Sunteți pe pagina 1din 6

CURSUL 5 – CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR ( 1 )

 Notiunea de control a constitutionalitatii legilor


 Forme de control al constitutionalitatii legilor
 Clasificarea formelor de control

Obiectivele Cursului 5
 Definirea notiunii de control al constitutionalitatii legilor
 Definirea principalelor forme de control al constitutionalitatii legilor
 Clasificarea formelor de control

Concepte-cheie tratate:

Controlul constitutionalitatii legilor – ca institutie juridica, cuprinde ansamblul dispozitiilor


normative prin care se organizeaza verificarea conformitatii cu Constitutia, atat a fiecarei legi, in
ansamblul ei, cat si a fiecarei prevederi dintr-o lege, avand drept consecinta inlaturarea legii dau
a dispozitiei dintr-o lege a carei neconformitate cu Constitutia a fost contestata.

Forme de control al constitutionalitatii legilor – modalitatile de exercitare a controlului


constitutionalitatii legilor si care cuprind toate trasaturile esentiale si comune ale exercitarii
controlului constitutionalitatii, trasaturi care se regasesc in exercitarea acestui control, indiferent
de tara in care a fost constituit.

Notiunea de control al constitutionalitatii legilor

Controlul constitutionalitatii legilor, ca institutie juridica, cuprinde ansamblul dispozitiilor


normative prin care se organizeaza verificarea conformitatii cu Constitutia, atat a fiecarei legi, in
ansamblul sau, cat si a fiecarei prevederi dintr-o lege, avand drept consecinta inlaturarea legii
sau a dispozitiilor dintr-o lege, a carei neconformitate cu constitutia a fost contestata. Existenta
sanctiunilor pentru incalcarile constitutiei este de majora importanta, caci acestea dau
dispozitiilor constitutionale caracterul de norme juridice.

Doctrina juridica include controlul constitutionalitatii legilor in principiul legalitatii ca parte


componenta a acestora din urma. Constitutionalitatea legii nu inseamna in fod altceva decat
cerinta de legalitate a legii in sensul ca legea sa se adopte cu respectarea normelor
constitutionalitatii legilor, atat in spiritul cat si in litera lor.

Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu


constitutia, iar ca institutie a dreptului constitutional cuprinde regulile privitoare la autoritatile
competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa
realizarea acestei proceduri.

In principiu, controlul constitutionalitatii legilor priveste numai legea ca act juridic al


Parlamentului sau actele normative cu forta juridica egala cu a legii. Unele constitutii prevad ca
si alte acte normative juridice cu forta juridica mai mica decat a legii pot fi supuse acestui
control. Asemenea acte normative, cu forta juridica egala cu a legii, sunt acele acte care, desi
sunt emise de alte organe de stat decat Parlamentul, intervin si reglementeaza raporturi sociale
din domeniul legii si, ca atare, pot suspenda, modifica si abroga o lege.

O alta problema se refera la verificarea constitutionalitatii proiectelor de legi. Acesta nu este un


veritabil control caci procedura de elaborare a legilor cuprinde implicit si obligatia de verificare a
constitutionalitatii.
1
Un alt aspect se refera la cauzele care determina incalcarea prevederilor constitutionale de catre
legi ordinare. Aceasta situatie pare imposibila din moment ce legea si constitutia sunt adoptate
de aceeasi institutie, respectiv Parlamentul. Cu toate acestea, practica statelor a invederat
posibilitatea existentei acestei neconcordante, iar existenta institutiei controlului
constitutionalitatii legilor este chiar dovada incontestabila.

Cauzele aparitiei acestor neconcordante trebuie cautate in raport cu interesele claselor sociale,
cu raporturile dintre fortele sociale, ori ale unor gruprui politice influente, atat din momentul cand
s-a adoptat constitutia, cat si mai tarziu. In alte situatii unele neconcordante se datoreaza
rigiditatii exagerate a unor constitutii, iar in alte situatii din cauza regulilor de tehnica legislativa.

Suprematia constitutiei implica si garantarea separatiei – echilibrului puterilor, precum si


protectia drepturilor omului.

[paginile 115-120]

Formele de control al constitutionalitatii legilor

Prin modalitatile de exercitare a controlului constitutionalitatii legilor intelegem toate trasaturile


esentiale si comune ale exercitarii controlului constitutionalitatii, trasaturi cae se regasesc in
exercitarea acestui control, oricare ar fi tara in care a fost instituit.

Aparitia situatiilor in care legile ordinare contraveneau constitutiei a pus problema, atat pentru
doctrina cat si pentru legiuitor, a gasirii solutiei de remediere, in primul rand prin stabilirea
autoritatii competente a verifica constituionalitatea legilor.

In functie de organul de stat chemat a controla constitutionalitatea legilor, doctrina juridica a


clasificat acest control.

