Sunteți pe pagina 1din 26

 

5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Satisfacţia în muncă 
• Abordări conceptuale
ale satisfacţiei în
muncă. 
• Istoricul studierii
satisfacţiei în muncă. 
• Satisfacţia generală şi
satisfacţia “de faţetă”. 
• Factorii fatisfacţiei
muncii.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 1/26
 

5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

  Satisfacţia de la orice activitate (muncă,


 învăţătură) constituie un factor psihologic
mobilizator
unei atitudinisau motivaţional,
pozitive generator al
faţă de muncă. 
Satisfacţia generală constituie măsura în
care angajatul este mulţumit/satisfăcut de
munca pe care o realizează, atît sub
aspectul modului ei de organizare, cît şi
sub cel al recompenselor pe care le
primeşte pentru
(recompense activitatea
materiale sauprestată
morale) şi al
climatului interpersonal în care îşi
desfăşoară munca. 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 2/26
 

5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

  Satisfacţia muncii este definită ca o stare


emoţională
personală acare
unuirezultă
angajatdin opiniamuncii
asupra
sale. Elementele care determină
satisfacţia muncii ţin de raportul dintre
aşteptările individului (rezultatele dorite ale
muncii) şi rezultatele efective obţinute. 
 Atunci cînd între aceste 2 variabile există
o discrepanţă mare- satisfacţia în muncă
este minimă. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 3/26
 

5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Mielu Zlate face o analiză a diferitor


definiţii ale satisfacţiei muncii: 
• „Satisfacţia este orice combinaţie de
circumstanţe psihologice, fiziologice şi de
mediu” (Hoppock, 1935). 
• „Satisfacţia este starea
rezultă din evaluarea afectivă
slujbei sauplăcută ce
experienţelor
legate de slujba cuiva” (Locke, 1976). 
• „Satisfacţia este alcătuită din orientările afective
ale individului faţă de roluri de muncă pe care le
 îndeplineşte la momentul respectiv” (Vroom,
1982).
http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 4/26
 

5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

• „Satisfacţia este o colecţie de atitudini faţă de


muncă ce sunt înrudite şi pot fi împărţite într -o
varietate de aspecte ale muncii” (Luthans,
1985).
• „Satisfacţia se referă la sentimentele unui
lucrător faţă de ocupaţia sa sau exigenţele
profesionale legate de experienţele anterioare,
aşteptările actuale sau alternativele pe care le
are la dispoziţie” (Balzer et al., 1990). 
• „Satisfacţia este o stare emoţională pozitivă sau
plăcută rezultată din exercitarea experienţei în
plan profesional” (Hellriegel, Slocum, Woodman,
1992).

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 5/26
 

5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Istoricul studierii satisfacţiei în


muncă 
• Termenul satisfacţie în muncă a fost împrumutat din tradiţia militară. 
• Aşa cum se vorbea despre moralul crescut sau scăzut al soldaţilor, a
 început să se vorbească despre moralul crescut sau scăzut al angajaţilor. 
•  Apoi s-a descoperit că moralul este o reacţie de grup, pe când satisfacţia
este o stare individuală. Se poate întîmpla ca moralul grupului să fie ridicat,
dar o persoană din grup să fie nemulţumită, sau invers. 
• După
sintagma1950, termenul
atitudine moral caOsinonim
în muncă. asemenea cu cel de satisfacţie
modificare a fostsub
s-a produs înlocuit cu
impactul instrumentelor folosite în măsurarea moralului, care proveneau din
rândul tehnicilor de investigare a atitudinilor. În această perioadă se
considera că atitudinea în muncă indică, de fapt, satisfacerea nevoilor unei
persoane prin intermediul experienţei de muncă. 
• Prin anii '70-'80 ai secolului trecut, când cercetătorii încearcă să circumscrie
mai precis sub
conţineau sferaraport
şi conţinutul noţiuniicognitive,
psihic aspecte de satisfacţie a muncii.
afective, Cum atitudinile
comportamentale,
ele fiind, de fapt, „aliaje” sau „mixturi” ale acestora; se decupează dintre ele
aspectele afective, care încep să fie considerate specifice satisfacţiei. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 6/26
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

