Mai 12, 2020 Suport curs nr.

12 – Analiză economico-financiară fundamentală

Capitolul 4 - Analiza potenţialului intern al

întreprinderii

4.1. Analiza gestiunii potențialului uman

Problematica specifică analizei gestiunii potențialului uman poate fi structurată în:

 analiza modului de realizare din punct de vedere cantitativ şi calitativ a asigurării cu
resurse umane;
 analiza modului de utilizare (extensiv și intensiv) a resurselor umane existente în
întreprindere;
 analiza eficienţei utilizării resurselor umane.

4.1.1. Analiza realizării din punct de vedere cantitativ a asigurării cu resurse

umane

Resursa umană aflată la dispoziţia unei întreprinderi poate fi caracterizată din punct de
vedere cantitativ cu ajutorul următorilor indicatori:
 Numărul de personal la un moment dat reprezintă efectivul de personal şi se
urmăreşte la începutul şi la sfârşitul perioadei de gestiune. Este considerat un
indicator de stoc şi cuprinde toţi salariaţii angajaţi cu contracte individuale de
muncă, pe durată determinată sau nedeterminată, existenţi la un moment dat
(începutul sau sfârşitul anului). Trebuie precizat că acest indicator cuprinde şi
persoanele care au lucrat, dar şi pe cei care nu au putut să-şi îndeplinească
obligaţiile de muncă, aflându-se în concedii medicale, concedii de maternitate,
pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru creşterea copilului până la doi ani, în
concedii de odihnă, în concedii fără plată, în greve, învoiţi etc. Acest indicator nu
cuprinde salariaţii care lucrează în străinătate sau persoanele detașate1.
 Numărul mediu de persoanl reprezintă o valoare medie a numărului de personal,
fiind calculat ca medie aritmetică simplă a efectivului zilnic de personal. Se poate
calcula la nivelul unei luni, unui trimestru, semestru sau (cel mai utilizat în analiză)
la nivelul anului. Modificarea numărului de personal zilnic are loc ca urmare a
mişcării personalului (în cursul anului au loc intrări şi ieşiri de salariaţi). Numărul
mediu de personal este considerat ca fiind un indicator de flux.
 Numărul maxim admisibil de personal reprezintă limita superioară a numărului
de personal. Aceasta limită este stabilită, în funcţie de volumul de activitate şi de
productivitatea medie a muncii luată ca bază de comparaţie, prin Bugetul de
venituri şi cheltuieli.

4.1.2. Analiza structurală a resurselor umane

La nivelul fiecărei întreprinderi, clasificarea forţei de muncă pe ocupaţii reprezintă un

instrument util analizei, dar şi o cerinţă în scopul alinierii României la standardele
internaţionale elaborate de Uniunea Europeană şi ONU. În acest scop, Ministerul Muncii și
Protecţiei Sociale împreună cu Comisia Naţională pentru Statistică au elaborat Clasificarea

1
Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu (coord.), Analiza economico-financiară a întreprinderii,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag. 112

