Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI


FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT
DISCIPLINA MANAGEMENT

Îndrumător,

Conf. univ. dr.


George UNGUREANU

Student, Aiftincai George-Stefan

2019-2020
Tema:

Fundamentarea strategiei de implementare la

S.C. CLOROFILA S.R.L.

prin înfiinţarea culturii de

FLOAREA SOARELUI

în suprafaţă totală de 65 ha
CUPRINS

PARTEA I
Studiu de fezabilitate

Capitolul I - Date generale privind solicitantul


Capitolul II -Descrierea proiectului
Capitolul III-Date privind forţa de muncă şi managementul
proiectului.

PARTEA II
ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA
PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE
LA S.C. CLOROFILA S.R.L.

Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală


Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție
Capitolul VI- Descrierea culturii şi factorii naturali ce
influenţează cultura.
Capitolul VII- Fundamentarea teoretică şi practică a
tehnologiilor
Capitolul VIII- Analiza indicatorilor tehnico-economici.
Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă
Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte.
Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi
dăunătorilor.
Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate
( punctului critic).

Concluzii si propuneri
Studiu de fezabilitate
Capitolul I - Date generale privind solicitantul

Denumirea firmei agricole este SC.Clorofila.SRL, situată în localitatea Gherăești, județul


Neamț.

Aceasta fost înființată în anul 2002 pe data de 5 martie, având codul unic de identifiare:
RO14494001, cod CAEN: 0111 și Nr: J27/108/2002.

Firma este o societate comercială cu răspundere limitată.

Societatea comercială are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, plantelor


leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, organizarea și efectuarea de
lucrări agricole pe terenurile societății, prestarea de servicii agricole de către terți și valorificarea
produselor agricole.

 Firma efectuează toate lucrările agricole necesare înființării, întreținerii și recoltarii


culturilor de grâu, orzoaică și porumb pe terenurile proprii sau la terți sau sub formă de prestări
servicii. Produsele agricole obținute sunt valorificate pe piața internă.

Cifra de afaceri a firmei este de 12,018,057 Lei

De-a lungul anilor, firma și-a facut un nume importat în localitatea Gheraiești ca fiind una dintre
cele mai mari producătoare de cereale.

Pe lânga acest domeniu de activitate, societatea se mai ocupă și cu vânzarea semintelor de grâu,
porumb, floarea soarelui dar si cu vanzarea de erbicide de la diferiți furnizori.

Firma lucrează aproximativ 400 de ha și dispune de un număr de 7 angajați.


Principalele mijloace și echipamente aflate în patrimonial solicitantului

Denumire mijloc fix Data achiziției Valoare netă la data Bucăți


întocmirii ultimului
bilanț
-RON-

1.CLĂDIRI TOTAL 123000

1.1 Birouri 6.03.2002 42000 1

1.2 Garaj 6.03.2002 31000 1

1.3 Magazie cereale 6.03.2002 50000 1

2. UTILAJE

2.1 Tractor U 650 10.03.2002 38000 1

2.2 Plug pp3 10.03.2002 8500 1

2.3 Disc GDU 10.03.2002 7500 1

2.4 Combină 12.04.2002 200.000 1

2.5 MET 2500 12.04.2002 8000 1

3.ALTELE-detaliați - - -

TOTAL 385000

În scopul îmbunătăţirii performanţei fermei şi având ca obiectiv principal - Creşterea


competitivităţii acesteia pe piaţă, este necesară înfiinţarea unui parc cu utilaje performante care să
ducă la creşterea productivităţii muncii, a profitului şi a veniturilor.
Capitolul II -Descrierea proiectului
2.1.Denumirea investiției
“Achiziţie tractor şi utilaje agricole pentru modernizare ferma vegetală, aparţinând SC
CLOROFILA SRL, în localitatea Gherăești, judetul Neamt”

2.2.Elaborator: coordonate de identificare


Elaborator: Tamas Ferent
Persoana de contact: Tamas Ferent
Telefon: 0987654327
Email: clorofila22@yahoo.com

2.3.Amplasamentul proiectului
Proiectul va fi amplasat în Regiunea NE, jud.Neamţ, pe raza comunei Gherăești.

