PROIECTUL

Întărirea capacităţii Autorităţilor Locale

şi Regionale de implementare
a Acquis-ului de Mediu

Implementarea legislaţiei UE în domeniul

zgomotului ambiental
(Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si
gestionarea zgomotului ambiental)

Autor: Adrian Sîmbotin

ICIM Bucuresti
Directiva nu stabileste limite pentru indicatorii de zgomot si
nici pentru masurile ce trebuie luate prin planurile de actiune
 OBIECTIVE:

Monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autoritatilor

competente ale statelor membre sa realizeze harti strategice de
zgomot pentru drumurile principale, caile ferate principale,
aeroporturile mari si aglomerarile urbane, zonele industriale utilizand
indicatori de zgomot armonizati precum: Lden si Lnight.
Aceste harti vor fi utilizate atat pentru evaluarea numarului de
persoane afectate de zgomot in intreaga UE, cat si pentru realizarea
planurilor de actiune pentru gestionarea zgomotului si a efectelor
acestuia.
Informarea si consultarea publicului despre expunerea populatiei la
zgomot, efectele sale asupra populatiei si masurile ce se pot lua
pentru limitarea nivelului de zgomot.
Lansarea de teme locale prin solicitarea autoritatilor publice locale si
a unităţilor prevăzute la art. 4 alin. (3) din HG 321/2005 de a realiza
planuri de actiune pentru gestionarea zgomotului ambiental si a
efectelor acestuia, tinandu-se cont de hartile strategice de zgomot.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului elaborează
reglementări privind valorile limită corespunzătoare indicatorilor
Lzsn, Lnoapte şi, după caz, Lzi şi Lseară, pentru zgomotul produs
de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din preajma
aeroporturilor şi pentru zgomotul produs în zonele cu activităţi
industriale care se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului
şi gospodăririi apelor, al ministrului sănătăţii, al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului, al ministrului
administraţiei şi internelor, în termen de 12 luni de la data intrării
în vigoare a HG 321/2005.
Autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile prevăzute la
art. 4 alin. (3) din HG 321/2005 elaborează planurile de acţiune
pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia, inclusiv
măsurile de reducere a zgomotului.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, elaborează, pe
baza centralizării planurilor de acţiune, proiectul privind
Planul naţional de acţiune pentru reducerea nivelurilor de
zgomot şi îl transmite autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului.

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin

ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al
ministrului sănătăţii, al ministrului transporturilor, construcţiilor
şi turismului, al ministrului administraţiei şi internelor aprobă
Planul naţional de acţiune pentru reducerea nivelurilor de
zgomot, elaborat conform alin. (2) lit. b) din HG 321/2005,
până la data de 30 decembrie 2008.
Principalele avantaje pe care le ofera realizarea de harti acustice in mediul
urban:
1. dezvoltarea de noi zone rezidenţiale - la stabilirea amplasamentelor se va
putea ţine cont şi de nivelul de zgomot al zonelor invecinate, prin simularea
anterioara demersurilor de construire a efectului apariţiei acestei zone (cu
traficul rutier asociat estimat) din punct de vedere al acusticii zonale.
2. pentru zonele urbane deja existente - realizarea harţii strategice de zgomot
permite informarea populaţiei (a tuturor celor interesaţi) asupra nivelurilor de
zgomot în zonele de interes (prin intermediul internetului, panouri electronice
locale, publicaţii periodice etc.)
3. zonele de recreere - amplasarea acestora poate fi facuta ţinându-se cont de
datele oferite de harta strategica de zgomot, astfel încât sa îndeplineasca o
dubla menire: sa fie într-adevar zone de linişte, dar în acelaşi timp sa contribuie
la diminuarea nivelului global de zgomot (perdele de copaci, zone verzi etc.)
4. trafic - cunoaşterea harţii strategice de zgomot, bazata de altfel pe studiul de
trafic, permite stabilirea de concluzii privind zonele in care nivelul zgomotului
este ridicat, precum şi simularea efectelor diferitelor metode de diminuare a
nivelului zgomotului ce pot fi implementate, alegându-se metoda optima.
Câteva exemple de astfel de metode de diminuare a nivelului
zgomotului :

• redirecţionarea traficului pentru obţinerea unei distribuţii uniforme din

punct de vedere al emisiei de zgomot, stabilirea de sensuri unice,
sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restricţii de
viteză etc.;
•interzicerea totală a circulaţiei unor categorii de vehicule în intervalele
orare in care se inregistreaza un nivel al indicatorilor de zgomot peste
limitele admise;
•interzicerea circulaţiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere;
•preluarea traficului din/în anumite zone prin pasaje supraterane şi
subterane;
•amplasarea local de panouri fonoabsorbante şi/sau zone verzi.