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 1

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

Ocupaţiilor din România (COR) (1995), completată şi actualizată ulterior (2001, 2002).
Clasificarea ocupaţiilor era realizată pe patru niveluri de bază, iar încadrarea fiecărei ocupaţii
într-unul dintre aceste niveluri s-a făcut urmărind: gradul de instruire, nivelul competenţelor,
gradul de specializare în cadrul aceleiaşi activităţi, materiile prime, utilajele şi procesele
tehnologice utilizate.
OIM a definitivat structura Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor - ISCO
08 şi prin Rezoluţia din 6 decembrie 2007 a aprobat ISCO 08 potrivit propunerii formulate la
Întâlnirea de lucru a Experţilor în Statistica Muncii. În vederea asigurării relevanţei, coerenţei
şi comparabilităţii datelor statistice structurate la nivel de ocupaţie, EUROSTAT a propus
reglementarea de către Comisia Europeană a utilizării ISCO 08, concretizată prin
Regulamentul nr.1022/29.10.2009 care impune atât implementarea ISCO 08 în clasificările
naţionale pentru ocupaţii, cât şi adaptarea anchetelor statistice conform structurii ISCO 08.
Implementarea Regulamentului nr.1022/29.10.2009 a fost făcută în două etape şi
anume:
Etapa I : Aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a Structurii Clasificării Ocupaţiilor din
România potrivit Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor – ISCO 08, până la nivelul
grupelor de bază.
Etapa II : Elaborarea unei noi structuri a Clasificării Ocupaţiilor din România - la nivel de
ocupaţie (şase caractere), care a implicat un proces de translatare a ocupaţiilor în noua
versiune a Structurii COR.
Astfel, prima etapă a fost finalizată prin Hotărârea Guvernului nr.1.352/2010 privind
aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază, conform
Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor – ISCO 08, publicată în M.O.
nr.894/30.12.2010, iar a doua etapă s-a încheiat prin Ordinul nr.1.832 al ministrului muncii,
familiei şi protecţiei sociale şi nr. 856 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică
privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere),
publicat în M.O. nr. 561/2011.
În conformitate cu Clasificarea Ocupaţiilor din România (ISCO 08), personalul ocupat se
împarte în următoarele grupe majore:
1. Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei
publice, conducători şi funcţionari superiori
Membrii corpului legislativ, ai executivului, înalţii conducători ai administraţiei publice,
conducătorii şi funcţionarii superiori din unităţile economico-sociale şi politice planifică,
conduc, coordonează şi evaluează activităţile generale ale întreprinderilor, guvernelor şi
ale altor organizaţii sau unităţi organizaţionale în cadrul acestora şi de asemenea
formulează şi revizuiesc politicile, legile, regulile şi reglementările în vigoare.

2. Specialişti în diverse domenii de activitate

Specialiştii cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice dezvoltă stocul existent de cunoştinţe,
predau în mod sistematic şi aplică teorii şi concepte ştiinţifice sau artistice ori se
angajează în orice combinaţie a acestor activităţi.

3. Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic

Tehnicienii şi alţi specialişti din domeniul tehnic îndeplinesc, de obicei, sarcinile tehnice
şi cele similare legate de activitatea de cercetare şi de aplicarea conceptelor ştiinţifice
sau artistice şi a metodelor operaţionale, precum şi de reglementările guvernamentale
sau de afaceri.

4. Funcţionari administrativi

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 2

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

Funcţionarii administrativi înregistrează, organizează, arhivează, evaluează şi realizează

prelucrarea informaţiilor, efectuează lucrări de secretariat privind operaţiunile
financiare (de casă), aranjamente de călătorie, solicitări de informaţii şi întâlniri.

5. Lucrători în domeniul serviciilor

Lucrătorii în domeniul serviciilor furnizează servicii personale şi de protecţie legate de
călătorii, gospodării, furnizarea de alimente, îngrijire personală sau protecţie împotriva
incendiilor şi actelor de delincvenţă, prezintă şi vând bunuri cu ridicata sau cu
amănuntul în magazine sau unităţi similare, precum şi la tarabe şi în pieţe.

6. Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit se ocupă cu creşterea şi
recoltarea culturilor de câmp sau cu plantarea de arbori şi arbuşti, culegerea de fructe
de pădure şi plante sălbatice, creşterea (reproducţia), îngrijirea ori vânarea animalelor,
producerea unei game diversificate de produse prin creşterea animalelor, cultivarea
întreţinerea (conservarea) şi exploatarea pădurilor, creşterea sau capturarea peştilor,
cultivarea ori recoltarea diferitelor specii (forme de viaţă) acvatice în scopul de a
asigura hrană, adăpost şi venituri pentru ei şi familiile lor.

7. Muncitori calificaţi şi asimilaţi

Muncitorii calificaţi şi asimilaţii acestora aplică cunoştinţe şi competenţe specifice în
domenii privind construirea şi întreţinerea clădirilor, ridicarea structurilor metalice,
reglarea maşinilor-unelte sau fabricarea, montarea, întreţinerea şi repararea utilajelor,
echipamentelor sau uneltelor, executarea lucrărilor specifice de imprimare şi producere
sau procesare a produselor alimentare, textile, din lemn, metal sau alte articole, inclusiv
a obiectelor de artizanat. Lucrările sunt executate manual sau cu ajutorul unor unelte cu
acţionare manuală şi altor tipuri de unelte, ce sunt folosite pentru a reduce cantitatea de
efort fizic şi timpul necesar pentru sarcini specifice, precum şi pentru îmbunătăţirea
calităţii produselor. Sarcinile efectuate necesită o înţelegere a tuturor etapelor
procesului de producţie, a materialelor şi uneltelor folosite, precum şi a naturii şi
scopului produsului final.

8. Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente

Operatorii la instalaţii şi maşini, asamblorii de maşini şi echipamente acţionează şi
supraveghează maşini şi echipamente industriale şi agricole la faţa locului sau dirijează
de la distanţă prin telecomandă, conduc trenuri, autovehicule, utilaje şi echipamente
mobile sau asamblează produse din părţi componente conform specificaţiilor şi
procedurilor precizate. Activitatea desfăşurată, în principal, necesită experienţă şi
cunoaşterea maşinilor şi echipamentelor industriale şi agricole, precum şi abilitatea de a
face faţă vitezei de funcţionare a maşinilor şi de a se adapta la inovaţiile tehnologice.

9. Muncitori necalificaţi
Muncitorii necalificaţi execută sarcini simple şi de rutină care necesită folosirea
uneltelor manuale şi depunerea unui efort fizic considerabil.
În analiza economico-financiară se utilizează şi o altă clasificare a personalului pe
ocupaţii, cum ar fi2:
a. muncitori: - direct productivi,
- indirect productivi;
2
Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu (coord.), Analiza economico-financiară a întreprinderii,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag. 114

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 3

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

b. personal tehnic: economic, ingineri, subingineri;

c. personal cu pregătire economică;
d. personal de conducere tehnică: maiştri, tehnicieni;
e. personal de conducere şi administrativ;
f. personal de deservire generală: de serviciu, de pază, pompieri.

Analiza structurală a personalului pe categorii are un rol important pentru

managementul oricărei entități economice, pe baza acesteia identificându-se necesităţile de
calificare, angajare sau disponibilizare de personal.
Din punct de vedere structural, potenţialul uman poate fi grupat şi cu ajutorul altor
criterii:
a. după vârstă:
- sub 25 ani;
- între 26 și 35 ani;
- între 36 și 45 ani;
- între 46 și 55 ani;
- peste 55 ani.
b. după vechimea în întreprindere:
- sub 1 an;
- între 2 și 5 ani;
- între 5 și 10 ani;
- între 10 și 15 ani;
- peste 15 ani.
c. după sex;
d. după pregătirea profesională:
- muncitori (calificaţi, necalificaţi);
- personal de specialitate (studii medii, superioare);
- personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare);
- personal de conducere;
e. după funcţiile întreprinderii:
- cercetare-dezvoltare;
- producţie;
- comercială;
- personal;
- financiar-contabilă.
Analiza structurală se realizează cu ajutorul ratelor de structură, determinându-se
ponderea fiecărei categorii de personal (funcție de criteriul de clasificare) în totalul
personalului.

4.1.3. Analiza dinamicii potențialului uman

Scopul analizei dinamicii potențialului uman pe total și pe categorii are scopul de a

corela această componentă a potențialului intern cu principalul factor de producție – munca.
Analiza dinamicii resurselor umane se realizează folosind:
1. abaterile absolute;
2. indicii: - cu bază fixă;
- cu bază în lanţ.
La nivelul fiecărei verigi organizatorice se compară numărul de personal pe total şi pe
categorii cu efectivele înscrise în fiecare categorie.

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 4

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

Pentru a stabili în urma analizei concluzii cât mai pertinente, utile în procesul
decizional, dinamica efectivului de personal pe total și pe categorii trebuie corelată cu
evoluția principalilor indicatori de rezultate ai întreprinderii (CA, VA, Qe). În același timp,
trebuie urmărită și corelația dintre indicele numărului mediu de salariați și indicele
productivității muncii.