Investiţia se va realiza pentru o fermă vegetală care exploatează o suprafaţă de teren agricol
comasată, ce va ajunge la suprafata de 400 ha.
Terenurile sunt comasate, cu suprafeţe plane şi se pretează cultivării cerealelor.

2.4.Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și oportunitățile investite

Principalul scop al proiectului este derularea unei investiţii pentru o fermă vegetală,
materializată prin achiziţionarea următoarelor utilaje agricole: tractor 180-190 CP( FENDT 714)
cu incărcător frontal, plug reversibil, grapă cu discuri, grapă rotativă, semănătoare pneumatică
pentru cereale, semănătoare monogerma pentru prăşitoare cu distribuitor de ingrăşăminte, remorcă
agricola.
2.5.Descrierea investiției
Obiectiv general

Creşterea competitivităţii fermei printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a


factorilor de producţie şi îndeplinirea standardului privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi din surse agricole.

Creşterea competitivităţii fermei va fi determinată de realizarea celor 3 obiective specifice ale


proiectului şi respectiv a celui operaţional de îmbunătăţire a performanţelor generale a exploataţiei
agricole (prin obiectivele tehnice, economico-financiare şi de mediu)
Proiectul propus pentru finanţare are drept scop creşterea productivităţii globale, câştigul în
productivitate constituind expresia sporirii eficacităţii tehnice, prin achiziţia unui tractor şi de
utilaje performante în concordanţă cu standardele comunitare de protecţie a mediului şi a celei
organizaţionale, respectiv manageriale.
Strategia adoptată pentru atingerea obiectivului general are în vedere din punct de vedere tehnic,
investiţii în utilaje şi echipamente performante care vizează faze tehnologice cu influenţă
semnificativă asupra cantităţii, calităţii producţiei şi productivităţii muncii.

Strategia de personal este orientată spre investiţii, tratând resursele umane ca element de
investiţie pentru dezvoltarea firmei.

Pe lângă personalul existent, cu un nivel de calificare corespunzător, au fost indentificate noi


necesităţi de resurse umane. Prin realizarea proiectului vor fi create 2 noi locuri de muncă, ca
urmare a creşterii capacităţii de producţie care necesită un volum mai mare de muncă.
Din punct de vedere economico financiar, societatea a optat pentru o strategie de adaptare a
produselor la piaţă (de competitivitate prin costuri).
Câştigul de productivitate se materializează în creşterea viabilităţii economice reflectată de
indicatorii economico-financiari, ca rezultat al unei mai bune combinări a factorilor de producţie,
al selectării şi implementării unor activităţi profitabile, al gestionării eficiente şi a inovaţiei în plan
tehnic şi organizaţional.

Obiective specifice
A. Adaptarea exploatatiei la standardul privind protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole
Prin achizitioanarea unei masini pentru distribuirea rationala si uniforma a ingrasamintelor
chimice, proiectul va contribui la adaptarea exploatatiei la standardele europene privind protectia
mediului, in conformitate cu Directiva Consiliului nr. 91/676/CEE din anul 1981 privind protectia
apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si Hotararea nr. 964/2000 privind
aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din
surse agricole.

B. Cresterea veniturilor exploatatiei agricole


Cresterea veniturilor fermei va fi determinata de randamentele fizice superioare realizate
ca urmare a cresterii nivelului de mecanizare.

Mecanizarea se manifesta ca principal factor de crestere a productiei agricole si ca factor


de crestere a productivitatii muncii, datorita posibilitatilor pe care le ofera de a efectua
lucrarile agricole in cadrul perioadelor agrotehnice optime si la un nivel calitativ ridicat. De
asemenea prin investitia realizata societatea are posibilitatea sa-si extinda suprafata
exploatatiei cu 8%. Cresterea nivelului de mecanizare ofera posibilitatea valorificarii optime a
celorlalti factori de productie care potenteaza productia agricola (ingrasamintele chimice,
samanta, irigatiile, progresul agrobiologic etc.).
Obtinerea productiilor agricole ridicate, in conditiile efectuarii investitiei propuse si in
conditiile efectuarii unor lucrari mecanizate de calitate, este posibila numai cu respectarea
tehnologiilor de cultura specifice. Din acest motiv, pe langa realizarea investitiei pentru
realizarea acestui obiectiv societatea si-a propus alocarea optima a factorilor de productie cu
rol important in realizarea unor tehnologii performante si in obtinerea unor productii agricole
competitive (productii ridicate si de calitate la un pret de cost scazut): alocarea unor cantitati
corespunzatoare de ingrasaminte chimice, irigarea suprafetelor cultivate, utilizarea unor soiuri
(hibrizi) cu potential de productie ridicat, combaterea buruienilor, a daunatorilor si bolilor
plantelor.