După cum se ştie, traficul rutier reprezintă o puternică sursă de poluare

în general: poluarea chimică a aerului, poluare acustică etc. Utilizând
metodele de mai sus, se pot constata efecte benefice, prin reducerea
ambelor tipuri de poluare.
Autorităţile responsabile cu realizarea hărţilor
strategice de zgomot şi stabilirea planurilor de
acţiune
Pentru aglomerările urbane:
- Autoritatile administratiei publice locale
(Primariile oraselor si Primaria Generala a
Municipiului Bucuresti -art.4 alin(1) HG
321/2005)
Pentru drumuri, căi ferate, aeroporturi:
- Sunt stabilite în OM 1258/2005
 Stabilire metode de calcul pentru
realizarea hărţilor de zgomot în România
Avantajele utilizării instrumentelor GIS
în realizarea hărţilor de zgomot
Valorile limita pentru indicatorii Lzsn şi Ln în România
şi în alte state membre ale UE
 Modul în care se reflectă implementarea
legislaţiei UE din domeniul zgomotului ambiental
în planurile la nivel regional şi local: Bistrita
Agenda 21: Planul Local de Actiune al Municipiului
Bistrita (2005 – 2015)
4.OBIECTIVELE SPECIFICE SI PROIECTE
IDENTIFICATE
4.1. CAPITAL NATURAL
Obiective specifice: Cresterea calitatii factorilor de
mediu (aer, apa, sol, zgomot) în conformitate cu
normele si legislatia UE
Titlu proiect:
2.5.Realizarea hartii acustice a municipiului Bistrita.
2007-2009. 30000 Euro
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA
MEDIULUI. JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD.
PM07 - CATEGORIA DE PROBLEME:
URBANIZAREA MEDIULUI ŞI TRANSPORT RUTIER
 Modul în care se reflectă implementarea
legislaţiei UE din domeniul zgomotului ambiental
în planurile la nivel regional şi local: Suceava
Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Suceava
3.2.8.1.Starea calităţii aerului şi a zgomotului
Localităţile urbane ale judeţului Suceava, inclusiv reşedinţa de
judeţ, sunt localităţi mici, care nu constituie aglomerări urbane,
în sensul european al cuvântului (oraşe cu peste 250.000
locuitori).
Activităţile industriale cu potenţial ridicat de poluare nu sunt
excesiv dezvoltate în mediul urban din judeţul Suceava, ba chiar
după 1989 multe din acestea au dispărut sau şi-au restrâns
activitatea, iar cele care isi continuă activitatea au adoptat
măsuri, pentru reducerea emisiilor poluante, în vederea
încadrării în limitele prevăzute de normele în vigoare.
Traficul auto, deşi tot mai intens în ultimii ani, nu reprezintă
încă o ameninţare la adresa sănătăţii populaţiei oraşelor din
judeţul Suceava, nivelul de fond al calităţii aerului fiind, aşa
cum datele rezultate din măsurători o arată, corespunzător.
APM Suceava a monitorizat nivelul de zgomot din localităţile
urbane ale judeţului în anul 2003, într-un număr total de 33 de
puncte de supraveghere. Datele referitoare la nivelul de
zgomot maxim şi mediu echivalent în localităţile urbane ale
judeţului Suceava în anul 2003, comparativ cu anii 2001 şi
2002, sunt prezentate în tabelul din cap. 3.2.8.1 al PLAM.
Se constată că nivelul de zgomot mediu echivalent se menţine
ridicat în majoritatea localităţilor urbane din judeţ, depăşind
limitele maxime admise conform STAS 10009/1988, atât în
zonele centrale şi pe arterele cu trafic rutier intens, cât şi în
parcuri şi alte zone de agrement, explicaţia fiind:
 - creşterea numărului de autovehicule aflate în circulaţie,
precum şi gradul avansat de uzură a unora dintre acestea;
- lipsa arterelor rutiere ocolitoare pentru traficul greu;
- nedevierea traficului rutier din zonele centrale cu funcţiuni
comerciale şi rezidenţiale, unde sunt amplasate în general şi
parcurile, zonele de agrement ale localităţilor etc.
- unele localităţi urbane cu caracter turistic sunt traversate chiar
prin zona centrală de calea ferată, ceea ce creează disconfort
populaţiei.
Pentru reducerea poluării sonore, este necesar ca autorităţile
publice locale să ia măsuri de limitare sau chiar interzicere a
circulaţiei rutiere, îndeosebi a traficului greu, pe străzile din zonele
intens populate, în special cele din centrele localităţilor urbane.
În municipiul Suceava s-a restricţionat circulaţia rutieră şi s-a
înfiinţat o “zonă liberă de trafic”, destinată numai pietonilor şi
bicicliştilor, prin interzicerea accesului autovehiculelor în zilele de
sâmbătă şi duminică pe o porţiune a străzii “Ştefan cel Mare”,
cuprinsă între Casa Culturii şi Muzeul Naţional Bucovina.
5.2. Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Suceava
MATRICEA PLAN - SINTEZA
PROBLEMA: PM - 07 URBANIZAREA MEDIULUI

