1.

A) Clase de mostenitori legali:

Clasa I
- copil din căsătorie F1 (gradul I de rudenie)
- copil din căsătoria anterioară (F2) (gradul I de rudenie)
- fiul lui F2 (gradul II de rudenie)

Clasa II
- un frate consagvin (FR) (gradul II de rudenie)
- doi nepoți ai altui frate X predecedat în anul 2015 (N1 și N2) (gradul III de
rudenie)
- mama (gradul I de rudenie)

Clasa III
- bunica maternă (B1) (gradul II de rudenie)

Clasa IV
- un unchi pe linie paternă (U1) (gradul III de rudenie)
- , fiul acestui unchi (V1) (gradul IV de rudenie)
- o soră a bunicului patern (B2) (gradul IV de rudenie)

Sotia (fara grad de rudenie)SI un fiul al fratelui bunicii paterne (rudenie de gradul V)
nu fac parte din nicio clasa de mostenitori legali.

B) Moştenitorul rezervatar este moştenitorul căruia legea îi recunoaşte un drept asupra

unei cote determinate din moştenire (rezerva succesorală), împotriva voinţei defunctului care
ar fi vrut să-l dezmoştenească.

Moştenitori rezervatari:

- sotia,
- copil din căsătorie F1 (gradul I de rudenie)
- copil din căsătoria anterioară (F2) (gradul I de rudenie)
- fiul lui F2 (gradul II de rudenie)
- un frate consagvin (FR) (gradul II de rudenie)
- doi nepoți ai altui frate X predecedat în anul 2015 (N1 și N2) (gradul III de
rudenie)
- mama (gradul I de rudenie)

2. A) Locul deschiderii mostenirii este localitatea de domiciliu, Brasov.

B) Stabilirea locului deschiderii succesiunii are importanţă pentru determinarea

organelor competente teritorial să rezolve diferitele probleme juridice legate de
moştenire. Se conturează, astfel, următoarele competenţe:
 a). Secretarul consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile
principale ale defunctului poate sesiza camera notarilor publici, pentru deschiderea
procedurii succesorale (art. 1171 din Legea nr. 215/2001);
b). Procedura succesorală necontencioasă, reglementată de Legea nr. 36/1995,
este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia
teritorială a judecătoriei în care defunctul a avut ultimul domiciliu (art. 15 lit. a din
lege).
Ca excepţie, în cazul moştenirilor succesive (retransmiterea dreptului de opțiune sau în
cazul comorienților), moştenitorii pot alege competenţa oricăruia dintre birourile
notariale din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care a avut domiciliul cel din
urmă autor (art. 15 lit. b din lege).

c). Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut (de exemplu,

defunctul a fost nomad) moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia
notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel
puţin un bun imobil
al celui care lasă moştenirea. Când nu există bunuri imobile, locul deschiderii
moştenirii este
(tot) în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această
circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în
patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul deschiderii
moştenirii este, de asemenea, în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat (art.
954 alin. 3 C. civ.)

d). Instanţa competentă a judeca acţiunile privitoare la moştenire se determină

tot în funcţie de locul deschiderii acesteia (chiar dacă în masa succesorală se găsesc
imobile aflate în circumscripţia altei instanţe – art. 118 alin. 1 C. proc. civ.).
Instanţa judecătorească a ultimului domiciliu al defunctului este exclusiv
competentă să judece:
– cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare;
– cererile privitoare la moştenire, precum şi cele privitoare la pretenţiile reciproce ale
moştenitorilor (petiţia de ereditate, acţiunea în reducţiune, acţiunea de partaj
succesoral etc.);
– cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre
moştenitori sau împotriva executorului testamentar;
– cererile privitoare la anularea certificatului de moştenitor eliberat de notarul public
(art. 118 alin. 1 din Legea nr. 36/1995).
Precizăm că acţiunile reale imobiliare fără legătură cu problemele succesorale
(de exemplu, revendicarea unui bun care face obiectul unui legat cu titlu particular)
sunt de competenţa instanţei în circumscripţia căreia se află imobilul (art. 117 alin. 1
C. proc. civ.).
3. Nedemnitatea succesorală este o sancţiune civilă care constă în înlăturarea nedemnului
atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară având în vedere faptul că
acesta a săvârşit o faptă gravă, prevăzută expres de legiuitor, împotriva defunctului sau
a unui succesibil al acestuia.
În conformitate cu prevederile legale, nedemnitatea poate fi de drept sau judiciară.

Efectele nedemnităţii:

 F2 este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.

 posesia exercitată de F2 asupra bunurilor moştenirii este considerată posesie de
rea-credinţă.
 actele de conservare, precum şi actele de administrare, în măsura în care profită
moştenitorilor, încheiate între F2 şi terţi, sunt valabile.
 se menţin şi actele de dispoziţie cu titlu oneros încheiate între F2 şi terţii
dobânditori de bună-credinţă, regulile din materia cărţii funciare fiind însă
aplicabile.
 venirea la succesiune a reprezentanţilor este posibilă dacă persoana reprezentată
este nedemnă, chiar dacă nedemnul se află în viaţă la data deschiderii moştenirii şi
chiar dacă renunţă la moştenire; reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul
este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la moştenirea lăsată de acesta ori a
fost dezmoştenit.

Efectele nedemnităţii de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament
sau printr-un act autentic notarial de către cel care lasă moştenirea. Fără o declaraţie
expresă, nu constituie înlăturare a efectelor nedemnităţii legatul lăsat nedemnului după
săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea.
Efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie
intervenită după condamnare, graţiere sau prin prescripţia executării pedepsei penale.

4. Fiica nascuta la data de 2 decembrie 2017 are drept la mostenire deoarece este născuta
anterior decesului de cujus-ului şi care se află în viaţă la data deschiderii moştenirii.

5. Moştenirea este culeasă de rudele lui de cujus din clasa a III-a de moştenitori legali
numai daca nu exista mostenitori din primele doua clase, sau daca mostenitorii
existenti nu vor sau nu pot ajunge la mostenire.

6. Daca sotul supravietuitor detine un imobil bun propriu, acesta nu are dreptul de
abitatie asupra casei de locuit (soţul care locuieşte în locuinţa proprietate exclusivă a
celuilalt se bucură de un drept de folosinţă asupra acesteia), deoarece una dintre
conditiile dreptului de abitatie este ca sotul supravietuitor sa nu aiba o alta locuinta
proprie, celelalte drepturi nefiind afectate.