separată la exterior de
grupul extensorilor şi cel al flexorilor prin şanţurile gambiere anterior şi posterior. Deasupra şi posterior de
maleola laterală muşchii peronieri trec în tendoane, care se conturează bine sub piele, având aspect de
cordoane. Tendonul peronierului lung e situat posterior şi superficial, el se vede şi se palpează atât mai sus
de maleola laterală, cât şi posterior de ea. Tendonul peronierului scurt se află mai profund şi anterior.
Aceste tendoane delimitează din urmă o gropiţă, situată imediat mai sus de maleola laterală – fossa
supramalleolaris lateralis.
  M. triceps surae se evidenţiază bine când subiectul examinat se ridică în vârful degetelor.Tricepsul sural
se testează din decubit ventral. Tendonul comun al tricepsului sural (tendonul lui Achille) se conturează pe
faţa posterioară a jumătăţii inferioare a gambei – el se vede şi se palpează în întregime şi aidoma
tendonului cvadricepsului femural este antrenat în examenul neurologic (reflexele tendinoase rotulian şi
ahilian).
 M. tibialis posterior nu se evidenţiază în întregime; în mişcarea de flexie plantară uşoară şi supinaţie a
piciorului la subiectul, aflat în decubit dorsal poate fi văzut şi palpat doar tendonul lui, care trece prin
spatele maleolei mediale.
 M. flexor hallucis longus se testează din decubit ventral prin flexia falangei distale şi opunerea de
rezistentă în sens contrar.

88.Elementele musculare şi topografice din regiunea articulaţiei talocrurale (gâtul piciorului) şi a
piciorului, palpabile pe viu.
Relieful piciorului e determinat de formaţiunile osoase şi tendoanele muşchilor gambei; doar corpul muşchiului
extensor scurt al degetelor provoacă pe partea laterală a dorsului piciorului o proeminenţă puţin conturată. Tot pe
partea dorsală a piciorului, în spaţiile dintre proeminenţele tendoanelor extensorilor lung şi scurt ai degetelor şi al
extensorului lung al policelui pot fi palpaţi muşchii interosoşi dorsali.
Pe faţa plantară a piciorului, de-a lungul marginilor medială şi laterală pot fi simţiţi sub piele unii din muşchii
plantari mediali şi laterali.

89.Grupele de muşchi ai gâtului.

Superficiali: platisma, sternocleidomastoidian

Inserati pe hioid: suprahioidieni, digastric, stilohioidieni, milohioidieni, geniohioidieni, omohioidieni,

sternohioidieni, sternotiroidieni, tirohioidieni

Profunzi: laterali (scalen anterior, mediu si posterior) , prevertebrali (lung al gitului, lung al capului, drepti
anteriori si laterali ai capului)

90.Muşchii, înseraţi pe osul hioid.

Denumire Origine Insertie Functie
Suprahioidieni Baza craniului, mandibula, limba Osul hioid Coboritor al mandibulei,
(urmatorii 4) si faringele masticatie, deglutitie, vorbire
Ridicarea hioidului
Digastric Venterul posterior – originea –incisura mastoidiana Delimiteaza triunghiul
a temporalului submandibular
Venterul posterior – originea- fosa digastrica a
mandibulei –
insertia – tendon intermediar
Stilohioidian Apofiza stiloida Osul hioid
Milohioidian Linia milohioida a mandibulei Osul hioid Formeaza planseul cavitatii
bucale
Geniohoidian Spina mintala Osul hioid
Infrahioidieni Coboritori ai hioidului
Omohioidian 2 ventere Osul hioid Dilata venele gitului
 Inferior- marginea Deschide lumenul venos in
fazele respiratiei
superioara a omoplatului,
medial de incisura scapulei si
lig. transvers superior
 Superior – de la
tendon (inferiorului)
Sternohioidian Suprafata posterioara a Osul hioid
manubriului sternal
Sternotiroidian Fata posterioara a manubriului si Lina oblica a Tractiunea laringelui in jos
cartilajului coastei 1 cartilajului tiroid
Tirohioidian Cartilajul tiroid Osul hioid
 91.Muşchii profunzi ai gâtului.
Denumire Origine Insertie Functie
Scaleni (tab de jos)
Prevertebrali Flexori ai capului
Lung al gitului C1-th4 Flexor al C cervicale
Lung al capului Apofizele transverse C3-6 Partea bazilara a occipitalului
Dreti anteriori si Masele laterale a atlantului Partea bazilara si laterala a
laterali ai capului si apofizele laterale occipitalului

92.Muşchii scaleni.
Denumire Origine Insertie Functie
Anterior Tuberculii anteriori Tuberculul muschiului Maresc rigiditatea CV
ai apofizelor scalen anterior de pe Inclinarea CV
transversale C3-6 coasta 1 Flexia cervicalei
Mediu Apofizele transverse Coasta 2(uneori 3)
C2-7
Posterior Tuberculii posteriori Coasta 2(uneori 3)
ai apofizelor
transverse C4-6

93.Triunghiurile gâtului.

