Rezultatele obtinute se prezinta astfel:

Expunerea la zgomot reprezinta un important factor de risc pentru sanatatea locatarilor.

Aglomerarile urbane se caracterizeaza prin nivele ridicate ale zgomotului produs de
mijloacele de transport in comun, activitati industriale, comerciale, precum si activitati de
recreere si sporturi zgomotoaze.
Din aceste considerente chestionarul de investigare a conditiilor de locuit (anexa nr) a
inclus si intrebari referitoare la sursele de zgomot, gradul de deranj produs de acestea ,
activitatile deranjate , tulbuarile de somn.

In zona cu trafic intens, din totalul de 106 de locatari, un numar de 42 reclama zgomotul
ca disconfortant pe perioada zilei, ponderea persoanelor deranjate fiind de 40%, dupa
cum rezulta din graficul nr.1 .

Deranj Ziua Noaptea Total

Trafic intens 42 34 76
Trafic redus 8 6 14
total 50 40 90

Procentul persoanelor deranjate de zgomot in timpul zilei, din zonele cu trafic

intens

40%

DA
60%
NU

Pe perioada noptii procentul persoanelor care acuza sursele de zgomot exterior ca

deranjante este mai mic, si anume de 32% , datorita reducerii traficului rutier din zona.
 Procentul persoanelor deranjate de sursele de zgomot exterior in
tim pul noptii, din zonele cu trafic intens

32%

DA
NU

68%

In zona rezidentiala neexpusa traficului rutier intens, procentul persoanelor care acuza
disconfort in timpul zilei este foarte mic si anume 10% iar un procent de 8% din totalul
de 79 de locatari rezidenti in zonele cu trafic redus acuza zgomotul exterior disconfortant,
pe timpul noptii.
Procentul persoanelor deranjate de sursele de zgom ot exterior in
timpul zilei, din zonele cu trafic redus

10%

DA
NU

90%
 Procentul persoanelor deranjate de sursele de zgom ot exterior in
timpul noptii, din zonele cu trafic redus

8%

DA
NU

92%

Procentul persoanelor deranjate de zgom ot / zone de trafic

100%

90%

80%

70%

60% 32%
Noaptea
50% Ziua

40%

30%
40%
20% 8%

10% 10%

0%
Trafic intens Trafic redus

Din cele noua localitati luate in studiu se observa ca Bucurestiul se afla pe locul intai ca
si procent al locuintelor care nu asigura un confort acustic necesar desfasurarii unor
activitati zilnice sau pentru odihna si relaxare.
Pe locul doi se afla orasul Constanta…..
Analizand sursele de zgomot exterior reclamate de locatari se observa ca traficul auto are
cea mai mare pondere si anume de 27.56% si cu o frecventa sursei de zgomot
reprezentata de parcarile autoturismelor din apropierea cladirilor de locuit, nefiind
suficiente parcarile special amenajate fata de numarul mare de autoturisme.
Cele mai multe persoane deranjate de sursele de trafic sunt cele cu rezidenta in zonele cu
trafic intens, ponderea lor fiind de 20% fata de persoanele care locuiesc in zone cu trafic
redus care acuza disconfortul produs de trafic doar in proportie de 7.56%.
Cu o frecventa mai redusa, drept surse de zgomot deranjante pentru populatia investigata
apar si parcurile de distractie, restaurantele din apropierea cladirilor de locuit precum si
cluburile, cu un procentaj de 11.90% pentru rezidentii zonelor cu trafic intens si un
procentaj mic, de doar 5.40% pentru locatrii investigati in zonele cu trafic rutier redus.
Zgomotele generate de tiruri, de curse de masini, de motociclete sunt disconfortante
petru locatarii zonei cu circulatie intensa, intr-un procent de 10.80% si de 7% pentru
zona cu trafic redus.
Aparitia unor activitati comerciale la parterul blocurilor, pe trotuare, ceea ce numim
„ comert stradal „ pe langa afectarea imaginii urbanistice, aparitia deseurilor, reprezinta
si o sursa de poluare sonora pentru majoritatea locatarilor.
Pentru zona cu trafic intens, intr-un procent de 11.90%, egal cu procentul in care
zgomotul emis din parcurile de distractie si restaurante este deranjant, sunt reclamate ca
surse de zgomot exterior si zgomotele produse de activitatile comerciale sau activitatile
de constructie/demolari, iar in zona cu trafic redus procentul este de 7.56%.

