Sunteți pe pagina 1din 2

ORGANIZAREA SPAŢIULUI SOCIAL URBAN

Orașul = centru ← Centralitatea oraşului este dată de:

caracteristici geografice (hinterland bogat, vaduri, căi de acces, intersecţii de căi,


surse de apă, facilităţi de apărare etc)
caracteristici istorice
reprezentări simbolice asociate
activități urbane (juxtapuse și interdependente): orașul este centru regional pentru:
-piață (favorizează şi regularizează schimburile economice: prelucrare,
colectare, vânzare a produselor specifice)
-putere (administrație, armată, politică, justiție)
regularizarea relațiilor grupurilor sociale =>
oraşul e loc privilegiat pentru activitatea politică: favorizează activităţi specifice şi
apariţia/ difuzarea ideilor aflate la originea schimbărilor sociale şi a revoluţiilor
-religie (gestionare instituțională a relației cu sacrul)
-industrie (uzine legate de împrejurimi prin:-resurse materiale
-forță de muncă
-reinvestirea capitalului)
-servicii (ex: sistem de transport în formă de stea)
---------------
=> rolul regional al orașului => zone de influență urbană, relații concurențiale,
ierarhizări, interferențe: rețea urbană
(specializări, subordonări, rivalități)

Obs: Centralitatea orașului implică asocierea zonei periurbane.


-participantă la procesul de urbanizare
-mărimea ei ← migraţiile cotidiene,
nivelul populaţiei non-agricole, numărul şi mărimea unităţilor industriale, comerciale
şi administrative din teritoriu

Oraşul este simultan teritoriu şi populaţie


cadru material şi unitate a vieţii colective
configuraţie de obiecte şi mod uman de viaţă

Gruparea populaţiei şi a activităţilor într-un teritoriu (de)limitat


Oraşele= puncte în care masa socială se condensează, pe fondul nevoii de contact
uman
-se extind dacă se măreşte densitatea morală, adică gradul de implicare a indivizilor
în viaţa comună (E. Durkheim); această implicare înseamnă mai mult decât
schimburi comerciale şi raporturi concurenţiale; proximitatea fizică favorizează inter-
relaţionarea.
-presupun aglomerarea umană (ca proces prin care indivizii se apropie şi, simultan,
ca rezultat al acestui proces)
Modalităţi de creştere urbană:
-pentru oraşele mici: extindere dincolo de cartierele mărginaşe
-pentru oraşele mari: roire, nuclee rurale suburbane devin suburbii funcţionale,
rezidenţiale
-pentru metropolă: conurbaţii (gruparea oraşelor în jurul metropolei)

Obs: economiile preindustriale favorizează apariţia reţelei de oraşe mici (reşedinţe


ale marilor proprietari de terenuri, autoritate politică), în timp ce economiile industriale
susţin apariţia unor oraşe complexe (cu funcţiuni: industrială, financiară, comercială).

Corelarea numărului de locuitori cu poziționarea localității (adaptată necesităților


istorice; poate deveni piedică în dezvoltarea urbană)→ planul orașului ca proiecţie a
etapelor sale de dezvoltare

Oraşul este - produsul contactelor sociale şi (simultan) mediul acestor contacte


- produsul proximităţilor dorite şi al celor involuntare

Obs: 1. viața urbană = sursă de descoperiri întâmplătoare (hazard, risc, incertitidini,


surprize plăcute, …)
2. constrângeri spaţiale urbane generează proximităţi involuntare şi
indezirabile => conflicte