94.Triungiul arterei linguale (Pirogov).

Delimitat: anterior – marginea posterioara a milohioidului
posterior – venterul posterioral digastricului
superior – nervul hipoglos
Contine: artera linguala

95.Muşchii şi formaţiunile topografice din regiunea gâtului, explorabile pe viu.

 M. platysma se evidenţiază în caz de contracţie bilaterală a sa.
 M. sternocleidomastoideus proemină foarte mult la persoanele slabe şi la bărbaţi, mai ales în mişcarea de
rotire şi înclinare laterală a capului. Relieful sternocleidomastoidianului îmbracă aspectul unui cordon
 oblic, întins între apofiza mastoidiană, manubriul sternal şi extremitatea sternală a claviculei.M.
sternocleidomastoideus poate fi palpat în întregime, îndeosebi când este contractat.
În partea sa superioară proeminenţa muşchiului se apropie mult de proeminenţa ramurei mandibulare; între ele,
imediat mai jos de lobulul auricular se află o depresiune, care corespunde fosei retromandibulare.
Între proeminenţele celor două capete de origine – sternal şi clavicular ale muşchiului se evidenţiază triunghiul sau
fosa supraclaviculară mică (fossa supraclavicularis minor), în care pe scalenul anterior poate fi palpat nervul frenic.
Lateral proeminenţa sternocleidomastoidianului împreună cu proeminenţa marginii laterale a trapezului şi cea a
claviculei delimitează triunghiul sau fosa supracalviculară mare, care este vizibilă în poziţie obişnuită de repaus, dar
devine mai pronunţată în inspiraţie profundă şi îndeosebi când subiectul examinat ridică umărul, proiectându-l anterior
şi înclină spre el capul. Marginea anterioară a proeminenţei muşchiului sternocleidomastoidian şi proeminenţa
viscerelor cervicale mediane delimitează şanţul carotidian în profunzimea căruia este plasat pachetul vasculonervos
al gâtului, aici pot fi percepute pulsaţiile arterei carotide comune.
În partea lor inferioară marginile anterioare ale proeminenţelor ambilor sternocleidomastoidieni şi conturul
incizurii jugulare demarcă o depresiune – fosa suprasternală sau jugulară (fossa jugularis).
 Pe faţa anterioară a gâtului uneori poate fi sesizat conturul unora din muşchii infrahioidieni
(sternohioidian, sternotiroidian), contracţiile cărora se simt sub degetele palpatoare în mişcarea de coborâre
a hioidului (cauzată de inspiraţie profundă, tuse).
În partea superioară a feţei anterioare a gâtului, de ambele părţi ale liniei mediane se evidenţiază proeminenţele
muşchilor suprahioidieni, dintre care mai mult venterul anterior al biventerului. Lateral de proeminenţele muşchilor,
care constituie planşeul bucal se află câte a depresiune mică, ce corespunde localizării glandei submandibulare.
 Muşchii profunzi ai gâtului nu sunt reprezentaţi la exterior prin reliefuri separate; dintre ei doar scalenii pot
fi palpaţi (cel anterior – în fosa supraclaviculară mică, ceilalţi – în fosa supraclaviculară mare).

96.Muşchii mimici ai feţei.