Trafic intens Trafic redus

Sursa de zgomot Zi Noapte Zi Noapte Total
1. Trafic auto 20 17 8 6 51
2. Mijloace de transport 17 10 27
in comun
3. Trafic aerian 5 3 8
4. Port naval 7 3 10
5. Activitati de 15 7 9 5 36
constructie/comerciale
6. Parcari auto 20 17 7 5 49
7. Parc de distractie, 12 10 6 4 32
restaurante, cluburi
8. Tir, curse de masini, 13 7 7 6 33
motociclete
Total 109 74 37 26 246
 Procentul persoanelor deranjate de sursele de zgomot exterior/zone de trafic rutier

100%
90%
80%
70%
60%
Trafic redus
50%
Trafic intens
40%
30%
7.56% 6.50%
20%
7.56% 5.40% 7%
10% 20% 20%
15% 11.90% 11.90% 10.80%
4.32% 5.40%
0%

Afectiunile declarate si care pot fi intretinute si agravate de zgomotul urban, care

reprezinta un important factor de stress sunt reprezentate in tabelul nr..
Boli Nr. cazuri Nr. cazuri Nr. Total de
intretinute/favorizat Trafic intens Trafic redus persoane
e de zgomot

1. Boli cardio-vasculare 66 60 126

(cardiopatie
ischemica, HTA)

2. Boli psihice 70 66 136

(depresie,nevroze)

3. Boli endocrine 26 22 48
4. Hipoacuzii 11 7 18

Total 173 155 328

Chiar daca frecventa reala a bolilor este alta, o parte dintre persoanele investigate
nedorind sa declare anumite afectiuni, iar altele care poate inca nu sunt diagnosticate,
important este faptul ca majoritatea celor care isi recunosc boala reclama efectul
nefavorabil al zgomotului in cadrul afectiunilor cardio-vasculare, in cadrul bolilor
psihice, al bolilor endocrine si al tulburarilor de auz.
Cu alte cuvinte, zgomotul este un factor de stress pentru populatia generala dar exista
grupuri populationale cu risc crescut cum sunt bolnavii care prezinta patologiile amintite.
Cele mai numeroase efecte ale zgomotului se înregistrează din partea sistemului
nervos. Obiectiv, s-au constatat modificări electroencefalografice, care se produc atât în
stare de veghe, cât şi în somn. Acestea constau în semne de desincronizări difuze,
asemănătoare eu cele produse în psihonevroze. Dacă asupra unui individ acţionează un
zgomot, timpul de reacţie la un stimul se prelungeşte, şi produc erori mai numeroase
(Broadbend), în funcţie de tipul de sistem nervos. Apare o stare de excitaţie, de creştere a
alertei, dar cu scăderea funcţiilor corticale elementare: atenţie, concentrare, precizia
acţiunii etc. Starea de oboseală survine după un interval mai scurt.

In bolile psihice, de tipul starilor depresive si nevrozelor, zgomotul urban este un

important factor de risc pentru agravarea sau decompensarea patologiei.
Ponderea bolilor psihice in lotul persoanelor de investigat este de 41%, incluzand
depresiile si nevrozele,patologii influentate de factori de stress precum zgomotul
urban,excesiv sau nu.
 Procentul bolilor psihice favorizate de zgom ot