•  În anii 70 ai secolului trecut interesul


cercetătorilor străini faţă de problematica
satisfacţiei muncii a crescut. 
• Edwin A. Locke (1976) estima că până în
1972 au fost publicate aproximativ 3.350
de studii cu O
angajaţilor. privire la satisfacţia
reactualizare a estimărilor lui
Locke făcută în 1991 pornind de la bazele
de date bibliografice computerizate arată
că au fost publicate peste 12.400 de
asupra satisfacţiei. Fără îndoială că destudii
atunci şi până acum numărul acestora a
crescut.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 7/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Satisfacţia generală şi
satisfacţia „de faţetă” 
• La început s-a crezut că satisfacţia în muncă
este un sentiment general care variază de la
scăzut la foarte înalt. Exprimări de tipul „în
general sunt
desfăşor”, mulţumit
„îmi de munca
place munca mea,pedeşicare
aşoavea
de făcut unele observaţii în legătură cu ea”
ilustrează foarte bine acest lucru. În aceste
condiţii a început să se vorbească despre un
indice global al satisfacţiei care ar fi un scor total
al atitudinilor manifestate de oameni faţă de
diferitele aspecte ale muncii sau media
acestora.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 8/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

• Mai târziu s-a constatat că la modul de raportare


al oamenilor la munca lor contribuie o
multitudine de factori,
salariul, relaţia cu şefulcum
sauarcufi colegii
muncaetc. 
în sine,
• Psihologii încep să conştientizeze faptul că
indicele global de satisfacţie poate masca
diferitele sentimente particulare resimţite de un
individ faţă de varii aspecte ale muncii şi
contextului organizaţional. Aşa încât se
introduce conceptul de satisfacţie „de faţetă”,
care abordează tendinţele individului de a fi mai
mult sau mai puţin satisfăcut de diferitele faţete
ale muncii sale.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 9/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

• Odată acceptat faptul că satisfacţia are


mai multe faţete, s-a pus problema
numărării lor. Studiile au arătat că există
 între cinci şi douăzeci de faţete ale

satisfacţiei
comune pentrumuncii,
maiunele
multedintre ele fiind
profesiuni, altele
-specifice doar cîtorva dintre ele.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 10/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Un grup de cercetători (Smith, Kendall şi Hulin) în


1969 au restrîns faţetele satisfacţiei de la 20 la 5. 
Cele 5 faţete ale satisfacţiei muncii sunt: 
• munca în sine (gradul în care sarcinile executate de
angajaţi sunt interesante şi furnizează oportunităţi pentru
 învăţare şi asumarea responsabilităţilor); 
• salariul (plata primită, echitatea percepută a acesteia şi a
metodei de efectuare a plăţii); 
• supervizarea (abilităţile tehnice şi manageriale ale
supervizorilor, gradul în care supervizorii demonstrează
consideraţii şi interes pentru angajaţi); 
• colegii (gradul în care coechipierii sunt competenţi,
prietenoşi şi suportivi); 
• promovarea (disponibilitatea oportunităţilor reale pentru
promovare).
http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 11/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

O altă cercetare îi aparţine lui Locke (1976), care a condensat aspectele relativ
comune ce contribuie la satisfacţia angajaţilor, pornind de la distincţia dintre
evenimente (condiţii de muncă) şi agenţi (oameni). 
 Aspecte ce contribuie la satisfacţia angajaţilor (după Locke, 1976) 
Sursa  Efecte 

 Evenimente sau condiţii 
Munca în sine: condiţii  Munca stimulatoare intelectual pe care individul o
 poate îndeplini cu succes produce satisfacţie 

Munca în sine: solicitările fizice  Munca obositoare este nesatisfăcătoare 

Munca în sine : interesul personal  Munca aflată în acord cu interesele personale


 produce satisfacţie 
Structura recompensei  Recompensele echitabile şi care oferă feedback
corect pentru performanţe produc satisfacţie 

