Sunteți pe pagina 1din 15

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea Ştiinţe Economice
Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Referat
„Impunerea fiscală a bunurilor și serviciilor cu taxă pe valoare
adaugată”

Autor: Ivancișina Tatiana


Grupa: FB 1802

Verificat: : Lachi Cristina


drd., lector universitar

Chișinău, 2020
CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3
CAPITOLUL I. Prezentarea impunerii fiscale a bunurilor și serviciilor cu taxă pe valoare
adaugată..........................................................................................................................................4
1.1 Aspecte teoretice privind TVA..............................................................................................4
1.2 Modul de calcul al TVA........................................................................................................9
1.3 Analiza modului de aplicare al TVA în RM........................................................................11
CONCLUZIE...............................................................................................................................14
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................15

2
INTRODUCERE

Impozitele pe consum cu o amploare variabilă ocupă un loc important în toate sistemele


fiscale moderne. Principalul impozit pe consum este taxa pe valoarea adaugată, care este un
impozit indirect, mai precis, un impozit general pe consum, care se stabilește cu ocazia
operatiunilor privind transferul bunurilor și serviciilor prestate cu plata sau asimilate acestora și
care se datoreaza bugetului de stat.
Importanța taxei pe valoarea adaugată, ca parte componentă a impozitelor indirecte, este
data de ponderea ridicată pe care aceasta o are în realizarea veniturilor bugetare, motiv pentru
care am considerat necesară analiza contributiei impozitelor directe si indirecte la formarea
acestor venituri.
Scopul acestei lucrări este nu doar de a aborda teorectic conceptul de TVA, de a defini
obiectul și subiectului, de a determina cotele TVA, dar de asemenea și de a analiza ponderea și
evoluția veniturilor BPN din TVA în perioada anilor 2015-2019, cât și sumele restituite.
Lucrarea este structurată în 3 subcapitole. În cadrul primului subcapitol ”Aspecte
teoretice privind TVA” se vor defini noțiunile ca obiectul și subiectul TVA, se vor enumera
cotele TVA, obiecte care se scutesc de TVA cu sau fără drept de deducere. În al doilea capitol
“Modul de calcul al TVA” se va specifica despre TVA colectat și TVA deductibil,respectiv
modulde calcul al TVA datorată bugetului. În ultimul capitolse va analiza umărul agenților
economici înregistrați ca plătitori de TVA, veniturile colectatela buget din TVA și în general
veniturile fiscale în perioada 2015-2019.

3
CAPITOLUL I. Prezentarea impunerii fiscale a bunurilor și serviciilor cu
taxă pe valoare adaugată

1.1 Aspecte teoretice privind TVA

Taxă pe valoarea adăugată este un impozit general de stat care reprezintă o formă de
colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse
impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor,
serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
T.V.A. a fost instituită în RM la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor.
Pe tot parcursul de existenţă T.V.A. a suferit multiple modificări care în mod direct şi indirect
influenţa negativ activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a populaţiei.În
scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi reflectat în
Codul Fiscal al RM (Titlul III). Conform prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi
impozabili cu T.V.A. sunt:
a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei
permanente, care sînt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;
b) persoanele juridice şi fizice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în
Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente, care importă mărfuri, cu
excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu
depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
c) persoanele juridice şi fizice, cu excepţia organizaţiilor social-politice, nerezidenţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei
permanente, care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate
de plătitori de T.V.A.
d) nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei
organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor
electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente;
e) persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător şi procură pe
teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de
T.V.A., declarate în proces de insolvabilitate.

4
Obiecte impozabile constituie:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum
personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în
vigoare, importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova;
d) livrarea serviciilor prin intermediul reţelelor electronice efectuată de către nerezidenţii
care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în
Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător;
e) procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu
excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile
Legii insolvabilităţii nr.149/2012.
Livrare de mărfuri – transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin
comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul
bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin
alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist,
prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de
către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor
comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.
Livrare (prestare) de servicii – activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale,
de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing
operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri,
obiecte ale proprietăţii industriale şi obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe;
activitate de executare cu plată sau gratuit a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de
cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări; activitate de prestare a
serviciilor de către administratorul fiduciar cumpărătorului şi de către administratorul fiduciar
fondatorului administrării fiduciare în cadrul realizării contractului de administrare fiduciară.
Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:

5
a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate
şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în mărime de:
- 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (cu un conţinut de grăsimi de maximum 40%
din greutate), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru
copii care sunt scutite de T.V.A.;
- 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atat indicate în Nomenclatorul
de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, la
alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910, destinat producerii
farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern,
importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în
farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe
medicamentoase) autorizate;
- 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile
tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790,
380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000,
900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;
- 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele
importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de
transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
- 8% – la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în
formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile
tarifare, la pui vii de reproducţie, mărar şi pătrunjel, sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată;
- 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii
Moldova;
- 8% – la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi
apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul
producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică,
reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară,
reziduuri de lemn, precum şi la energia termică produsă din biocombustibil solid, livrată
instituţiilor publice.

6
Se scutesc de T.V.A. fără drept de deducere:
 locuinţa, pămîntul, locaţiunea locuinţei şi arenda pămîntului, dreptul de livrare şi
arendare a acestora, cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective;
 produsele alimentare pentru copii;
 proprietatea de stat, răscumpărată în procesul privatizării;
 instituţiile preşcolare, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie social-culturală şi de locuit,
precum şi drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, sistemele de
alimentare cu apă şi de canalizare, sistemele centralizate de alimentare cu energie
termică;
 mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt publice şi private, legate de desfăşurarea
nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei;
 toate tipurile de activităţi legate de taxele şi plăţile încasate de stat pentru acordare de
licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele şi plăţile încasate de
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
 serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrînilor, precum şi mărfurile, din contul
organizaţiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrînii nevoiaşi şi
distribuite lor gratuit;
 serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, serviciile de ambulanţă medicală
aeriană; materia primă medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi
secundar utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor, autorizate de Ministerul
Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;
 produsele de fabricaţie proprie ale cantinelor studenţeşti, şcolare şi ale cantinelor altor
instituţii de învăţămînt, ale spitalelor şi instituţiilor preşcolare;
 serviciile financiare;
 serviciile poştale, inclusiv distribuirea pensiilor, subvenţiilor, indemnizaţiilor;
 serviciile legate de jocurile de noroc;
 cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei;
 serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării;
 energia electrică importată şi livrată către operatorul reţelei de transport;
 producţia de carte şi publicaţiile.

7
Se scutesc de T.V.A. cu drept de deducere:
 mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de
mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor
naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport);
 energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie
locativă; 
 în baza principiului reciprocităţii, introducerea şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii
Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile
diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele
organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova;
 mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova;
 mărfurile livrate în magazinele duty-free;
 mărfurile şi serviciile livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul
Internaţional Liber Mărculeşti din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Conform art. 112 al CF subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător, cu
excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice (finanţate din bugetul de stat, din bugetele
locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat), instituţiilor medico-sanitare şi deţinătorilor
patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA, dacă el a
efectuat într-o perioadă de 12 luni consecutive livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce depăşeşte
1 200 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA.
Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul
respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea.
Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depăşirea.
Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de
contribuabil al T.V.A. dacă el preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau
servicii.
La înregistrarea subiectului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat este obligat să-i elibereze
certificatul de înregistrare, aprobat în modul stabilit, cu indicarea:
 denumirii (numelui) şi adresei juridice ale subiectului impozabil;
 datei înregistrării;

8
 codului fiscal al subiectului impozabil.
Fiecare subiect impozabil, este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare
perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la Serviciul
Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.
Declaraţia privind T.V.A. se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de
raportare electronica.
Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A., care urmează a fi
achitată pentru fiecare perioadă fiscală, cel tîrziu la data stabilită pentru prezentarea declaraţiei
pe această perioadă, cu excepţia achitării T.V.A. în buget:
a) pentru serviciile aferente importului de mărfuri, a cărei achitare se face la momentul
importului mărfii;
b) pentru serviciile importate, a căror achitare se face la data de 25 a lunii următoare celei
în care a fost importat sau achitat serviciul, în funcţie de ce a avut loc mai înainte;
c) pentru procurările specificate la art.95 alin.(1) lit.e), achitarea T.V.A. se efectuează nu
mai târziu de data predării (transmiterii) mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului),
eliberării facturii fiscale sau la data la care se efectuează plata, parţial sau în întregime, în
funcţie de ce are loc mai înainte.
d) trebuie să verse la buget suma T.V.A., în una dintre valutele MDL/USD/EUR, cel
târziu la data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă.