Obiectiv Obiectiv Cerinţa legală Acţiunea Cost Termen Coordonare

general specific Indicatori estim. realizare Responsabil
Ţinta monito- (mii
rizare euro)
O2+O7 T1, T2 - nivel de STAS 10009/ 1988 A1. Fluidizarea circulaţiei rutiere prin - 2008 Cons. locale,
zgomot STAS 12574/1987 semaforizarea intersecţiilor şi realizarea de 2008 Poliţia, DRDP
echiv zone cu sens unic. 2008 Iaşi
- conc. A2. Reanalizarea şi optimizarea reţelelor - 2008 APM Suceava
pulberi în proprii de supraveghere. DSP Suceava
suspensie

O3 T1, T2 - nivel STAS 10009/ 1988 A1. Continuarea lucrărilor de modernizare a - MTCT, CJ
zgomot STAS 12574/1987 drumului european E 85 Bucureşti - Siret. Suc., Cons.
echivalent A2. Realizare construcţie drum ocolitor în 3600 locale
- conc. mun. Vatra Dornei estim. Cons.loc. Vatra
pulberi în Dornei,
suspensie Ag.loc.21.
part.PP
PLAN - DETALIAT
PROBLEMA: PM - 08 TRANSPORTURILE
Obiectiv Ţinta Indicatori Cerinţa legală Acţiunea Cost Termen Coordonare
general monito- estim. realizare Responsabil
rizare (mii
euro)
O4. O5 T1,T2 - nivel STAS 10009/ 1988 A1.Execuţie lucrări de - 2008 Cons. Jud.Suc.,
zgomot STAS 12574/1987 modernizare/reabilitare infrastructură de cons. locale
echivalent HGR 525/1996- acces în zonele turistice. Cons. Locale,
- conc. republ. pentru aprob. A2. Realizare/ modernizare spaţii de - 2008 şcoli, ONG.
pulberi în Reg. gen. de campare, parcări, marcaje, etc. în zonele Prim. V.Dornei,
suspensie urbanism; turistice. parteneriat PP
km drum Ord. MLPAT nr. A3. Derularea unor proiecte de educaţie - 2008
reabilitat/ 21/N/2000 pt. aprob. ecologică a comunităţii.
exec. Ghidului privind A4. Dezvoltarea infrastructurii de 2300 2008
-supraf. Reg. local urbanism transport aviatic - Reabilitarea
zone aeroportului Floreni –Vatra Dornei.
amenajate
pt. parcare,
campare

