April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Analiza poziției financiare

6. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
Viteza de rotaţie a activelor circulante este un indicator de eficienţă care corelează cifra de afaceri
sau o componentă a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora.
Viteza de rotaţie a activelor circulante poate fi exprimată ca:
- număr de rotaţii (n):

CA
n
AC
unde:
AC reprezintă soldul mediu al activelor circulante (aferente exploatării: stocuri și crențe);

- durată în zile (dz):

AC
Dz  T
CA
unde:
T – numărul de zile al perioadei analizate.

3.6.1. Analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante

Analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante se realizează pe baza modelului ca
durată (în zile).
Sistemul de factori se prezintă astfel:
CA
(1)
Dz AC
AC …
(n )
AC

(1) ( 2) (n )
AC = AC + AC + … + AC

Metodologia de analiză factorială este:

ΔDz = Dz1 – Dz0

1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:

AC 0 AC 0
CA  T T
CA1 CA0

2. Influenţa soldului mediu al activelor circulante:

Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 1
 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

AC 1 AC 0
 AC  T T
CA1 CA1

din care datorită:

2.1. Influenţei stocurilor medii St :  
St 1 St 0
 St  T T
CA1 CA1

 
2.2. Influenţei soldului mediu al creanţelor Cr e :

Cr e1 Cre0
Cr e  T T
CA1 CA1

Consecințele economico-financiare ale modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante:

Efectul direct al modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante poate fi o eliberare de capital, în
cazul accelerării, sau o imobilizare de capital, în cazul încetinirii. Relaţia de calcul este:
CA1
E ( I )  ( Dz1  Dz 0 ) 
T
Ca principale efecte indirecte determinate de modificarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se
pot cuantifica:
a) modificarea cheltuielilor financiare cu dobânzile:
CA1
( Dz1  Dz0 )  K 0  pd 0
T
100 2
unde:
pd reprezintă rata medie a dobânzii;
K reprezintă cota medie de participare a creditelor la finanțarea activelor crculante.
b) modificarea rezultatului financiar:

CA1
( Dz1  Dz 0 )   K 0  pd 0
 T
100 2

Notă: cu aceeaşi sumă se modifică şi rezultatul curent, şi rezultatul brut al exerciţiului.

c) modificarea profitului net:
 CA1 
 ( Dz1  Dz0 )  T  K 0  pd 0   Cip 0 
   1  
 100 2   100 
 

unde:
Cip reprezintă cota de impozit pe profit.

Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 2

 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Analiza vitezei de rotaţie pe elemente componente ale activelor circulante1:

a) Rotaţia creanţelor
O modalitate de a măsura calitatea creanţelor (văzută în sensul de uşurinţa cu care pot fi
transformate în lichidităţi) o reprezintă calculul numărului de rotaţii în cadrul unei perioade (de regulă un
an) sau numărul de zile ale perioadei în care se încasează în medie creanţele întreprinderii. Cu cât este
mai mare numărul de rotaţii pe an sau cu cât mai scurtă este perioada de încasare, cu atât mai rapid se
recuperează sumele ce apoi pot fi utilizate în onorarea obligaţiilor ce devin exigibile.
Rotaţia creanţelor exprimată în număr de rotaţii (în decursul unei perioade, de regulă un an) se
calculează astfel2:

RCcr CA*
Rc  sau
S CR S CR

unde:
S CR – suma soldurilor medii debitoare pentru conturile de creanțe;
CA* – cifra de afaceri corectată cu TVA;
RCcr – suma rulajelor creditoare ale conturilor de creanțe.

În mod uzual, analiştii determină valoarea medie a creanţelor pe baza mediei aritmetice a valorii
acestora între începutul şi sfârşitul perioadei (anului).
O altă modalitate de exprimare a vitezei de rotație a creanțelor o reprezintă indicatorul durata de
recuperare a creanţelor (Drc), exprimată în număr de zile:
T
Drc 
Rc
unde:
T – număr de zile al perioadei (360 pentru un an, 180 pentru un semestru etc.)
Din prisma managementului, acest indicator nu ar trebui să fie mult diferit de valoarea medie a
ramurii. De exemplu, dacă valoarea medie a ramurii pentru perioada de recuperare a creanţelor este
de 30 de zile, iar în întreprinderea analizată se înregistrează 70 de zile, aceasta indică perioade foarte
lungi de plată ale clienţilor care majorează capitalul blocat în creanţe şi poate genera probleme în
achitarea obligaţiilor curente (apariţia plăţilor restante).
Desigur că este de preferat, din prisma acestui indicator, ca poziţia unei întreprinderi să fie sub media
ramurii. Însă o situare sensibil sub media ramurii (de exemplu 10 zile faţă de media ramurii de 30 de zile) indică
termene foarte strânse de plată pentru partenerii comerciali, o situaţie ce poate afecta cifra de afaceri, în condiţiile
în care competitorii acordă clienţilor termene mai bune de achitare.
b) Rotaţia stocurilor
Un alt activ curent ce este examinat din prisma analizei lichidităţii interne a întreprinderii
este rotaţia stocurilor. Stocurile oricărei firme necesită timp pentru a fi transformate în creanţe şi
apoi în lichidităţi.

