Listru Gheorghe

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI

CONFRUNTARE Anul 1600 - Mihai Viteazul

1.Comentați

Motto:

„Un popor nu poate să aibă alt patrimoniu mai de preţ decât cel păstrat şi perpetuat
de generaţie în generaţie, prin istoria sa naţională, prin acest izvor nesecat al energiei
spirituale ”.

(Ioan Lupaş)

Motto-ul dat sugerează faptul că patrimoniul cel mai de preț al unei țări este cel lăsat de
strămoșii noștri. Nu contează valoarea materială, ci valoarea spirituală, ce însemnătate și
istorie are fiecare obiect, prin câte a trecut și cum a ajuns să fie parte a averii naționale. Zeci,
sute de generații până în prezent au călcat pe aceste pământuri, iar fiecare fărâmă rămasă de la
aceștia este una sfântă.

Citeşte textele de mai jos, apoi răspunde cerinţelor:

A. Atunci, mărinimosul Mihai smulge o secure şi, pătrunzând el însuşi în şirurile sălbatice ale
duşmanilor, străpunge pe un stegar al armatei, taie în bucăţi o altă căpetenie şi luptând
bărbăteşte se întoarce nevătămat. În acest timp, comandantul de oaste Kiraly Albert,
deschizând o mare spărtură pe care ienicerii se străduiesc în zadar să o împlinească cu focurile
lor de puşcă, de îndată două sute de unguri şi tot atâţia pedestraşi cazaci, cu comandatul lor
Cocea, năvălind cu furie, strică rândurile, aştern la pământ şi taie oştile turcilor, pe când din
spate şi din coastă îi loveşte cu bărbăţie domnul cu ai săi, făcându-se aşa mare învălmăşeală,
încât până în seară au fost redobândite cele 11 tunuri. (după Balthazar Walter, despre lupta de
la Călugăreni, 1595)

B. Vei şti că după ce am venit cu oştile biruitoare pe pământul Valahiei, blestematul şi

nelegiuitul de Mihai a venit cu oastea sa împotriva armatei musulmane şi, după ce ne-am
luptat cu el, a fost înfrânt acest nelegiuit cu oastea sa şi pus pe fugă şi aşa am sosit în oraşul
Bucureşti, unde pentru apărarea armatei s-a pus să se ridice întărituri din pari, grinzi şi pământ
şi am pus pentru pază îndestulătoare mulţi soldaţi ai Porţii. (raportul lui Sinan Paşa către
sultan, 1595)

1. Indică din perspectiva cui relatează primul autor, respectiv cel de-al doilea,
evenimentele din 1595.

Primul autor relatează din perspectiva unui ostaș român prezent la lupta de la Călugăreni.

Al doilea autor relatează din perspectiva lui Sinan Pașa, ce prezintă raportul său către sultan.

2. Explică diferenţele pe care le poţi constata între modul în care sunt relatate faptele.

In prima relatare putem observa laudele aduse lui Mihai Viteazul pentru curajul și dibăcia sa
în luptă. Este prezentată strategia foarte eficientă a domnitorului, care reușește să distrugă
rândurile turcilor și să redobândească cele 11 turnuri în scurt timp.

In a doua relatare avem raportul lui Sinan Pașa către sultan, care pune într-o lumină pozitivă
armata musulmană. Acesta scoate în evidență aspectele pozitive ale evenimentului, spunând
că au reușit să pună pe fugă armata lui Mihai Viteazul până la hotarele Bucureștiului, unde au
reșit să ocupe orașul.

3. Prezintă în circa cinci rânduri contextul istoric al evenimentelor desfăşurate în anul

1595, în Ţările Române.

În 1595 a avut loc un eveniment decisiv în istoria Țărilor Române și anume „Lupta de la
Călugăreni”.

Armata de 16.000 de soldați a lui Mihai Viteazul a încercat să oprească invadarea otomană
condusă de Sinan Pașa, care dorea să transforme Țările Române în pașalâc. S-a dovedit ca
această luptă să fie un eșec al armatei Române, Bucureștiul fiind ocupat. Eșecul era inevitabil
datorită diferenței numerice. Otomanii erau de cel puțin 10 ori mai numeroși ca oastea
română, de aceea Mihai Viteazul s-a retras tactic în munți, unde a adunat o armată mai mare
pentru reîntoarcere. Domnitorul avea să-i îndepărteze pe musulmani, învingându-i decisiv.
 Mihai Viteazul a reușit să salveze Țările Române numai prin curajul său și strategia bine
elaborată. Astfel, Țările Române nu au fost transformate în pașalâc, iar oastea otomanâ a fost
gonită de pe hotarele românești.