Intr-o opinie, ar exista trei forme de control: controlul prin opinia publica, controlul politic,
controlul jurisdictional.

In a doua opinie, controlul constitutionalitatii legilor ar cunoaste trei forme, si anume: controlul
parlamentar, controlul politic, controlul jurisdictional.

In a treia opinie, controlul cconstitutionalitatii legilor cunoaste doua forme: controlul politic si
controlul judecatoresc.

In a patra opinie, se considera ca cea mai potrivita clasificare este aceea care face deosebire
intre controlul exercitat de adunarile legiuitoare si cel exercitat de organe din afara lor care, prin
aceea ca pot lipsi de efecte votul acestor adunari, apar ca fiindu-le subordonate, iar in cadrul
organelor supraordonate, adunarilor legiuitoare, distingem intre organele politice, cele
judecatoresti si cele politico-jurisdictionale.

[paginile 120-122]

Clasificarea formelor de control

Doctrina juridica prezinta mai multe clasificari cu nuante diferite.

2
1. Controlul realizat in raport cu organele competente a exercita controlul constitutionalitatii
legilor si care se realizeaza in doua forme: controlul realizat prin organ politic si controlul
exercitat printr-un organ jurisdictional.
2. Controlul realizat in raport cu timpul in care el se exercita: control prealabil sau preventiv
si control ulterior sau represiv.
3. Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura controlului
constitutionalitatii legilor si in functie de acest criteriu procedura se poate declansa de
catre un numar in general restrans de organe ale statului saude catre orice cetatean care
justifica un interes actual ori numai eventual.

1. Controlul realizat in raport cu organele competente a exercita controlul constitutionalitatii


legilor:
a. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politic.
Dreptul parlamentului de a verifica constitutionalitatea legilor este un control
autentic si, in acelasi timp, un autocontrol, caci parlamentul, fiind acela cae
adopta uneori si constitutia, este cel mai in masura sa aprecieze neconcordanta
dintre legea ordinara si constitutia pe care le-a adoptat. Altii considera ca acest
control al parlamentului nu ar prezenta nici un fel de garantie, caci, desi exista
sanctiunea nerealegerii parlamentarilor, aceasta ar fi o sanctiune indepartata,
greu de realizat in practica. Mai mult, ar insemna ca parlamentul sa fie judecator
in propria cauza, lucru contrar ideii de justitie constitutionala. In prezent, in lume,
controlul constitutionalitatii legilor printr-un organ politic, si mai ales prin
parlamente, se realizeaza mai rar.

Impotriva controlului politic se aduc cateva argumente principale:


 principiul separatiei puterilor nu ar admite, in afara celor trei autoritati
guvernante, creearea unei a patra, situata deasupa parlamentului si
guvernului is investita cu dreptul de a le cenzura activitatea legislativa si
respectiv, puterea regulamentara
 organismul politic care exercita controlul ar putea fi discretionar, putand sa
infirme vointa suverana a reprezentantilor poporului
 controlul constitutionalitatii legilor trebuie sa fie un control de specialitate,
situat deasupra oricaror argumente politice

b. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ jurisdictional


Acest control este exercitat sau de organe, altele decat cele judecatoresti, care
folosesc insa o procedura de lucru asemanatoare cu cea judecatoreasca, sau de
catre organele judecatoresti propriu-zise.

Controversat in ceea ce priveste fundamentarea sa stiintifica, controlul


judecatoresc al constitutionalitatii legilor s-a impus in mai multe state, azi el
exercitandu-se in temeiul unor dispozitii legale clare, sau pur si simplu in temeiul
dreptului pe care organele judecatoresti singure si l-au arogat. Dreptul
judecatorilor de a decide asupra constitutionalitatii legilor este atat contestat cat si
admis de doctrina juridica.

Acest drept al judecatorilor s-a justificat plecandu-se de la menirea judecatorilor


de a interpreta si aplica legile si de a aplica sanctiuni in cazuri de incalcare a legii.
De asemenea, dreptul judecatorilor in verificarea conformitatii legilor cu constitutia
s-a justificat prin teoria separatiei puterilor in stat, care implica o anumita
colaborare a puterilor.

3
Un alt argument pleaca de la necesitatea verificarii daca legiuitorul a actionat in
limitele competentei sale functionale.

Argumente contrare in ceea ce priveste dreptul judecatorilor de a judeca


constitutionalitatea legilor nu au lipsit si nu lipsesc din doctrina juridica.

Un prim argument se bazeaza tot pe teoria separatiei puterilor dar pe o


interpretare oarecum rigida, in sensul ca teoria puterilor inseamna o independenta
absoluta a puterilor, iar acordarea dreptului judecatorilor de a controla actele
puterii legiuitoare ar fi o eludare a principiului separatiei puterilor. Se mai adauga
faptul ca dreptul recunoscut judecatorului de a controla activitatea legiuitorului
face din acesta o autoritate politica, ori nimic nu este mai grav decat existenta
autoritatilor oficioase.