4.1.4. Analiza utilizării potențialului uman

Utilizarea potențialului uman presupune analiza acesteia din două puncte de vedere:
 din punct de vedere extensiv, caz în care se urmăreşte utilizarea timpului de muncă;
 din punct de vedere intensiv, caz în care se au în vedere indicatorii ce reflectă,
practic, eficienţa utilizării forţei de muncă (productivitatea muncii şi profitul pe
salariat).

4.1.4.1. Analiza utilizării extensive a potențialului uman

(Analiza utilizării timpului de muncă)
La nivelul întreprinderii, o cale importantă de creştere a performanţelor activităţii
desfăşurate o reprezintă utilizarea completă a timpului de lucru, resursă de bază a procesului
de producţie.
Analiza utilizării timpului de muncă se realizează cu ajutorul datelor existente în
balanţa timpului de muncă, document ce poate fi stabilit ca program intern de utilizare a
timpului, atât în om-zile, cât şi în om-ore, precum şi pe baza balanţei utilizării efective a
timpului de muncă.
Scopul analizei este de a identifica rezervele de sporire a performanţelor întreprinderii,
printr-o utilizare cât mai completă a timpului de lucru, precum şi stabilirea efectelor
economice ale nerespectării timpului de lucru asupra principalilor indicatori economico-
financiari ai întreprinderii3.

Analiza trebuie să stabilească cauzele pierderilor de timp, pentru ca astfel, să se poată

lua măsuri pentru evitarea lor în viitor, în vederea creșterii producției și a productivității
muncii.4

4.1.4.1.1. Analiza structurii timpului de muncă

Indicatorii cu ajutorul cărora se evidențiază utilizarea timpului de muncă, utilizaţi în
cadrul balanţei, sunt:
a) Fond de timp calendaristic (Ftc) se determină ca fiind produsul între numărul mediu
de personal şi numărul de zile calendaristice ale perioadei analizate (lună, trimestru,
semestru, an), atunci când este exprimat în om-zile, şi ca produs între fondul de timp
calendaristic exprimat în om-zile şi durata normală a zilei de lucru (a unui salariat, exprimată
în ore/zi), atunci când indicatorul este exprimat în om-ore.
Ftc (om  zile)  Np  Nzc
Ftc(om  ore)  Ftc(om  zile)  dzn  Ns  Nzc dzn
unde:
Nzc – număr de zile calendaristice ale perioadei analizate;

3
Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu (coord.), Analiza economico-financiară a întreprinderii,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag. 123
4
Florea Radu, Daniel Cârciumaru, Daniela Bondoc, Analiză și diagnostic economico-financiar, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 2008, pag. 75

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 5

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

d zn – durata medie normală a zilei de lucru (ore/zi).

b) Fond de timp maxim disponibil (Ftmd) reprezintă diferenţa între fondul de timp
calendaristic şi fondul de timp afectat repausului săptămânal, sărbătorilor legale şi concediilor
de odihnă.
Ftmd (om-zile) = Ftc (om-zile) – (Ftrs + Ftsl + Ftzn + Ftco)
unde:
Ftrs – număr de om-zile afectate repausului săptămânal;
Ftsl – număr om-zile sărbători legale;
Ftzn – număr om-zile zile nelucrătoare;
Ftco – număr om-zile afectate concediilor de odihnă.

Acest indicator reprezintă resursa normală de timp care poate fi utilizată în cadrul unui
an calendaristic. Atunci când se bugetează timpul de lucru în cadrul balanţei, se pot avea în
vedere şi unele pierderi (circa 2-4 % din fondul de timp maxim disponibil) de timp, datorate
eventualelor îmbolnăviri sau a rezolvării unor cerinţe justificate.
Ftmd (om  ore)  Ftmd (om  zile)  d zn
Întrucât durata normală a zilei de lucru (ore/zi) reprezintă o mărime prestabilită prin
lege, prin contractul individual de muncă sau ca urmare a unor sentinţe judecătoreşti şi este
diferită în funcţie de sectorul de activitate, de ramura economiei naţionale sau chiar după
categoria de personal, se foloseşte durata medie normală a zilei de lucru. Se poate observa că
în determinarea indicatorilor prezentaţi, atunci când se exprimă în om-ore, se utilizaează
durata medie a zilei de lucru.
n