Cresterea de aprox 150% a veniturilor din exploatare previzionate pe cei 5 ani comparativ cu
anul de referinta, este determinata atat de cresterea cu 8% a capacitatii de productie cat si a
randamentelor fizice dar, in conditiile in care anul anterior depunerii proiectului a fost un an
extrem de secetos

Obiectivul operational

Imbunatatirea performantei generale a exploatatiei

Obiectivul tehnic:

-Achizitie tractor si utilaje agricole care determia cresterea productivitatii muncii,


imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante,
imbunatatirea conditiilor de lucru.
Indicatorul cel mai concret al acestui obiectiv este productivitatea muncii.
Cresterea productivitatii muncii se realizeaza prin combinarea optima a urmatorilor factori
tehnici, naturali, economici si socilai:
-dotarea tehnica performanta (tractor si utilaje agricole cu randament ridicat) si perfectionarea
tehnologiei aplicate;
-potentialul agricol al zonei care se reflecta in volumul fizic al productiei si randamentul la
hectar;
- nivelul de organizare a productiei si a muncii (aprovizionare in partizi mari cu factori de
productie, folosirea mai intensa a timpului de munca) utilizarea eficienta a capacitatii de
productie, calificarea salariatilor;

-motivarea salariatilor prin conditiile de munca asigurate;

-participarea la relatiile de asociere care se justifica printr-o dinamizare a productiei in conditii


de eficienta si beneficierea de infrastructura pentru aprovizionare si desfacere a produselor

Investitia propusa determina o sporire a nivelului productivitatii muncii prin cresterea valorii
adaugate brute, in expresie valorica, pe unitatea de factor de productie (forta de munca).

Astfel, realizarea proiectului va determina o crestere a productivitatii muncii pentru anii


previzionati cu pana la 11%.
Productivitatea ridicata a utilajelor determina de asemena si realizarea lucrarilor intr-o perioada
mai scurta de timp cu incadrare in epoca optima, evitandu-se astfel si influenta negativa a
factorilor climatici asupra volumuiui si calitatii productiei.
In concluzie, proiectul propus pentru finantare determina o crestere a productivitatii globale,
castigul in productivitate constituind expresia sporirii eficacitatii tehnice, prin achizitia unui
tractor si utilaje aferente performante, in concordanta cu standardele comunitare de protectie a
mediului si a celei organizationale, respectiv manageriale.

Obiective economico-financiare:

-Reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole.


Pentru atingerea acestui obiectiv societatea a optat pentru o strategie de adaptare a produselor la
piata (de competitivitate prin costuri).

Strategia implica angrenarea tuturor factorilor implicati in desfasurarea activitatii, in gestionarea


eficienta a resurselor

Cresterea rentabilitatii se va realiza prin urmatoarele cai:

-cresterea volumului productiei

-reducerea costurilor de productie prin imbunatatirea structurii productiei si reducerea


cheltuielilor materiale

Investitiile vor constitui principalii factori care inluenteaza costul de productie.

Comparand bugetul de venituri si cheltuieli al fermei in varianta cu proiect si fara proiect, se


observa o scadere semnificativa a cheltuielilor materiale cu 54% pe perioada previzionata,
determinate de reducerea consumului de seminte, ingrasaminte si carburant.
Reducerea costurilor este un element strategic al societatii in contextul cresterii preturilor la
input-uri. Astfel societatea a adoptat tehnologii in masura sa reduca drastic costurile, prin
recurgerea la sisteme de prelucrare a terenului din ce in ce mai simple.

