MĂSURARE ȘI EVALUARE

MOTRICĂ ȘI SOMATO-
FUNCȚIONALĂ
 I. Măsurare și evaluare -
noțiuni generale

Măsurarea - reprezintă o procedură prin care se atribuie valori unor parametrii, activități, cu scopul
de a determina dimensiunea cantitativă a acestuia 1; constă în administrarea unui test pentru a obține
o informații cantitative sau calitative despre un parametru, o funcție sau o activitate 2.
• cantitativ - ex. indicele de masă corporală, tensiunea arterială, timpul în care a fost parcursă
o distanță, etc;
• calitativ - ex. calificative „foarte bine”, „bine”.
Testul - reprezintă un instrument (gest clinic, chestionar, scală de evaluare) utilizat pentru a măsura
cantitativ sau calitativ un parametru, funcție sau activitate de interes2.
Evaluarea - constă în interpretarea și valorificarea rezultatelor măsurării prin compararea lor cu
valori normative sau standarde2.

Etapele măsurării și evaluării:

• definirea obiectului de măsurat (un parametru, o activitate sau o componentă a acesteia);
• stabilirea testului ce urmează a fi utilizat (+/- aparate, instrumente) în funcție de obiectul
măsurării + cunoașterea în detaliu a protocolului;
• determinarea condițiilor în care urmează a se efectua măsurarea, calibrarea aparatelor;
• pregătirea subiecților ce urmează a fi testați - descrierea protocolului, încercări înainte de
testarea propriu-zisă;
• efectuarea măsurării propriu-zise;
• înregistrarea datelor (+/- prelucrarea datelor);
• interpretarea rezultatelor;
• valorificarea rezultatelor;
• explicarea rezultatelor subiecților testați1.

$2
Proprietățile testului:
• validitate - instrumentul de măsurare va măsura doar caracteristica/ parametrul/ activitatea
pe care a fost construit să o măsoare;
• specificitate - nu ia în considerare decât parametrul de măsurat;
• sensibilitate - propietatea unui instrument de măsurare de a identifica diferențe fine între
subiecți;
• fiabilitate - gradul în care măsurătorile nu sunt supuse erorilor aleatorii; rezultatele obținute
sunt comparabile în contextul unor situații comparabile
• test-retest - stabilitatea măsurătorii - 2 măsurători efectuate la același subiect în 2
momente diferite, de către același examinator sunt aproape identice (în aceleași
condiții de testare);
• inter-examinatori - concordanța rezultatelor, în condițiile măsurării aceluiași individ,
de către 2 examinatori diferiți.

Surse ale erorilor procesului de măsurare:

• erori datorate examinatorului - erori subiective;
• erori datorate mijloacelor de măsurare - erori instrumentale;
• erori datorate metodei folosite (măsurători indirecte);
• erori datorate factorilor externi -ex. condiții de temperatură, umiditate, vibrații, sunte.
După caracterul lor, erorile de măsurare pot fi:
• erori aleatoare (întâmplătoare);
• erori sistematice;
• erori grosiere - lipsa de atenție sau necunoașterea protocolului de măsurare, modificarea
condițiilor de măsurare, etc1.

$3
 II. Evaluarea creșterii și
dezvoltării fizice
II.1. Somatoscopia

- metodă de evaluare a creșterii și dezvoltării fizice

- examinare vizuală a aliniamentului global și segmentar al corpului, subiectivă sau obiectivă
(instrumentală), în stare statică sau dinamică (în mișcare)
- permite:
- evaluarea staturii,
- evaluarea stării de nutriție - normoponderali, supraponderali, subponderali,
- evaluarea atitudinii globale și segmentare - atitudini vicioase, asimetrii
- evaluarea dezvoltării fizice globale (în raport cu vârsta),
- evaluarea proporționalității între segmentele corpului,
- observarea tegumentelor,
- evaluarea articulațiilor (modificări de formă sau volum), a musculaturii scheletice (formă,
relief),
- evaluarea tipului constituțional3,4.
- se realizează cu subiectul în ortostatism, poziție anatomică; se mai poate realiza și din poziția
șezând sau oric epoziție sau mișcare pentru a urmări atiudinea globală sau segmentară, postura,
etc.
- se realizează în pan frontal anterior și posterior și în plan sagital.
- somatoscopia instrumentală:
- cu firul de plumb
- cadrul antropometric de simetrie - dimensiuni 2mx1m, fiind împărțit în 10 pătrate; linia
verticală din mijloc se suprapune liniei mediane a corpului.