 gi  d zni
d zn  i 1
100
unde:
gi – structura personalului pe categorii;
d zn i – durata normală a zilei de lucru pe categorii;
i = 1, n – categorii de personal.
Pentru analiza structurală a fondului de timp maxim disponibil se are în vedere
formarea acestuia din:
a) Timp efectiv lucrat – se referă la timpul de muncă utilizat de către salariaţi în scopul
desfăşurării activităţii profesionale.
b) Timp neutilizat, care se împarte în:
b1) Timp neutilizat din cauze justificate – se referă la acel timp de muncă remunerat,
dar pe parcursul căruia salariaţii nu au desfăşurat nici o activitate din cauze justificate, cum ar
fi:
 concedii medicale sau program redus pe motive medicale;
 concedii medicale pentru sarcină, concediu pentru creşterea copilului până la vârsta
de doi ani sau concediu pentru îngrijirea copilului bolnav;
 întreruperi ale activităţii din cauze neimputabile salariaţilor: neasigurare cu materii
prime, energie, opriri accidentale ale utilajelor etc.;
 zilele libere plătite, ca urmare a unor clauze contractuale expres prevăzute (evenimente
familiale deosebite, concedii de studii plătite).

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 6

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

b2) Timp neutilizat din cauze nejustificate – se referă la acel timp de muncă care nu
este plătit şi se datorează următoarelor motive:
 absenţe nemotivate;
 greve;
 concedii fără plată prevăzute de lege.
Analiza structurală a timpului de muncă se realizează cu ajutorul ratelor de structură,
stabilindu-se cauzele care au determinat utilizarea sa incompletă atât pe categorii, cât şi pe
total.
Grafic, structura fondului de timp, se poate prezenta astfel:

FOND DE TIMP CALENDARISTIC

Ftc

FOND DE TIMP AFECTAT REPAUSULUI SĂPTĂMÂNAL,

SĂRBĂTORILOR LEGALE, ZILELOR NELUCRĂTOARE ȘI
FOND DE TIMP MAXIM DISPONIBIL CONCEDIILOR DE ODIHNĂ
Ftmd Ftrs+Ftsl+Ftzn+Ftco

TIMPUL EFECTIV LUCRAT TIMPUL NEUTILIZAT

TIMPUL NEUTILIZAT
DIN CAUZE JUSTIFICATE

concedii medicale sau program redus pe motive

medicale sau concedii medicale pentru sarcină

concediu pentru creşterea copilului până la vârsta

de doi ani sau concediu pentru îngrijirea copilului
bolnav

întreruperi ale activităţii din cauze neimputabile

salariaţilor:

zilele libere plătite, ca urmare a unor clauze

contractuale

TIMPUL NEUTILIZAT
DIN CAUZE NEJUSTIFICATE

absenţe nemotivate

greve

concedii fără plată prevăzute de lege

Figura 1 Structura fondului de timp

4.1.4.2. Analiza utilizării intensive a potențialului uman

Utilizarea intensivă a potențialului uman urmărește aspectele legate de eficienţa
utilizării resurselor umane, determinată cu ajutorul următorilor indicatori:
- productivitatea muncii;
- profitul pe salariat.

4.1.4.2.1. Analiza productivităţii muncii

Productivitatea muncii este o categorie economică complexă, dinamică, evidenţiind
însuşirea muncii complete de a crea, în anumite condiţii, o anumită cantitate de valori de

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 7

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

întrebuinţare, într-o unitate de timp, cu o intensitate normală a muncii. Productivitatea muncii

reflectă eficienţa cu care a fost cheltuită munca5.
Din punctul de vedere al analizei, prezintă interes indicatorii productivitatea medie a
muncii (fizică sau valorică) şi productivitatea marginală a muncii, precum şi corelaţia dintre
aceştia.
Nivelul productivităţii medii a muncii se poate stabili pe baza mai multor indicatori
economici, sub forma unuia dintre următoarele rapoarte:

Efect Producţia exerci ţiului

a) , de exemplu:
Efort Fond total de timp de muncă

şi reprezintă cantitatea de bunuri sau valoarea bunurilor obţinute într-o unitate de timp sau de
către un salariat.