Productivitatea ridicata si caracteristicile tehnice performante ale tractorului si utilajelor vor


contribui la reducerea consumurilor de carburanti, materii prime (samanta) si fertilizantilor
chimici precum si a numarului de lucrari aplicate solului. Limitarea potentialului de impact asupra
mediului corespunde astfel cu reducerea costurilor de productie si a fortei de munca. Chiar daca au
crescut costurile fixe ale mecanizarii, prin utilizarea de utilaje de mare randament si performanta
se diminueaza cheltuielile cu lucrarile mecanizate cu 30% .

In politica de management general a societatii un loc principal il ocupa politica de prevenire a


accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, asigurarea unui micro-climat
corespunzator cu respectarea standardelor de mediu, majoritatea acestor condiţii asigurate pe
seama unei dotari tehnice superioare domeniului de activitate.
In acest scop se are in vedere dotarea tractorului cu un incarcator frontal pentru eliminarea
aproape in totalitate a manipularii manuale a maselor.

Cunoscute fiind rezervele societatii in ceea ce priveste posibilitatile de reducere a costurilor,


aceasta isi va orienta strategia de rentabilizare a activitatii astfel:

Pe fondul imbunatatirii calitatii produselor si al preturilor de vanzare constante se asigura


cresterea volumului vanzarilor. Costul se va reduce prin gestionarea eficienta a resurselor
societatii dar si prin cresterea volumului productiei. Astfel se estimeaza reducerea cheltuielilor
materiale la 1000 lei productie marfa, de la 494 lei - nivel realizat in anul 2007, pana la aprox. 266
lei in perioada previzionata.

Cresterea rentabilitatii este demonstrata de capacitatea societatii de a obtine profit si este


exprimata prin cei 2 indicatori sintetici: profitul care reflecta marimea absoluta a rentabilitatii –
fiind deci un indicator de volum al rentabilitatii si rata rentabilitatii, care reflecta marimea relativa
a rentabilitatii si masoara gradul in care utilizarea resurselor aduce profit.
Atingerea acestui obiectiv este demonstrata de rata rezultatului din exploatare care, este net
superioara pragului minim de 10% avand valori cuprinse intre 38,33-38,74% pe perioada
prognozata.

Aceasta exprima o crestere a productivitatii in raport cu o rata a marjei comerciale stabila si


scoate in evidenta faptul ca societatea este capabila sa isi controleze costurile de productie.

Comparand cele 2 bugete ale fermei (in varianta cu si fara proiect) pe masura scaderii
cheltuielilor cu amortizarea, la sfarsitul perioadei, se inregistreaza o crestere a rezultatului din
activitatea agrilcola cu 29%.

-Cresterea viabilitatii economice.

Investitiile propuse vor determina o crestere a viabilitatii economice prin obtinerea de


performante financiare eficiente.

Pentru determinarea potentialului de viabilitate economica a proiectului se utilizeaza modelul


criteriilor de evaluare a performantelor economice care confirma, pe baza indicatorilor analizati,
ca potentialul de viabilitate economica si manageriala a firmei, este peste mediu.

Astfel, realizarea proiectului va determina:

- Cresterea veniturilor concomitent cu scaderea cheltuielilor rezultand o rata a rezultatului


din exploatare de pana la 38%.
- Durata de recuperare a investitiei sub 4 ani
- Rata rentabilitatii capitalului investit de pana la 42%
- Rata acoperirii fluxului de numerar de peste 1.65
- Rata indatorarii pe termen lung si mediu sub 31%
- Valoarea neta actualizata pozitiva
- Estimarile disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei demonstreaza posibilitatea
rambursarii creditului pentru investitie si abilitatea de a opera, fara a recurge la un alt
sprijin, in activitatea operationala.
Evaluarea viabilitatii economice are la baza o analiza cost-beneficiu care ia in considerare toate
costurile si beneficiile, inclusiv cele pe termen mediu si lung, in relatie cu siguranta mediului si
contributia la coeziunea economica si sociala.

Obiective de mediu

- Asigurarea respectarii cerintelor privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din
surse agricole.
Proiectul va contribui la adaptarea exploatatiei la standardele europene privind protectia
mediului, in conformitate cu Directiva Consiliului nr. 91/676/CEE din anul 1981 privind protectia
apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si Hotararea nr. 964/2000 privind
aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din
surse agricole.

