LP5 - REACTII DE IDENTIFICARE A AMINOACIZILOR SI PROTEINELOR

REACTII DE IDENTIFICARE A AMINOACIZILOR

Cunoasterea proprietatilor chimice ale aminoacizilor prezinta o deosebita importantin chimia

proteinelor, fiind utilizate in
- identificarea si analiza aminoacizilor din hidrolizatele proteice;
- identificarea secventei de aminoacizi din hidrolizatele proteice;
- identificarea resturilor de aminoacizi specifice proteinelor native care sunt esentiale pentru functia
lor biologica
- modificarea chimica a resturilor de aminoacizi din molecula proteica pentru a produce schimbari
in activitatea lor biologica sau in alte proprietati
- sinteza chimica a polipeptidelor.

1. Reactii ale gruparii functionale amino (-NH2)

1.1. Reactia cu ninhidina:

Principiu: α-aminoacizii formeaza cu ninhidrina compusi colorati in albastru-violet. Exceptie fac
prolina si hidroxiprolina (iminoacizi) care dau un compus galben, respective portocaliu.
Reactia are loc in mai multe etape. Ninhidrina este un agent de oxidare care determina decarboxilarea
oxidative a α-aminoacizilor, cu producerea de CO2, NH3 si a unei aldehide cu 1 atom de C mai putin
decat aminoacidul. Ninhidrina redusa, cu ninhidrina oxidata si cu NH3 eliberat formeaza un compus de
culoare albastru-violet.
Reactia este foarte sensibila si poate fi utilizata pentru estimarea cantitativa a unor cantitati foarte mici
de aminoacizi.
Modul de lucru: 1 ml solutie alanina sau glicocol + 1 ml solutie ninhidrina; se fierbe 1-2 minute
Rezultat: se constata aparitia unei culori albastru-violet.

1.2.Dezaminarea cu acid azotos

Principiu: aminoacizii se dezamineaza relative usor prin reatia lor cu HNO 2 care se obtine in mediul de
reactie dintr-o sare a sa si HCl, punand in libertateN2 si generand hidroxiacizi.
NaNO2 + HCl → NaCl + HNO2
R-CH-COOH + HNO2 → R-CH-COOH + N2 + H2O
│ │
NH2 OH
Aceasta reactie fiind stoechiometrica esteutilizata pentru dozarea gruparilor -NH 2 din aminoacizi si
proteine, prin masurarea gaz-volumetrica a azotului eliberat (metoda van Slyke).
Modul de lucru:
1-2 ml solutie glicocol + 1-2 ml solutie NaNO2 5% + 1 ml solutie CH3COOH; se incalzeste usor.
Rezultat: se observa degajare de N2.

2. Reactii datorate participarii concomitente a ambelor grupari functionale –NH2 si –COOH

2.1. Formarea de saruri interne (chelati)

Principiu: α-aminoacizii reactioneaza cu sarurile de Cu si in general cu sarurile metalelor grele (Cr,
Co, Mn) formand combinatii denumite saruri interne (chelati), pe baza electronilor neparticipanti de la
atomul de N din gruparea –NH 2. Aceste combinatii complexe sunt stabile, usor solubile si colorate (pe
baza acestei proprietati se formeaza heteroproteidele de tipul metalproteidelor si cromoproteidelor).
Modul de lucru:
1-2 ml solutie glicocol + cateva picaturi de solutie de CuSO4 10% + 1 ml solutie NaOH 10%
Rezultat: se formeaza o coloratie albastra.

3. Reactii specifice catenelor laterale (-R)

Sunt datorate altor grupari existente in radicalul legat de Cα..
Sunt reactii utile pentru identificarea aminoacizilor si determinarea cantitativa a anumitor grupari.

3.1. Reactia xantoproteica

Principiu: aminoacizii cu caracter aromatic pot fi nitrati prin incalzire cu HNO 3 concentrat,
transformandu-se in nitroderivatii corespunzatori, de culoare galbena. Reactia este data mai uor de
tirozina si mai greu de fenilalanina, triptofan sau histidina.
Modul de lucru:
1-2 ml solutie tirozina + 1 ml solutie HNO 3concentrat; se incalzeste la fierbere pana apare o coloratie
galbena; dupa racire se alcalinizeaza iar coloratia se intensifica.

3.2. Recunoasterea aminoacizilor cu sulf

Principiu: Prin incalzire in mediu puternic alcalin, S din tioaminoacizi (cisteina, metionina) este
eliberat sub forma de S2-, ce reactioneaza cu (CH3COO)2Pb formand un precipitat negru-brun de PbS.
Modul de lucru:
1-2 ml solutie cisteina + 1 ml solutie NaOH 10% + 1 ml solutie (CH 3COO)2Pb; se fierbe cateva
minute
Rezultat: precipitat negru-brun de PbS

REACTII DE IDENTIFICARE A PROTEINELOR

1. Reactia de culoare a proteinelor - Reactia biuretului

Principiu: in mediu alcalin si in prezenta ionilor de Cu2+ proteinele formeaza o coloratie albastru-
violeta datorita legaturilor peptidice. Producerea acestei reactii necesita existenta a cel putin 2 legaturi
peptidice, iar nuanta culorii depinde de numarul acestor legaturi. Reactia biuretului se bazeaza pe
formarea unor compusi de tip “chelati” intre legatura peptidica si ionul de Cu2+, intensitatea culotii
fiind proportionala cu concentratia proteinelor din solutie.
Biuretul este compusul organic cel mai simplu care da reactia biuretului datorita existentei celor 2
legaturi peptidice din structura.
Modul de lucru: 1 ml solutie ovalbumina + 1 ml reactiv biuret => o coloratie violet.

2. Reactia cu ninhidrina – proteinele reactioneaza cu ninhidrina si formeaza compusi colorati in

albastru-violet.

3. Reactia xantoproteica - proteinele reactioneaza cu acidul azotic concentrate si – in cauzul

prezentei aminoacizilor aromatici in structura lor – din reactie rezulta nitroderivatii aromatici
corespunzatori, solutiile avand o coloratie galbena.
Modul de lucru: 1 ml solutie ovalbumina + 1 ml sol. Acid azotic concentra => o coloratie galbena