Efort Fond total de timp de muncă

b) , de exemplu:
Efect Producţia exerci ţiului

şi reprezintă cantitatea de timp consumată pentru obţinerea unui bun, executarea unei lucrări
sau prestarea unui serviciu.

Productivitatea medie a muncii se poate calcula având la bază indicatorii economici

exprimaţi în unităţi fizice (bucăţi, tone, metri etc.) sau utilizând indicatorii economici
exprimaţi valoric (unităţi monetare). În funcţie de varianta folosită, se poate vorbi despre:
- productivitatea fizică medie a muncii;
- productivitatea valorică medie a muncii.

4.1.4.2.1.1. Analiza situaţiei generale a productivităţii muncii

pe baza indicatorilor valorici
Productivitatea medie a muncii se poate calcula la nivelul anului (productivitatea medie
anuală – Wa ), la nivelul zilei de muncă (productivitatea medie zilnică – Wz ) sau al orei de
muncă (productivitatea medie orară – Wh ).
După cum s-a precizat, la calculul productivităţii valorice medii a muncii se pot utiliza
toţi indicatorii de producţie în unităţi monetare, cum ar fi:
 producţia obţinută destinată vânzării;
 producţia exerciţiului;
 cifra de afaceri;
 valoarea adăugată.
Cu ajutorul acestora se pot determina:
1. Productivitatea medie a muncii, calculată pe baza producţiei obţinute destinate
vânzării:

5
Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu (coord.), Analiza economico-financiară a întreprinderii,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag.. 128

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 8

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

1.1. productivitatea medie anuală:

Qf
W a (Qf ) 
Ns
1.2. productivitatea medie zilnică:
Qf Qf
W z (Qf )  
Ns  Nz T (om  zile)
1.3. productivitatea medie orară:
Qf Qf
W h (Qf )  
Ns  Nz  Nh T (om  ore)
2. În acelaşi mod se determină productivitatea medie anuală, zilnică şi orară pe baza
producţiei exerciţiului, cifrei de afaceri şi valorii adăugate.
Toţi aceşti indicatori sunt utilizaţi în analiza economică, fiecare dintre ei având o altă
valenţă informaţională.
Analiza situaţiei generale a productivităţii muncii pe baza indicatorilor valorici are două
laturi:
1. Analiza comparativă a indicilor productivităţii medii a muncii (la nivelul aceleiaşi
unităţi de timp: an, zi sau oră), exprimată prin intermediul diferiţilor indicatori
valorici (ex. : Wa (Qf ) , Wa (Qe) , Wa (CA) , Wa ( VA ) ). Această analiză evidenţiază evoluţia
elementelor ce diferenţiază indicatorii valorici utilizaţi pentru calculul productivităţii
şi permite stabilirea unor cauze care au acţionat, precum şi elaborarea unor măsuri
coerente, corelate, fundamentate, în scopul creşterii productivităţii.
2. Analiza comparativă a indicilor productivităţii medii a muncii, calculată pe baza
aceluiaşi indicator valoric, dar pentru unităţi diferite de timp
 
ex. : Wa (Qf ) , Wz (Qf ) , Wh (Qf ) . Această analiză identifică rezervele de timp
neutilizate la nivelul anului sau al zilei de muncă.

4.1.4.2.1.2. Analiza productivităţii medii a muncii (valorice)

În scopul identificării rezervelor de creştere a productivităţii muncii se impune analiza
factorială a acesteia.
a) Analiza factorială a productivităţii medii orare a muncii (calculată pe baza Qf)
Modelul de analiză:
n

 gi  whi
Wh ( Qf )
 i 1
100
Schema de analiză:

gi
Wh (Qf )
whi

Metodologia de analiză – stabilirea influenţelor modificării factorilor de influenţă:

W h(Qf )  W h1(Qf )  W h0(Qf )
din care:
1. influenţa modificării structurii producţiei fabricate pe bază de timp normat pe produs:

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 9

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

n n

 gi  whi  gi
1 0 0  whi0
gi  i 1
 i 1
 W hrec
( Qf )
 W h0(Qf )
100 100
2. influenţa modificării productivităţii orare pe grupe de produse:
n n

 gi1  whi1  gi  whi 1 0

whi  i 1
 i 1
 W h1(Qf )  W hrec
( Qf )