Examinarea din față - subiect în ortostatism:

- axa de simetrie a corpului trece prin: mijlocul frunții - mijlocul nasului - șanțul nazo-labial,
mijlocul bărbiei - manubriul sternal - apendice xifoid - ombilic - simfiza pubiană - între
condilii femurali mediali - între malelolele interne - mijlocul bazei de susținere;
$4
 - perpendiculare pe această linie mediană a corpului și paralele între ele și cu solul, sunt:
- linia bisprâncenoasă;
- linia biacromială;
- linia bimamelonară (bărbați);
- linia bicretă (unește crestele iliace);
- linia bispinoasă (unește spinele iliace antero-superioare);
- linia bitrohanteriană;
- linia bimaleolară.
- se notează toate asimetriile
Examinarea din spate - subiect în ortostatism:
- axa de simetrie a corpului trece prin: vertex - protuberanța occipitală externă - apofia
spinoasă C7 - apofizele spinoase - pliul interfesier - între condilii femurali interni - între
maleolele intrne - mijlocul bazei de susținere;
- perpendiculare pe această linie mediană a corpului și paralele între ele și cu solul, sunt:
- linia ce unește marginea inferioară a lobilor urechilor;
- linia biacromială;
- linia bispinoasă (unește spinele scapulelor) - la nivelul vertebrei T3;
- linia ce unește vârfurile scapulelor - la nivelul apofizei spinoase T7
- linia bicretă (unește crestele iliace);
- linia bitrohanteriană;
- linia bimalelolară.
- se notează asimetriile.
Examinarea din profil - subiect în ortostatism:
- axa de simetrie a corpului trece prin: vertex - lobul urechii - umăr - trohanterul mare - ușor
anterior față de mediana genunchiului - ușor anterior față de maleola laterală.
- se notează asimetriile.

II.2. Examenul somatometric 5,6

- analiza dimensiunilor corpului și segmentelor acestuia prin măsurare directă
- completează examenul somatoscopic
- aparatura utilizată - cântar, taliometru, bandă metrică, compas antropometric, adipometru
(pliometru), goniometru, dinamometru, spirometru, platformă cu senzori de presiune

$5
- important de știut:
- parametrul ce va fi măsurat,
- instrumentul de măsură corespunzător,
- unitatea de măsură,
- metoda/ modalitatea de măsurare,
- repere anatomice,
- valorile normale,
- relații de proporționalitate între diferite dimensiuni.

• Greutatea
- unitate de măsură - kg
- instrument de măsură - cântar (mecanic, electronic) - calibrare.
- metode indirecte de determinare a greutății - formule de calcul, în funcție de înălțime
- formula Broca - G(kg) = înălțimea - 100 (bărbați); G(kg) = înălțimea - 105 (femei)
- G(kg) = înălțime - 100 - (înălțime-100)/10, etc
• Înălțimea (statura, talia)
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - taliometru, pediometru (0-2 ani)
- poziție - ortostatism; călcâiele, omoplații lipiți de taliometru (peretre); conductul auditiv
extern și unghiul extern al ochiului aliniate pe orizontală; partea mobilă a taliometrului se
fixează pe vertex; se citește valoarea.
- metode indirecte de determinare a înălțimii - metodă radiologică, formule de calcul, în
funcție de alți parametri.
• Indicele de masă corporală (IMC)
- raportul dintre greutate (kg) și pătratul înălțimii (m)
- IMC = 18,5 - 24,99 - greutate normală / 25 - 29,99 - supraponderal / > 30 - obezitate
• Anvergura brațelor
- distanța dintre vârful degetului III drept și vârful degetului III stâng
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - compas antropometric, bandă metrică
- poziție - ortostatism, fața la perete, brațele în abducție 90, se măsoară distanța dintre vârful
degetului III drept și vârful degetului III stâng.

$6
• Lungimea (înălțimea) bustului
- distanța dintre vertex și punctul pubian
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - taliometru
- poziție - șezând, cu spatele la taliometru, privind în față; partea mobilă a taliometrului se
fixează pe vertex; se citește valoarea.
- metode indirecte - în funcție de lungimea membrelor inferioare (înălțime-lungimea mbr inf).
• Lungimea membrelor superioare
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - banda metrică
- 3 componente:
- lungimea brațului - distanța între punctul acromial și punctul radial proximal (cap
radial)
- lungimea antebrațului - distanța dintre punctul radial proximal și cel distal (apofiza
stiloidă radială)
- lungimea palmei - distanța dintre punctul radial distal și punctul dactil (vârful degetului
III)
• Lungimea membrelor inferioare
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - banda metrică
- distanța dintre spina iliacă antero-superioară și maleola medială - din decubit dorsal
- lungimea coapsei - distanța dintre punctul trohanterian și punctul femural distal
- lungimea gambei - distanța dintre punctul tibial proximal și punctul tibial distal