Condiţiile de muncă: fizice  Satisfacţia depinde de corespondenţa dintre


condiţiile de muncă şi nevoile fizice 

Condiţiile de muncă: atingerea scopurilor   Condiţiile de muncă ce facilitează atingerea


scopurilor sunt satisfăcătoare 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 12/26

 
 Agenţi 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Sine  Stima de sine înaltă conduce la satisfacţie 

Supervizori, colaboratori, subordonaţi  Indivizii vor fi satisfăcuţi de supervizorii,


colaboratorii şi subordonaţii care îi ajută să obţină
recompense
Indivizii vor fi satisfăcuţi de indivizii care văd
lucrurile în aceeaşi manieră ca şi ei 

Compania şi managementul  Indivizii sunt satisfăcuţi de companiile care au


 politici şi proceduri create pentru a-i ajuta să
obţină recompense 
Indivizii sunt nesatisfăcuţi în cazul conflictelor de
rol şi/sau rolurilor ambigue impuse de companie
şi/sau management 
Avantaje suplimentare  Pentru cei mai mulţi angajaţi avantajele
suplimentare nu au o influenţă prea mare asupra
satisfacţiei. 

Locke precizează că munca nu este o entitate, ci un


complex de interrelaţii între sarcini, roluri, responsabilităţi,
interacţiuni şi recompense. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 13/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

• Satisfacţia „de faţetă” atrage cel puţin două


 întrebări: 1) Cum pot fi identificate faţetele? 2)
Cum se evaluează gradul de importanţă al
faţetelor? Există două modalităţi de identificare a
faţetelor satisfacţiei: statistică şi conceptuală.
Modalitatea statistică presupune analizarea
răspunsurilor angajaţilor la diverse întrebări
privind atitudinea
Răspunsurile suntlor faţă de aspectele
intercorelate muncii.
în vederea
stabilirii factorilor care indică similaritatea lor.
Fiecare dintre factorii depistaţi devin apoi faţete
ale satisfacţiei aşa cum sunt ele percepute de
către
vedere angajaţi. Modalitatea
stabilirea conceptuală
faţetelor satisfacţiei are
-o în
dintr 
perspectivă teoretică, în acest caz intuiţia şi
concepţia cercetătorului având un rol important. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 14/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Raportul „salariul meu şi cantitatea de


muncă pe care trebuie să o depun” poate fi
apreciată total diferit de doi angajaţi care
lucrează în acelaşi departament, unul
declarându-se „foarte satisfăcut”, altul
„foarte nesatisfăcut”. Cum pot fi explicate
asemenea rezultate?

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 15/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Există cîteva modele explicative ale acestei


situaţii descrise de către M. Zlate: 
• modelul satisfacerii nevoilor - postulează că satisfacţia
muncii este generată de măsura în care caracteristicile
muncii satisfac nevoile oamenilor;
• modelul discrepanţei - satisfacţia muncii este rezultatul
expectanţelor împlinite, acestea din urmă reprezentând
diferenţa dintre ceea ce individul speră să primească de
la muncă şi ceea ce el primeşte efectiv; dacă individul
obţine rezultate deasupra sau dincolo de expectaţiile lui,
atunci el va fi satisfăcut; dacă, dimpotrivă, expectanţele
lui au fost mai mari decât a primit, va fi nesatisfăcut. O
metaanaliză a 31 de studii
angajaţi a demonstrat efectuate peîmplinite
că expectanţele 17.421 de
au fost
legate semnificativ de satisfacţia muncii (Wanous et al.,
1992);

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 16/26

 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

• modelul realizării valorilor - satisfacţia muncii apare ca urmare a


faptului că munca îi permite angajatului să-şi îndeplinească cele mai
importante valori ale lui legate de muncă (întărind valorile, managerii
vor creşte satisfacţia angajaţilor); 
• modelul
angajatul;echităţii - satisfacţia
dacă acesta percepeprovine dintratat
că este modulcorect,
în carevaeste tratat
fi satisfăcut;
dacă, dimpotrivă, consideră că este tratat incorect, va fi nesatisfăcut;
o metaanaliză a 30 de organizaţii diferite, pe un număr de 12.979 de
angajaţi a evidenţiat legătura semnificativă dintre perceperea
echităţii şi gradul de satisfacţie (Witt, Nye, 1992); 
• modelul trăsăturilor
pornind de la premisapersonale şi al componentelor
că diferenţele genetice
individuale sunt la fel de-
importante ca şi caracteristicile mediului muncii, modelul consideră
că satisfacţia muncii este rezultatul unor însuşiri de personalitate
(temperament, caracter) sau al factorilor genetici; investigaţiile
efectuate pe perioade mari de timp, de la 2 la 50 de ani, au
demonstrat existenţa acestei relaţii. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 17/26