100 100

b) Analiza factorială a productivităţii medii zilnice a muncii (calculată pe baza Qf)

Modelul de analiză:
W z (Qf )  Nh W h(Qf )

Schema de analiză:
Nh
Wz (Qf ) gi
W h (Qf )
whi

Metodologia de analiză este următoarea:

W z (Qf )  W z1(Qf )  W z0(Qf )
din care:
1. influenţa modificării duratei medii a zilei de lucru:
Nh  Nh1  Nh0  W h0(Qf )
2. influenţa modificării productivităţii medii orare a muncii:
W h(Qf )  Nh1  W h1(Qf )  W h0(Qf ) 
din care:
2.1. influenţa modificării structurii producţiei fabricate:
gi  Nh1 W hrec
( Qf )
 W h0(Qf ) 
2.2. influenţa modificării productivităţii orare pe grupe de produse:
whi  Nh1  W h1(Qf )  W hrec
( Qf )

c) Analiza factorială a productivităţii medii anuale a muncii (calculată pe baza Qf)
Modelul de analiză:
W a (Qf )  Nz W z (Qf )

Nz
(Qf ) Nh
Wa
W z (Qf ) gi
Wh
whi

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 10

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

Metodologia de analiză se prezintă astfel:

W a (Qf )  W a1(Qf )  W a0(Qf )
din care:
1. influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate de un salariat:
Nz  Nz1  Nz0 W z0(Qf )
2. influenţa modificării productivităţii medii zilnice a muncii:
W z (Qf )  Nz1  W z1(Qf )  W z0(Qf ) 
din care:
2.1. influenţa modificării duratei medii a zilei de lucru:
Nh  Nz1  Nh1  Nh0 W h0(Qf )
2.2. influenţa modificării productivităţii medii orare a muncii:
W h(Qf )  Nz1  Nh1  W h1(Qf )  W h0(Qf ) 
din care:
2.2.1. influenţa modificării structurii producţiei fabricate:
gi  Nz1  Nh1  W hrec
( Qf )
 W h0(Qf ) 
2.2.2. influenţa modificării productivităţii orare pe grupe de produse:
Whi  Nz1  Nh1  W h1(Qf )  W hrec
( Qf )

Metodologia de analiză a productivităţii medii a muncii (orară, zilnică, anuală),
calculată pe baza celorlalţi indicatori valorici (CA, VA, Qe), este similară, interpretarea
rezultatelor făcându-se pornind de la semnificaţia economică a acestora şi a factorilor
specifici de influenţă.
Influenţele favorabile asupra productivităţii muncii (creşterea productivităţii muncii) se
înregistrează atunci când rezultatele au semnul „+“ şi se interpretează astfel:
Δgi = „+“ creşterea ponderii produselor a căror productivitate a muncii în perioada luată
ca bază de comparaţie este superioară productivităţii medii a muncii;
Δwhi = „+“ creşterea productivităţii orare pe produs la toate produsele sau la cele care
deţin ponderea majoritară;
W h  „ “ creşterea productivităţii medii orare a muncii printr-o mai eficientă utilizare
a timpului de lucru la nivelul zilei de lucru;
Nh  „ “ depăşirea duratei medii a zilei de lucru;
W z  „ “ sporirea eficienţei utilizării forţei de muncă la nivelul anului datorită
creşterii productivităţii medii zilnice a muncii;
Nz  „ “ depăşirea numărului mediu de zile lucrate de un salariat ca urmare a scăderii
numărului de zile de absenţă şi creşterii numărului zilelor libere lucrate.