• Relații de proporționalitate:
• anvergura brațelor - trebuie să fie cel puțin egală cu înălțimea
• anvergura brațelor = (2 x lungimea mbr sup) + diametrul biacromial
• indice Guifirda-Ruggier - IGR = (lungime bust x 100)/ înălțime (VN - 52% bărbați, 53%
femei)
• între lungimea membrului inferior și înălțime - % = (lungimea mbr inf x100)/ înălțime (VN
- 50,7-54,3% din înălțime la bărbați; 50,2-54,1% din înălțime la femei)

$7
• Diametrul cranian antero-posterior și transversal
• Diametrul biacromial
- distanța dintre punctele distale acromiale
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - compas antropometric
- poziție - ortostatism, membre superioare lipite de trunchi; capetele compasului se fixează la
nivelul puncteor acromiale distale; se notează valoarea
- metodă indirectă - diametrul biacromial = anvergura brațelor - (2 x lungimea mbr superior).
• Diametrul toracic
- transvers - distanța în plan orizontal dintre punctele situate pe linia medio-axilară, la nivelul
coastei a IV-a (VN - 25-28 cm)
- antero-posterior - distanța dintre apendicele xifoid și apofiza spinoasă T4 (VN - 18-20 cm)
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - compas antropometric
- se fac măsurări în inspir și expir forțat
- diametrul transvers > diametrul antero-posterior cu aprox 8 cm
• Diametrul bitrohanterian
- distanța dintre punctele distale ale marelui trohantern
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - compas antropometric
- poziție - ortostatism
- normal - mai mic decât diametrul biacromial
- alura atletică = diametrul biacromial - diametrul bitrohanterian (torace larg, bazin îngust).

• Perimetrul cranian
- circumferința craniului, la nivelul cel mai proeminent.
• Perimetrul toracic
- circumferința toracelui - la nivelul spațiului IV intercostal
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - bandă metrică
- în repaus, inspir forțat, expir forțat - informații despre elasticitatea pulmonară
• Perimetrul abdominal
- unitate de măsură - cm
$8
 - instrument de măsură - banda metrică
- se măsoară între marginea inferioară a coastei 10 și creasta iliacă, zona cea mai îngustă a
abdomenului, perpendicular pe axul longitudinal al corpului
- poziție - ortostatism, membrele superioare încrucișate la nivelul pieptului; se măsoară la
sfârșitul expirului;
- oferă informații despre cantitatea de grăsime viscerală și despre riscul dezvoltării bolilor
cardio-vasculare sau a diabetului zaharat, asociate obezității
- risc scăzut - valori <90 cm bărbați, <100 cm femei
- risc moderat - valori <110 cm bărbați, < 120 cm femei
- risc crescut - valori > 110 cm bărbați, > 120 cm femei (ESSA)
• Perimetrul (circumferința) șoldurilor (bazinului)
- unitate de măsură - cm
- instrument de măsură - bandă metrică
- se măsoară la nivelul pubisului (anterior), respectiv la nivelul proeminenței mușchilor fesieri
(posterior)
- Raportul perimetrul abdominal/ perimetrul bazinului (waist/hip ratio)
- valori normale - < 60 ani - <0,9 la bărbați, < 0,8 la femei; >60 ani - < 0,95 la bărbați, <
0,85 la femei (ESSA)
• Perimetrul brațului
- se măsoară la jumătatea distanței dintre acromion și olecran
- poziție - relaxat, cu brațul pe lîngă corp; contractat - braț în abducție 90, cot în flexie 45 -
contracție izometrică a bicepsului brahial
• Perimetrul antebrațului
- în porțiunea cea mai mare a antebrațului (în apropierea cotului)
• Circumferința articulației radio-carpiene
• Perimetrul coapsei
- ortostatism
- se măsoară - superior (la 1 cm sub pliul fesier) sau la jumătatea coapsei
• Perimetrul gambei
- se măsoară în porțiunea cea mai proeminentă a gambei
• Circumferința gleznei