41%
Boli psihice (depresie/ nevroze)
Total
59%

Din numarul total de afectiuni inregistarte,pe locul doi ca pondere,dupa afectiunile

psihiatrice, sunt afectiunile cardio-vasculare in special cardiopatia ischemica si
hipertensiunea arteriala,procentul fiind de 38%. Acestea sunt boli cronice cu o etioplogie
plurifactoriala, stressul fiind un factor de risc situat pe primul loc. conditiile
necorespunzatoare de locuit, alaturi de suprasolicitarea de la locul de munca, reprezinta o
componenta a factorului stress.
Rezidentii investigati din cele doua zone de trafic intens si redus, acuza drept factor
disconfortant si favorizant pentru cresterea pulsului si a tensiunii arteriale, zgomotul
produs in apropierea locuintelor si a locului de munca.
Hipertensiunea arteriala este un factor de risc cardio-vascular atat prin presiunea arteriala
diastolica cat si prin presiunea arteiala sistolica si prin pulsul presiunii (mai ales la
subiectul varstnic) :
-mortalitatea cardio-vasculara globala crescuta de doua ori
-risc de accident vascular cerebral crescut de sapte ori
-aparitia unei insuficiente cardiace crescuta de patru ori
-aparitia unei coronaropatii crescuta de trei ori
-risc de arteriopatie a arterelor membrelor inferioare crescut de doua ori.
 Procentul bolilor cardio-vasculare favorizate/intretinute de zgomot

38%
Boli cardio-vasculare
62%
Total

Frecventa si evolutia bolilor endocrine este de asemenea influentata de zgomot, ca

o componenta permanenta a stressului determinand tulburari in special legate de
patologia tiroidiana, cu rasunet la nivel functional si la distanta,procentul in care
persoanele investigate acuza zgomotul ca factor care favorizeaza sau intretine bolile
endocrine fiind de 15%
. Tiroida reacţionează la zgomot prin hiperactivitatea epiteliului glandular, iar în
caz de zgomot foarte intens şi prelungit, prin inhibiţie totală.
 Procentul in care bolile endocrine sunt favorizate/intretinute de zgomot

15%

Boli endocrine
Total

85%

In ultima instanta, cu un procent de 5%, hipoacuziile sunt favorizate si intretinute de

zgomotul urban,dupa cum au declarat persoanele investigate.
Tulburarile auditive conduc, datorita efortului depus pentru intelegerea cuvintelor
in acest context, la oboseala, anxietate si stress si se repercuta de asemenea si asupra
prietenilor,familiei. Leziunile auditive pot duce la stari depresive si dementa in special la
persoanele in varsta.
 Procentul in care hipoacuziile sunt induse de zgomot

5%

Hipoacuzii
Total

95%

Aparitia unor simptome subiective de disconfort sunt puse si pe seama zgomotului,si

acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Nervozitatea si tulburarile cardiovasculare au cea mai mare pondere din numarul total de
simptome, si anume 21.72% si respectiv 23.75%.
Stressul este recunoscut si el ca simptom indus de zgomot in 14.17% din cazuri iar la o
diferenta mica sunt tulburarile de atentie, cu un procent de 12.7%.

Simptome induse de Trafic intens Trafic redus Total

zgomot

1. Tulburari de somn 59 3 62
(insomnii/treziri)

2. Tulburari de atentie 40 29 69

3. Stress 51 26 77
4. Dificultati de invatare 11 3 14

5. Tulburari cardio- 77 52 129

vasculare (tahicardie
,palpitatii, cresterea
TA)

6. Cefalee 14 11 25

7. Nervozitate 66 52 118
(irascibilitate,anxietate)

8. Senzatie de oboseala 26 23 49

Total 341 202 543

Repartitia afectiunilor pe cele doua zone d etrafic este prezentata in urmatorul grafic

Procentul simptomelor induse de zgomot

4.23%
Senzatie de oboseala
4.78%

9.57%
Nervozitate (irascibilitate,anxietate)
12.15%

2.57%
Cefalee
2.02%

Tulburari cardio-vasculare (tahicardie 9.57%

,palpitatii, cresterea TA) 14.18%
Trafic redus
Trafic intens
0.05%
Dificultati de invatare
2.02%

4.78%
Stress
9.39%

5.34%
Tulburari de atentie
7.36%

0.55%
Tulburari de somn (insomnii/treziri)
10.86%

0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00%
100.00%