1.2 Modul de calcul al TVA

Pentru determinarea T.V.A. ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală, este
necesar de calculat:
a) T.V.A. - achitată sau care urmează a fi achitată de către consumatori pentru mărfurile,
serviciile livrate lor (TVA aferentă livrărilor) - TVA colectată;
b) T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor la procurarea bunurilor
materiale şi la prestarea serviciilor pe teritoriul RM, TVA pentru valorile materiale şi
serviciile importate (TVA aferent procurărilor) - T.V.A. deductibilă.
c) TVA datorată bugetului;

9
TVA - TVA TVA la
colectata buget
deductibila

Figura 1.1 Modul de calcul a TVA datorat bugetului


Sursa: Elaborat de autor în baza Codului Fiscal

Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor
materiale, serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită sau care urmează să fie primită de la
cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, diferenţa se reportează în
următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile
materiale, serviciile procurate în această perioadă.
Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către întreprinderile ce
produc pîine şi produse de panificaţie, exploataţiile de producţie a laptelui şi întreprinderile ce
prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pîine, produse
de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în limitele diferenţei dintre
cota-standard şi cea redusă, înmulţită cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă.
T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Pentru
contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de control, restituirea T.V.A. se
efectuează într-un termen ce nu va depăşi 60 de zile de la data depunerii cererii de restituire
Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează numai subiectului impozabil
care dispune de decizie de restituire a T.V.A. în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public
naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale
acestuia faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv
Factura fiscală reprezintă un document care după indicatorii pe care-i conţine îndeplineşte
funcţiile facturii de expediţie şi ale facturii TVA în ansamblu. Subiectul impozabil care
efectuiaza o livrare impozabila pe teritoriul tarii este obligat sa prezinte cumparatorului factura
fiscala pe livrarea in cauza.

10
1.3 Analiza modului de aplicare al TVA în RM

Taxa pe valoarea adăugată va rămâne și în continuare cea mai importantă sursă de venit a
bugetului de stat. În tabelele 1.1-1.3 putem observa analiza veniturilor colectate din TVA,
sumelor TVA restituite din buget și numărul plătitorilor de TVA în perioada 2015-2019.
Tabelul 1.1
Veniturile colectate din TVA pntru perioada 2015-2019

2015 2016 2017 2018 2019

mil.lei % mil.lei % mil.lei % mil.lei % mil.lei %


 

Venituri 44 294,5 100.0 45953.9 100.0 53,377.6 100.0 57,995.9 100.0 62 949,2 100
Impozite şi
taxe 37 121,9 87.2 29231.1 63.6 34,475.8 64.6 37,660.0 64.9 40 054,2 63.6
Taxa pe
valoarea
adăugată 14 239,5 32.2 14563.6 31.7 16,870.1 31.6 18,615.6 32.1 20 183,3 32.1
Sursa: Elaborat de autor in baza Buletinelor statistice pentru anii 2015-2019

Conform datelor din tabelul 2.1 putem observa sumele veniturilor colectate la BPN, a
veniturilor fiscal și în special a taxei pe valoare adaugată în perioada 2015-2019. Conform
datelor observăm o creștere considerabilă a veniturilor din impozite și taxe și respectiv a TVA.
Dacă să comparăm anul 2019 cu anul 2015 atunci veniturile s-au majorat cu 18 654,7 mil lei sau
cu 42,11 p.p, veniturile din impozite și taxe cu 2 932,3 mil.lei/7,9 p.p, respectiv a veniturilor din
TVA cu 5 943,8 mil.lei sau cu 41,7 p.p.
În anul 2019 comparativ cu anul 2018 veniturile au crescut cu 4 953,3 mil.lei, veniturile
fiscal cu 2 394,2 mil.lei, iar TVA cu 1 567,7 mil.lei sau cu 8,42 p.p. Se observă că ponderea
TVA în veniturile BPN rămâne constantă în această perioadă aproximativ de 32 %.
Aceste date privind veniturile colectate din TVA în anii 2015-2019 sunt reprezentate și în
figura 1.2 de mai jos.