4.1.4.2.2. Analiza profitului mediu pe angajat/salariat

Profitul mediu pe anagajat reprezintă un indicator complementar semnificativ utilizat
pentru relevarea eficienţei utilizării resurselor umane. Pentru analiza profitului mediu pe

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 11

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

angajat se utilizează mai multe modele multiplicative de analiză, cu scopul de a releva

contribuţia diferitelor categorii de factori asupra modificării acestuia.
Modele de analiză factorială a profitului mediu pe angajat:
P Qf CA P CA
I.     W a (Qf )   pr
Ns Ns Qf CA Qf

Schema de analiză:

t
( Qf )
Wa gi
( Qf )
Wh whi
P
Ns
CA
Qf
g
pr p
c

P CA P
II .    W a (CA)  pr
Ns Ns CA

Schema de analiză:

t
( CA)
Wa gi
( CA)
Wh
P
whi
Ns
g
pr p
c

P T CA P
III .     t  W h (CA)  pr
Ns Ns T CA
Schema de analiză:
t
P
gi
Ns
( CA)
Wh
whi
g
pr p
c

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 12

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

P Mf Mf ' CA P
IV .    
Ns Ns Mf Mf ' CA

Schema de analiză:

Mf
Ns
Mf '
Mf
P
Ns
CA
Mf '
P
CA
Metodologia de analiză – stabilirea influenţelor modificării factorilor (potrivit primului
model):
P P P
  1  0
Ns Ns Ns 0

din care:
1) influenţa modificării productivităţii medii anuale a muncii:

W a (Qf )  W a1(Qf )  W a0(Qf ) 

CA0
 pr 0
Qf0
din care:
1.1. influenţa modificării timpului mediu lucrat de un angajat:

t  t1  t 0   Wh (0Qf ) 
CA0
 pr0
Qf0
1.2. influenţa modificării productivităţii medii orare a muncii:

W h  t1  W h1(Qf )  W h0(Qf ) 
CA0
 pr 0
Qf0
din care:
1.2.1. influenţa modificării structurii producţiei fabricate:

 
t1  W hreQfc  W h0Qf 
CA0
Qf0
 pr 0

1.2.2. influenţa modificării productivităţii orare a muncii pe grupe de produse:


t1  Wh1Qf  Wh Qf
rec   CA 0
Qf 0
 pr0

2) influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate:

CA  CA CA 
  W a1(Qf )   1  0   pr 0
Qf  Qf1 Qf0 
3) influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 13

 Mai 12, 2020 Suport curs nr. 12 – Analiză economico-financiară fundamentală

 pr  W a1(Qf ) 
CA1
Qf1

 pr1  pr 0 
din care:
3.1. influenţa modificării structurii producţiei vândute:

g  W a1(Qf ) 
CA1
Qf1
 
 pr ' pr 0 , unde : pr '  1 
qv1c0
qv1 p0
3.2. influenţa modificării preţurilor medii de vânzare:

p  W a1(Qf ) 
CA1
Qf1
 
 pr" pr ' , unde : pr"  1 
qv1c0
qv1 p1
3.3. influenţa modificării costurilor unitare:

c  W a1(Qf ) 
CA1
Qf1

 pr1  pr" 
Analiza profitului mediu pe angajat stabileşte o corelaţie între analiza eficienţei
utilizării potențialului uman pe baza productivităţii şi analiza rentabilităţii (prin intermediul
ratei rentabilităţii comerciale).
Totodată, cu ajutorul primului model, poate fi evidenţiat efectul modificării gradului de
valorificare a producţiei fabricate, cu scopul de a se stabili măsuri pentru asigurarea desfacerii
producţiei obţinute şi diminuarea producţiei stocate.
Cel de-al patrulea model evidenţiază în plus influenţa modificării gradului de înzestrare
tehnică a muncii, a compoziţiei tehnologice a mijloacelor fixe, precum şi cea a randamentului
acestora, cu ajutorul acestui model stabilindu-se corelaţia cu analiza eficienţei utilizării
mijloacelor fixe.

Bibliografie

1. V.Robu, I.Anghel, E.C. Șerban (coordonatori) - Analiză economico-financiară a firmei,

Editura Economică, Bucureşti, 2014

2. G.Vâlceanu, V.Robu, N. Georgescu (coordonatori) - Analiză economico-financiară,

Ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura Economică, Bucureşti, 2005

3. xxx OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile

financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, publicat in Monitorul
Oficial nr. 963 din 30.12.2014

NOTĂ: Suportul de curs este preluat și adaptat din lucrarea „Analiză economico-financiară a firmei ” coord. V. Robu, I. Anghel,
Elena-Claudia Șerban

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu Page 14