 
M. Zlate a grupat factorii satisfacţiei
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

muncii în trei categorii:


• factori organizaţionali (condiţiile de lucru, munca
 în sine, promovarea);
• factori de grup (coeziunea, moralul grupului,

• relaţiile cu colegii,(urni
factori personali relaţiile
dintrecueişefii); 
referindu-se la
caracteristicile sociodemografice ale angajatului,
cum ar fi vârsta, sexul, rasa, naţionalitatea etc,
alţii la caracteristicile
vechimea socioprofesionale,
în muncă, nivelul de instruire cum ar fi
profesională, experienţă etc, iar alţii la
caracteristicile de personalitate).

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 18/26

 
Factorii care conduc la satisfacţie şi
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

cei care produc insatisfacţie 


Factorii psihoindividuali  
Satisfăcuţi sunt:  Nesatisfăcuţi sau mai puţin satisfăcuţi sunt: 
1. angajaţii mai în vârstă  1. tinerii
2. bărbaţii  2. femeile
3. albii 3. negrii sau alte rase
4. angajaţii au nivel de instruire mai ridicat  4. angajaţii cu nivel de instruire scăzut 
5. intelectuali 5. muncitorii
6. muncitori calificaţi  6. muncitorii semicalificaţi şi necalificaţi 
7. cei care au credinţe, interese şi caracteristici de 7. cei cu credinţe, interese şi caracteristici de
personalitate asemănătoare  personalitate diferite, divergente
8. cei ce au încredere în sine, care sunt hotărâţi, maturi, 8. cei neîncrezători în forţele proprii, nehotărâţi, imaturi
cu nevoi înalte de realizare şi dominanţă  psihologic şi social 
9. cei bine adaptaţi şi stabili emoţionali  9. cei cu adaptare emoţională săracă 
10. cei care au un control intern 10. cei cu control extern
11. cei predispuşi de a fi satisfăcuţi  11. cei predispuşi spre insatisfacţie 
12. cei a căror personalitate este în acord cu solicitările 12. cei a căror personalitate este în dezacord cu
mediului solicitările mediului 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 19/26
 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Factorii psihosociali
Satisfăcuţi sunt:  Nesatisfăcuţi sau mai puţin
satisfăcuţi sunt: 
1. cei care lucrează în 1. cei care lucrează
grupuri mici individual şi izolat sau în
grupuri mari
2. cei care lucrează în 2. cei care lucrează în
grupuri coezive grupuri tensionate şi
dezbinate
3. cei care sunt în relaţii 3. cei care întreţin relaţii
bune cu şefii  conflictuale cu şefii 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 20/26
 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Factorii organizaţionali  
Satisfăcuţi sunt:  Nesatisfăcuţi sau mai puţin
satisfăcuţi sunt: 
1. cei care ocupă poziţii înalte în organizaţii 1. cei aflaţi la baza piramidei
(managerii) organizaţionale (executanţii) 

2. cei cu salarii mari şi posibilităţii crescute 2. cei cu salarii mici şi fără posibilităţi de
de promovare promovare
3. cei care desfăşoară activităţii clare, 3. cei care desfăşoară activităţi ambigui,
structurate, nestresante stresante
4. cei care practică activităţi cu mare grad 4. cei care practică activităţi simple,
de complexitate, autonomie,
responsabilitate repetitive, monotone
5. cei implicaţi în procesele decizionale  5. cei marginalizaţi în procesele decizionale 