Justificat sau nu, din punct de vedere teoretic, controlul judecatorilor asupra
constitutionalitatii legilor s-a impus in mai multe state.

2. Controlul realizat in raport cu timpul in care el se exercita:

S-ar parea ca o clasificare in raport cu timpul in care se exercita controlul nici nu ar putea fi
conceputa, intrucat controlul asupra constitutionalitatii legilor poarta in mod necesar asupra
legilor intrate in vigoare, caci numai atunci se poate vorbi de legi care sa poata fi verificate
sub aspectul conformitatii lor cu constitutia. Cu toate acestea, de controlul constitutionalitatii
legilor se vorbeste si atunci cand acesta are loc inainte de intrarea lor in vigoare intrucat in
acest fel se impiedica intrarea in vigoare a unor legi contrare prevederilor constitutionale.

a. Controlul prealabil sau preventiv este exercitat inainte de intrarea in vigoare a


legilor si are ca efect impiedicarea incalcarii constitutiei prin intrarea in vigoare a
unei legi sau a unei dispozitii dintr-o lege contrara constitutiei.
b. Controlul care se exercita dupa intrarea in vigoare a legilor se numeste ulterior
sau represiv: ulterior pentru ca se exercita dupa intrarea in vigoare a legilor si
represiv pentru ca are ca efect anularea legii sau cel putin lipsirea ei de efecte.

Constitutia Romaniei reglementeaza exercitarea controlului constitutionalitatii legilor atat


ca un control prealabil sau preventiv cat si ca un control ulterior sau represiv.

3. Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura controlului


constitutionalitatii legilor.

Potrivit clasificarii mentionate, procedura controlului constitutionalitatii legilor se poate


declansa de catre un numar in general restrans de organe ale statului, sau de orice
cetatean care justifica un interes actual ori numai eventual, aceasta modalitate putand fi
exercitata si alaturi de cea dintai.

[paginile 122-135]

Subiecte pentru pregătirea în vederea evaluării finale:


 Notiunea de control al constitutionalitatii legilor
 Forme de control al constitutionalitatii legilor

4
 Controlul realizat in raport cu organele competente in a exercita controlul constitutionalitatii
legilor
 Controlul realizat in raport cu timpul in care se exercita
 Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura controlului
constitutionalitatii legilor.

APLICAŢII

Exerciţii rezolvate

1. Argumente contra controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor


a.) se bazeaza pe teoria separatiei puterilor in stat dar pe o interpretare rigida a acestuia
b.) exista interese pentru ca statul trebuie sa fie singurul judecator si este delicat a remite
aprecierea lor unei autoritati care nu are responsabilitatea guvernarii
c.) verificarea de catre judecatori a activitatii legislativului incalca principiul independentei
absolute a puterilor in stat
d.) Dreptul recunoscut judecatorilor de a controla activitatea legislativa face din aceasta o
autoritate politica

A.) a, d, e
B.) a, b, e
C.) a, b, d

2. Care din cauzele enumerate mai jos apreciati ca pot fi cauze ale aparitiei
controlului constitutionalitatii legilor?
a. cauzele aparitiei unor neconcordante intre legea ordinara si cea fundamentala trebuie
cautate in contradictiile sociale
b. unele neconcordante dintre constitutie si lege se datoreaza rigiditatii exagerate ale unor
constitutii si neobservarii regulilor de tehnica legislativa
c. controlul constitutionalitatii legilor se poate fundamenta pe pe teoria constitutionalismului
d. controlul constitutionalitatii legilor se poate justifica, in statele federative, prin exigenta de
a realiza o buna armonizare a intereselor generale ale federatiei cu interesele statelor
membre
e. controlul constitutionalitatii legilor se poate justifica prin faptul ca in unele sisteme
constitutionale, legea si constitutia sunt adoptate de acelasi organ de stat, si anume
parlamentul

A.) a, c, d
B.) a, b, d
C.) c, d, e

3. Argumentele contra controlului judecatoresc al constitutionalitatii sunt:


a. se bazeaza pe teoria separatiei puterilor in stat, dar pe o interpretare rigida a acesteia
b. dreptul recunoscut judecatorilor de a controla activitatea legiuitorului face din acestia o
autoritate politica
c. este o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat
d. exista interese pentru care statul sa fie singurul judecator al constitutionalitatii legilor
ordinare
e. incalca principiul independentei absolute a puterilor in stat
A.) a, b, d
B.) a, c, d
C.) a, d, e

5
Răspuns corect:1-C; 2-B, 1-A