T1,T2 -nivel STAS 10009/ 1988 A1.Optimizarea circulaţiei rutiere prin - 2008 Cons. Locale,
zgomot Ord. MLPAT nr. crearea de sensuri unice semaforizate. Poliţie, DRDP
echiv. 21/N/2000 pt. aprob. A2. Plantare perdele vegetale de - 2008 Cons. Locale,
-ml. perdele Ghidului privind protecţie la limita zonelor rezidenţiale Poliţie,
veg. protec- Reg. local urbanism învecinate cu drumuri intens circulate. DRDP,part. PP.
ţie realizate A3. Continuare lucrări de modernizare - 2008 MTCT, Cons.
-Km drum drum european E85 Bucureşti- Siret. Jud., cons.
modernizat A4. Execuţie lucrări de modernizare - 2008 locale,DRDP
-nr. zone drum european Cluj – Suceava. MTCT, Cons.
noi semafo- Jud., cons.
rizate locale, DRDP
 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu
Regiunea de Dezvoltare 1 Nord - Est

PLAN DE ACTIUNE – PM 08 - URBANIZAREA

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinta Indicatori

Poluarea sonoră şi prin Reducerea poluării
vibraţii în mediul urban fonice şi prin vibraţii în
mediul urban
Diminuarea impactului
asupra mediului urban
prin dezvoltarea
infrastructurii rutiere şi
crearea perdelelor de
protecţie
Reducerea - Km şosea construită
disconfortului produs - Km şosele reabilitate
de zgomot şi vibraţii - Perdele de protecţie
Monitorizarea poluării realizate
fonice şi prin vibraţii - Echipamente
achiziţionate
- Reţele de monitorizare
proiectate

PLAN DE ACTIUNE – PM 10 – TRANSPORTURILE

Problema Obiectiv general
Poluarea fonică şi Adoptarea măsurilor
prin vibraţii datorită tehnice pentru limitarea
traficului auto poluării fonice şi prin
vibraţii
Poluarea fonică şi Adoptarea măsurilor
prin vibraţii datorită tehnice în vederea
traficului feroviar diminuării zgomotului
produs de traficul
feroviar
Obiectiv specific
Reducerea poluării
fonice şi prin vibraţii
Reducerea poluării
fonice şi prin vibraţii
determinată de
traficul feroviar
Ţinta
Diminuarea disconfortului
creat de poluarea finică şi
prin vibraţii
Reducerea disconfortului
provocat de traficul
feroviar
Indicatori
- Valoarea invstiţiilor
- Km perdele / panouri de
protecţie
- Km căi de rulare
modernizate
- Valoarea investiţiilor
- M l perdele / panouri de
protecţie
 Modul în care se reflectă implementarea
legislaţiei UE din domeniul zgomotului ambiental
în planurile la nivel regional şi local: Craiova
Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Dolj
CAP. II. ACTIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECTIA
MEDIULUI ÎN JUDETUL DOLJ
Probleme/aspecte de mediu prioritare în judetul Dolj
Lista exhaustiva a problemelor de mediu din judetul Dolj
7. Poluarea sonora. Zgomot si vibratii în aglomerari urbane
7.1 Absenta drumurilor ocolitoare pentru localitatile cu trafic
intens
7.2 Lipsa sistemului de monitoring al zgomotului si vibratiilor
7.3 Insuficienta spatiilor de parcare
7.4 Neaplicarea prevederilor legislative si tehnice cu privire la
realizarea infrastructurii pentru transport
7.5 Existenta pasajelor insuficiente de trecere peste caile ferate
II.8 DIVERSE