11
25,000.00

20183.3
20,000.00 18615.6
16870.1

15,000.0014239.5 14563.6

TVA
10,000.00

5,000.00

0.00
2015 2016 2017 2018 2019

Figura 1.2. Veniturile colectate din TVA pentru perioada 2015-2019


Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din tabelul 1.

Tabelul 1.2
Agentii economici inregistrati ca platitori de TVA in perioada 2015-2019

2015 2016 2017 2018 2019


Nr.ag.economici
inregistrati ca 23 158 24 695 25 463 26 473 28 243
platitori de TVA
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor statistice din Catalogul SFS

În tabelul 2.2 este reprezentată evoluția numărului de agenți economici înregistrați ca


plătitori de TVA în RM în perioada 2015-2019. Se observă o creștere a acestui număr din an în
an. În anul 2019 comparativ cu anul 2015 numărul acestor agenți economici a crescut cu 5 085
persoane sau cu 22 p.p. Dacă să comparăm anul 2019 cu perioada precedentă 2018, atunci
nr.eg.econ. înregistrați ca plătitori de TVA a atins valoare de 28 243 persoane în 2019, ceea ce
este cu 1 500 persoane mai mult sau cu 5,6 p.p.
Tabelul 2.3
Sumele TVA restituite din buget in perioada 2015-2019
mii lei
2015 2016 2017 2018 2019
Suma TVA
2070.03 2586.99 3585.63 4112.25 6831.43
restituit
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor statistice din Catalogul SFS

12
În tabelul 2.3 sunt reprezentate sumele de TVA restituite din buget în perioada 2015-
2019. Conform datelor din Catalogul SFS în 2019 această sumă a atins 6 831,43 mil.lei ceea ce
este cu 4761,4 mii lei sau este aproximativ de 2,5 ori mai mare comparative cu anul 2015.
În anul 2019 comparativ cu anul 2018 suma TVA restituită din buget a crescut cu
2 719,18 mii lei sau cu 66 p.p de la 4 112,25 mii lei la 6 831,43 mil.lei.

13
CONCLUZIE

Taxa pe valoarea adăugată este cea mai importantă sursă de venit a bugetului de stat RM
și cum observăm și în Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020 așa și va rămâne. Pe
lângă acest fapt TVA joacă și alte roluri importante.
Prin aplicarea taxei pe valoarea adaugată se accelerează circuitul economic, se
stimulează investițiile, are loc perfecționarea activității economico-financiare din întreprinderi.
Din alt punct de vedere exporturile sunt stimulate prin scutirea de la impozitarea prin taxa pe
valoarea adaugată a acestei categorii de activități. Prin neimpozitarea cu taxa pe valoarea
adaugată a marfurilor destinate exporturilor și prin impozitarea importurilor la fel ca și produsele
indigene, se asigură condiția de bază pentru buna funcționare a unei piețe concurențiale.
TVA deține o cotă considerabilă în totalul veniturilor BPN de 32 %. Respectiv este o
sursă importantă a veniturilor. Apreciem pozitiv faptul că în perioada 2015-2019 TVA a
înregistrat majorare din an în an, în 2019 atingând valoare de 20 183,3 mil.lei ș istatul nu se
oprește la această valoare.
Conform Proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2020 încasările din această taxa
se prognozează în sumă de 22 686,9 mil. lei sau cu o creștere față de aprobat (rectificat) 2019 de
2098,3 mil. lei sau 10,2%. Ca pondere în totalul impozitelor și taxelor, TVA va constitui 56,0%,
iar în totalul veniturilor bugetului de stat - 51,4%.Încasările din taxa pe valoarea adăugată la
mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul republicii pentru anul 2020 se estimează în
sumă de 8 476,9 mil. lei și vor crește în comparație cu aprobat (rectificat) în anul 2019 cu 819,3
mil. lei sau cu 10,7%.

14
BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative
1. Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24.04.1997;
2. Hotărârea privind aprobarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2020;
II. Lucrări științifice
2. Nicolae POPESCU: “Finanţe publice: finanţe, bugete, fiscalitate”, Bucureşti: Editura
economică, 2002, 336 p.;
III. Webografie
3. http://www.fisc.md/ - accesat pe 16.04.2020;
4. https://monitorul.fisc.md/section/tax_practice/ accesat pe 16.04.2020;
5. https://www.sfs.md/catalogul_sfs.aspx - accesat pe 16.04.2020;
6. https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2210 - accesat pe 16.04.2020;

15

S-ar putea să vă placă și