$9
• Grosimea plicilor cutanate. Adipometrie
- utilizată frecvent în medicina sportivă - cu scopul de a termina procentul de masă grasă
- instrument de măsură - pliometru (caliper)
- unitate de măsură - mm
- tehnica:
- se măsoară pe partea dreaptă a corpului;
- plica este formată doar din piele și țesut celular subcutanat;
- plica formată - se ține între police și index, nu se aplică presiune în momemtul
măsurării
- pliometrul trebuie menținut perpendicular pe suprafața pielii în timpul măsurării
- 3-5 măsurări/ plică, se folosește media
• Plica bicipitală - verticală - se măsoară la jumătatea distanței dintre punctul acromial
(proximal) și capul radial (distal), pe fața anterioară a brațului.
• Plica tricipitală - verticală - e măsoară la jumătatea distanței dintre punctul acromial
(proximal) și capul radial (distal), pe fața posterioară a brațului.
• Plica subscapulară - oblică spre exterior și în jos - 1 cm sub vârful scapulei.
• Plica suprailiacă (supraspinală) - oblică spre medial și în jos - situată pe linia axilară
anterioară, la 2 cm deasupra crestei iliace.
• Plica abdominală - verticală - se măsoară al 2 cm în dreapta ombilicului.
• Plica la nivelul coapsei - subiectul e poziționat șezând (genunchiîn flexie 90) - se măsoară
la nivelul feței anterioare a coapsei, la jumătatea distanței dintre linia inghinală și marginea
superioară a rotulei; plica este paralelă cu axul lung al coapsei;
• Plica la nivelul gambei - subiectul e poziționat șezând (genunchiîn flexie 90) - verticală - se
măsoară la nivelul feței mediale a gambei, în porțiunea cea mai proeminentă.

• Goniometria
- apreciază gradul de mobilitate al unei articulații, cu ajutorul goniometrului
- articulația testată - în poziția „zero anatomic”
- goniometrul - pe fața laterală a articulației - axul goniometrului în axul biomecanic al
articulației, iar brațele goniometrului paralele cu axele longitudinale ale segmentelor osoase

$10
• Dinamometria
- determină forța de contracție musculară, folosind dinamometrul (diverse modele, în funcție de
grupa musculară testată, tipul contracției musculare - izometrică maximală, izotonică sau
izokinetică)
- dinamometru palmar - măsoară forța mușchilor flexori ai degetelor (forța de prehensiune), la
ambele mâini
- indice de forță segmentară (VN - 60-70% la bărbați, 50% - femei)
[(Forța flexori mâna dreaptă + Forța flexori mâna stângă)/2]G x 100
- dinamometru cu arc - diverse variante
- dinamometru digitale („hand-held”) - utilizate pentru a cuantifica forța musculară maximală
voluntară (izometrică)
- dinamometre pentru testarea forței izotonice, izokinetice

II.3. Determinarea compoziției corporale 5,6,7

- cel mai frecvent în practică - se utilizeaza doar 2 componente:

- masa grasă (MG) - grăsimi de depozit și grăsimi esențiale
- masa non-grasă (MNG) - masa minerală osoasă, masa proteică (mușchi, tendoane,
ligamente), volum total de apă
- metode de determinare - indirecte:
- măsurători antropometrice - IMC, circumferințe, plici cutanate
- formule de calcul ce folosesc suprafața corporală (SC)
- ex - formula folosită de Institutul de Medicină Sportivă București - folosește 5
plici - a tricepsuluui brahial, cea subscapulară, suprailiacă, abdominală, coapsei
MG(%) = (suma a 5 plici x 0,15) + 5,8 + SC
formula DuBois pt SC = (G0,425 x Î0,725) x 0,007184
MG (kg) = MG(%) x G(kg)
MNG = G(kg) - MG(kg)
- formule de calcul ce folosesc densitatea corporală, calculată pe baza unor formule ce
conțin diferite plici cutanate
- formule de calcul ce folosesc perimetre
- formule de calcul ce folosesc înălțimea și greutatea pentru calcularea MNG

$11
- metoda BIA (bioimpedanță) - se bazează pe conductibilitatea electrică a țesuturilor
(țesuturile grase - rezistente la treceea curentului; țesuturile non-grase - conductoare)
- metoda BOD-POD - cabină specială cu aer
- metode imagistice - ecografie, DXA, rezonanță magnetică.

$12
Bibliografie
1. Virgil Tudor. Măsurare si evaluare in educatie fizică si sport.
2. Alan C. Lacy, Skip M. Williams. Introduction to measurement and evaluation, in Measurement
and Evaluation in Physical Education and Exercise Science 1st Edition. routledge, 2008.
3. Sbenghe. Evaluarea, în Kinesiologie. Știința mișcării: Editura Medicală, București, 2008.
4. Monica Farago, Simona Pop. Metode și tehnici de evaluare în kinetoterapie.
5. Neagu Nicolae, Făgăraș Simona. Evaluare motrică și somatofuncțională în kinetoterapie și
educație fizică. Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, 2013.
6. Skinner Tina, Slater Gary, Pritchard-Peschek. Anthropometry, in Coombes Jeff, Skinner Tina,
ESSAs Student Manual for Health, Exercise and Spors Assessment. Elsevier, 2014.
7. Hannes Gatterer, Kai Schenk, Martin Burtscher. Assessment of Human Body
Composition.Methods and Limitation, in Lukaski, Charles H. Body composition health and
performance in exercise and sport, CRC press, 2017.

$13