II.8.3 Presiuni exercitate de zgomot

Ca urmare a modificarilor care au avut loc în structura
activitatilor diurne se constata o accentuare a disconfortului
produs de zgomot asupra locuitorilor din mediul urban, în
mediul rural acest fenomen fiind extrem de rar.
Fenomenele de disconfort sonor sunt gestionate foarte dificil
din mai multe cauze: cunostinte insuficiente despre efectele
zgomotelor, legislatia saraca, o întelegere gresita a libertatilor
cetatenesti si dificultatile legate de stabilirea valorilor nivelelor
de zgomot si atribuirea precisa a acestor zgomote unor surse.
 2.2.8. Zgomot si vibratii în aglomerãri urbane
În aglomerãrile urbane din judetul Dolj zgomotul si vibratiile se datoreazã în
principal traficului si, mai putin, diferitelor activitãti productive.
- Impactul asupra sãnãtãtii umane poate fi direct asupra urechii si asupra
întregului organism. Impactul asupra urechii poate conduce la tulburãri acute
rezultate în urma unor zgomote prelungite de mare intensitate care provoacã
traumatisme ale timpanului sau ale urechii medii, materializându-se prin înfundarea
sau spargerea timpanului, hemoragii, surditate etc. La copiii mici zgomotele de mare
intensitate produc numeroase tulburãri cu urmãri negative în dezvoltarea ulterioarã a
organismului. În cazul impactului asupra întregului organism, pãtrunderea
zgomotului se face nu numai pe calea nervului auditiv ci si prin piele, muschi, oase
etc. Ca urmare apare accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea
frecventei si amplitudinii respiratorii, scãderea atentiei, aparitia oboselii rapide, a
cefaleei si a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot mai pot fi
citate:
nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul,
hipertiroidismul etc.
- Impactul asupra mediului: zgomotele si vibratiile produc dereglãri de intensitãti
diferite asupra tuturor organismelor vii.
- Impactul asupra calitãtii vietii prin existenta unui zgomot de fond permanent se
creeazã o stare de disconfort locuitorilor din asezãrile urbane, dar si celor din
asezãrile rurale care sunt strãbãtute de drumuri intens circulate.
Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Dolj
MATRICEA DE IMPLEMENTARE DOLJ
CATEGORIA DE PROBLEME: CALITATEA AERULUI
Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Dolj
MATRICEA DE MONITORIZARE DOLJ
CATEGORIA DE PROBLEME: CALITATEA AERULUI
Craiova - harta zgomot trafic rutier - Lzsn
Craiova - harta zgomot trafic rutier - Ln
Craiova - harta zgomot trafic tramvai - Ln
Craiova - harta zgomot industrial - Lzsn
Modul în care se reflectă implementarea legislaţiei UE
din domeniul zgomotului ambiental în planurile la nivel
regional şi local : Drobeta-Turnu Severin
Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Mehedinti
14. Presiuni exercitate de zgomot
Activitatea de monitorizare a nivelului de zgomot efectuata de APM Mehedinti in
Drobeta-Tr. Severin implica determinari ale nivelului de zgomot efectuate in 11
puncte din diferite zone ale municipiului , unde se fac masuratori de doua ori
pe luna.
In tabelul 14.3.1 sunt prezentate in mod comparativ, pentru perioada 1997 – 2003,
valorile medii ale nivelului de zgomt echivalent. Aceste masuratori au condus
la concluzia ca exista puncte unde nivelul de zgomot este frecvent depasit,
de ex.:
-Cartier Crihala - Splai Mihai Viteazu - zona de centura, unde este deviat traficul
greu, zona intens populata si neprotejata la poluarea fonica datorata traficului
rutier;
-Cartier Crihala - PECO , Fabrica de Confectii, sensul giratoriu ;
-Calea Timisoarei - zona puternic afectata de zgomotul rutier, dar cu impact
redus asupra omului, deoarece nu este intens populata,
Se observa ca tendinta curbelor ce reflecta nivelul de zgomot echivalent este
relativ aceeasi pentru perioada analizata 1996 – 2002, ceea ce denota ca nu
s-au produs schimbari semnificative la nivelul presiunilor exercitate de catre
poluarea sonora in punctele stabilite pentru expertizarile sonometrice si in
general la nivelul municipilui Drobeta-Turnu Severin.
JUDETUL MEHEDINTI - MATRICEA PLAM

PROBLEME SCOP OBIECTIVE/ŢINTĂ RESPONSABILITĂŢI TERMEN

2) Poluarea Reducerea Ob.Ţinte: încadrarea emisiilor provenite din trafic în Consiliul Judeţean 2007
atmosferei generată emisiilor prevederile ordin MAPN 592/2002 pînă în 2007. Mehedinti
de traficul rutier. provenite din Ţ.1: realizarea şoselelor de centură; Consilii Locale
trafic. Ţ.2: întreţinerea şoselelor din oraşe, a DN şi Dj din RAR
punct de vedere al calităţii infrastructurii şi al stării de
curăţenie;.
Ţ.3: realizarea unui master plan vizînd fluidizarea
traficului în oraşe, (străzi cu sens unic, undă verde
etc).
Ob/Ţinte: reducerea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor
provenite din trafic
Ţ.1:reabilitarea infrastructurii rutiere;
Ţ.2: întreţinerea corespunzătoare a parcului auto;
Ţ.3: amenajări de perdele vegetale de protecţie.