Denumire Origine Insertie Functie

Orbicular al 1.Partea palpebrala – pielea Unghiul lateral al 1. Apropie pleoapele
ochiului pleoapelor ochiului (inchide ochiul)
2.Partea orbitala- 2. Inchiderea fortata a
circumferinta orbitei ochiului
3.Lacrimala – crista lacrimala 3. Scurgerea lichidu;ui
si peretele dorsal al sacului lacrimal
lacrimal
Sprincenos Arcul superciliar Pielea sprincenelor Cutele verticale( minie, durere)
Nazal Osul nazal Cartilajul si septul Constrictia/dilatarea orificiilor
(transversal si alar) nazal nazale
Depresor al Partea lara a muschiuli nazal Cartilajul septului Trage septul nazal in jos
septului nazal nazal
Piramidal al Os si cartilaj nazal Pielea fruntii Cute transversale (durere)
nasului
Orbicular al gurii Partea labiala – buze Inchidere orificiu bucal
Partea marginala – marginea Pronuntarea literelor o,u
muschiului Determinarea fizionomiei
Ridicator al buzei Marginea infraorbitala a Plina nazo-labiala Ridica buza superioara
superioare maxilei
Depresor al buzei Baza mandibulei Buza inferioara Coboara buza inferioara
inferioare
Ridicator al Partea superioara a fosei Comisura labiala Ridicator al comisurii labiale si
unghiului gurii canine buza superioara
Depresor al Fata externa a bazei Comisura labiala Coboara comisura labiala
unghiului gurii mandibulei
Buccinator Creasta buccinatorie a Buze Apasa orazul la dinti
mandibulei Fluierat si cintat
Apofiza alveolara a maxilei
Mental Proieminentele allveolare Gropita barbiei Propulsarea buzei inferioare
incisivi si canini
Zigomatic mic Os zigomatic Pielea coltului gurii Ridicarea buzei superioare,
formind santul nazo-labial
Zigomatic mare Os zigomatic Pielea coltului gurii Provocarea risului
 Rizoriu Pielea obrazului si fascia Comisura labiala Gropite in obraji
maseterica

97.Muşchii masticatori.

Denumire Origine Insertie Functie

Maseter Partea superficiala – origine-2/3 anterioare a arcului zigomatic, Ridica mandibula
marginea inferioara a osului zigomatic
-insertie- tuberozitatea maseterica a mandibulei
Partea profunda –origine–1/3posterioara a arcului zigomatic
-insertie – apofiza coronara a mandibulei
Temporal Fosa temporala Procesus coronoid a Ridicarea mandibulei
mandibulei
Pterigoidian Fosa pterigoidiana a apofizei Tuberozitatea pterogoidiana Retropulsia
medial omonime a unghiului mandibulei
Pterigoidian Fata maxilara ala major sfenoid Colul mandibulei, discul Anteropulsia,
lateral Apofiza pterigoidiana intraart., capsula art. Miscari laterale a
mandibulei

98.Repere musculare din regiunea capului, explorabile pe viu.

Muşchii mimici asigură statornicia plicelor cutanate şi prin contracţia lor dau expresivitate feţei, pe viu ei sunt
vizibili şi explorabili în întregime.
 Relieful regiunii frontale, a regiunii orbitale şi expresia ochilor sunt influenţate de m. procerus, venter
frontalis m. occipitofrontalis, m. corrugator supercilii, m. orbicularis oculi. Starea funcţională a acestor
muşchi poate fi apreciată mai întâi prin inspecţie, privind simetria (sau asimetria) fantei palpebrale, a
cutelor de piele de pe frunte (plicae cutanei transversi şi plica verticalis), de pe rădăcina nasului etc.
persoanei examinate i se solicită să încreţească fruntea, să apropie (să încrunte) sprâncenele, să închidă
ochii, să încreţească nasul.
 Muşchii mimici din jurul orificiului bucal, din regiunile nasului şi a bărbiei determină relieful şi forma
buzelor, prezenţa şanţurilor (sulcus nasolabialis, sulcus mentolabialis) şi a gropiţelor (fossa mentalis,
gropiţa din obraz). Mişcările buzelor şi forma orificiului bucal sunt influenţate de m. orbicularis oris, m.
depressor anguli oris, m. depressor labii inferioris, m. zygomaticus major, m. levator labii superioris, m.
buccinator. Despre starea funcţională a acestor muşchi se poate judeca după aspectul plicelor şi gropiţelor
şi simetria feţei, mai ales în timpul vorbirii şi în reacţiile emotive (zâmbet, râs, plâns), precum şi după
mişcările voluntare, pe care le efectuează subiectul examinat.
 Dintre muşchii masticatori la formarea reliefului regiunilor temporală şi maseterină contribuie muşchii
omonimi. Aceşti muşchi pot fi palpaţi sau chiar observaţi în timpul actului de masticaţie.Funcţia muşchilor
masticatori poate fi apreciată examinând mişcările masticatorii, poziţia mandibulei când persoana
examinată deschide gura, precum şi palpând muşchii şi opunând rezistenţă mişcărilor de ridicare,
lateralitate şi de proiecţie înainte şi înapoi a mandibulei.