6. cei care au o mai mare libertate de 6. cei care se simt constrânşi nejustificat la
acţiune la locul de muncă  locul de muncă. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 21/26
 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Satisfacţia în muncă depinde de factorii


motivaţionali şi stilul de muncă al persoanei. Sunt
persoanele
au plăcereaputernic
de a lucra motivate
şi a se de curiozitate,
exprima care
prin ceea
ce fac, vor să înveţe din ceea ce fac, preferă
activităţile noi, dificile care îi solicită şi le dezvoltă
activitatea.
Există persoane care sunt motivate de
recompensă, recunoaştere, şi apreciere din partea
celorlalţi. Aceştia obţin satisfacţie în muncă doar
atunci cînd sunt apreciaţi de către cei din jur, sau
atunci cînd văd că rezultatele muncii lor sunt mai
bune decît ale celorlalţi şi cînd obţin recompense
pentru aceasta.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 22/26
 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Ca dimensiune psihologică, satisfacţia în muncă poate


fi privită nu numai ca dominantă atitudinală
dependentă de contextul organizaţional ci şi ca
trăsătură de personalitate. Astfel anumiţi oameni sunt
mai predispuşi, în virtutea personalităţii lor, să fie mai
mult satisfăcuţi, comparativ cu alţii, deşi condiţiile
obiective în care se află toţi sunt similare. Adică, pe de
o parte, sunt, oameni (harnici) la care munca este o
valoare, care independent de condiţii, ajung să “pună
suflet” în ceea ce fac, găsindu-şi o vocaţie în profesia
pe care o exercită, declarîndu-se astfel satisfăcuţi
profesional, şi, pe de altă parte, oameni care nu au
niciodată sentimentul că fac ceea ce le place, deşi
schimbă mai multe locuri de muncă şi chiar profesii,
declarîndu-se mereu nemulţumiţi. 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 23/26
 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

 În sprijinul acestor idei au fost aduse numeroase argumente teoretice şi


de cercetare. M. Zlate în tratatul său de psihologie organizaţional-
managerială prezintă cîteva din ele: 

• Gemenii crescuţii separat încă din


copilărie tind să posede niveluri de
satisfacţie similare în muncă. O serie de
cercetători
perechi de (Arvey
gemenietidentici
al.), studiind 34de
separaţi de
timpuriu, au constat că 34% din fluctuaţia
satisfacţiei în muncă se datora factorilor
genetici. Autorii au descoperit şi faptul că
gemenii au manifestat tendinţa de a avea
ocupaţii similare. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 24/26
 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

• Satisfacţia în muncă tinde să fie destul de stabilă


chiar şi atunci când se schimbă locul de muncă. 

găsitpildă,
De că satisfacţia
într -un studiu
iniţială
(Staw,
a persoanelor
Ross, 1985)
corela
s-a
semnificativ cu satisfacţia măsurată cinci ani mai
târziu, chiar printre angajaţi care şi-au schimbat
locul de muncă. 
• Temperamentul măsurat în adolescenţa timpurie
corelează cu satisfacţia în muncă a unei
 persoane ca adult. Staw, Beel şi Clausen (1986)
au demonstrat acest fapt într-o cercetare
impresionantă, în care datele au fost culese prin
trei studii longitudinale care au investigat
participanţii timp de aproximativ 50 de ani, cu o
distanţă între testări de aproximativ 10 ani. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 25/26
 
5/28/2018 Sa tisfa c tia in Munc a - slide pdf.c om

Nu trebuie să se pornească de la prejudecata că


cei înclinaţi spre satisfacţie vor fi neapărat eficienţi,
iar cei predispuşi spre insatisfacţie vor fi ineficienţi.
Până în momentul de faţă nu există date suficiente
de cercetare care să dovedească legătura cauzală
dintre predispoziţiile spre satisfacţie/insatisfacţie şi
calitatea performanţei. Chiar dacă am accepta că
oamenii se nasc cu tendinţa spre satisfacţie sau
insatisfacţie, nu trebuie uitat că există suficiente
posturi şi roluri potrivite atât pentru persoanele cu
predispoziţii pozitive, cât şi pentru persoanele cu
predispoziţii negative. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/sa tisfa c tia -in-munc a -56241222c 40a 4 26/26

S-ar putea să vă placă și