1
G.Vâlceanu, V.Robu, N. Georgescu (coordonatori) - Analiză economico-financiară, Ediţia a doua revizuită şi adăugită,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag.378.
2
V.Robu, I.Anghel, E.C.Șerban(coord.)-Analiza economico-financiară a firmei, Ed. Economica,2014, pag.459.
Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 3
 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Rotaţia stocurilor (Rs) poate fi calculată în funcție de cifra de afaceri, fie de costul bunurilor
vândute (cost of good sold). În general, este preferată rata:

Rs=Costul bunurilor vândute/Stocuri,

ca urmare a faptului că cifra de afaceri include şi componenta profit.

Ca şi în cazul perioadei de recuperare a creanţelor, şi în acest caz putem calcula perioada de rotaţie
a stocurilor (Prs) astfel:
T
Prs 
Rs
O perioadă de rotaţie a stocurilor în scădere reprezintă un semnal favorabil, dar şi în acest caz este
esenţială examinarea nivelului ratei faţă de nivelurile din ramură. Şi aici o perioadă mult mai mare decât media
ramurii reprezintă o problemă ca urmare a blocării capitalului şi ulterior dificultăţi în onorarea obligaţiilor. În
plus, aceasta poate fi un semnal privitor la existenţa unor stocuri cu mişcare lentă (stocuri demodate sau care nu
pot fi valorificate pe piaţă).
În cazul opus, când nivelul se situează mult sub media industriei, poate să apară riscul unor niveluri
inadecvate ale stocurilor ce pot afecta livrările către clienţi şi, implicit, vânzările.

Analiza vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor, corelată cu perioada de achitare a obligaţiilor3:

O firmă acordă perioade de încasare pentru partenerii comerciali şi, în acelaşi timp, primeşte un
credit comercial (de regulă fără un cost financiar), respectiv un interval de timp, în care poate achita
obligaţiile către furnizori sau creditori.
Astfel se poate calcula indicatorul „Achitarea obligaţiilor“ (AO) (exprimat ca număr de rotaţii într-o
perioadă de timp T)4:
RD datorii CA*
AO  sau
S datorii S datorii
unde:
S datorii – suma soldurilor medii creditoare pentru conturile de obligații pe termen scurt;
CA* – cifra de afaceri corectată cu TVA;
RD datorii– suma rulajelor debitoare ale conturilor de obligații pe termen scurt.

respectiv indicatorul „Perioada de achitare a obligaţiilor“ (Pao) (exprimat în număr de zile):

T
Pao 
AO
Prin corelarea vitezei de rotaţie a stocurilor, creanţelor şi obligaţiilor curente se poate calcula indicatorul
ciclul comercial (Cc).

3
G.Vâlceanu, V.Robu, N. Georgescu (coordonatori) - Analiză economico-financiară, Ediţia a doua revizuită şi adăugită,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag.379.
4
V.Robu, I.Anghel, E.C.Șerban(coord.)-Analiza economico-financiară a firmei, Ed. Economica,2014, pag.460.
Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 4
 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Acest indicator reprezintă o alternativă la măsurarea tradiţională a lichidităţii interne a unei

întreprinderi ce ia în considerare atât recuperarea creanţelor, cât şi rotaţia stocurilor şi achitarea
obligaţiilor. Rata măsoară numărul de zile în care capitalul este blocat în cadrul activităţii operaţionale,
relaţia de calcul fiind următoarea:
Cc = Drc + Prs – Pao
Cu cât durata ciclului comercial este mai redusâ cu atât se întărește poziția financiară a firmei.

Bibliografie/ Suportul de curs este preluat și adaptat după:

1. V.Robu, I.Anghel, E.C. Șerban (coordonatori) - Analiză economico-financiară a firmei, Editura

Economică, Bucureşti, 2014

2. G.Vâlceanu, V.Robu, N. Georgescu (coordonatori) - Analiză economico-financiară, Ediţia a doua

revizuită şi adăugită, Editura Economică, Bucureşti, 2005

3. xxx Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare
anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, publicat in Monitorul Oficial nr 963 din
30.12.2014

Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 5

 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 6

 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 7

 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 8

 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 9

 April 28, 2020 CURS 10 – ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ FUNDAMENTALĂ

Conf.univ.dr. Irina Daniela Cișmașu Page 10