Prin achizitionarea unei semanatori cu distribuitor de ingrasaminte se diminueaza cu 20%


cantitatea de fertilizantilor chimici pe baza de azot aplicata la ha si se elimina o trecere pe teren
efectuata numai in scopul fertilizarii.

Activitatea curenta de prevenire a poluarii apelor, gestionarea deseurilor si a substantelor toxice


periculoase (produse fitosanitare si ingrasaminte chimice) desfasurata de societate, se deruleaza in
conformitate cu normativele comunitare in vigoare, fapt confirmat prin nota de constatare a
ACPM si GNM.

La dotarea tehnica propusa pentru atingerea acestui obiectiv se adauga si pregatirea profesionala si
manageriala a directorului executiv, cunoscut fiind faptul ca majoritatea practicilor agricole cu
impact negativ asupra mediului sunt datorate necunoasterii tehnologiilor de cultura, compensata
prin utilizarea nerationala a fertilizantilor chimici si produselor fitosanitare pentru cresterea
cantitativa a productiei.

Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investitiei


Din punct de vedere tehnic, strategia adoptata pentru atingerea obiectivelor are in vedere
investitii care vizeaza faze tehnologice cu influenta semnificativa asupra cantitatii si calitatii
productiei precum: pregatirea terenului si semanatul.
Productivitatea ridicata si performantele utilajelor duc la o crestere a vitezei de lucru cu
incadrarea in perioada optima de executare a lucrarilorare a diminuat considerabil productiile
fizice obtinute.
Dotarea tehnica a fermei, se va completa cu un tractor care va lucra in agregat cu utilajele
existente cat si cu cele achizitionate prin proiect:

Dotare fara proiect Dotare cu proiect

- Tractor 180-190 CP cu
incacator frontal

Prelucrarea primara a solului

- Plug reversibil

Pregatirea patului germinativ, semanat, fertilizat

Cultivator CSC7 Grapa cu discuri

Grapa GD3,4

Freza 2,8 Grapa rotativa

Combinator vibromixt

- Semanatoare pneumatica
pentru cereale

SPC 8M Semanatoare pentru


prasitoare cu distribuitor de
MET 1500
ingrasaminte

Recoltat

 Combina recoltat paioase si prasitoare

Transport in cadrul fermei

- Remorca agricola

Capacităţi propuse a se realiza prin proiect:


Planul de cultură
Previzionat (ha)
Suprafata An
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1impl

Floarea
Soarelui 65 65 65 65 65 65

Porumb 150 150 150 150 150 150

Grâu 150 150 150 150 150 150

Soia 35 35 35 35 35 35

Total 400 400 400 400 400 400

Productii medii/ha

Productie medie Previzionat (kg/ha)

An 1impl An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Floarea Soarelui 2600 2800 2900 3000 3000 3100

Grau consum 5000 5000 5000 5000 6500 6500

Porumb 7.000 6.500 7.000 6.000 6.000 8.000

Soia 2000 2200 2800 30000 3000 3000

Achiziţia acestor utilaje este necesară pentru îndeplinirea următoarelor obiective


specifice:
A. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi performante care determină
creşterea productivităţii muncii, diversificarea producţiei, ajustarea profilului,
nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea calităţii produselor
agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.
B. ADAPTAREA EXPLOATAŢIEI LA STANDARDELE COMUNITARE, prin
prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi
sol, precum şi gestionarea deşeurilor- standard obligatoriu cu 01.07.2011
C. Investiţiile propuse prin proiect sunt în acord cu potenţialul agricol al zonei, fiind
zonă de câmpie cu potenţial mediu.
2.6.Valorificarea producției, furnizori, clienți

Politica de aprovizionare a societăţii se bazează pe relaţii contractuale cu furnizori de materii


prime şi auxiliare cu tradiţie şi reputaţie foarte bună atât pe plan local cât şi din afara judeţului.
Societatea nu este dependentă de furnizori unici de materii prime şi materiale, păstrând relaţiile de
colaborare cu mai mulţi furnizori (conform tabelului cu potenţiali furnizori).

Oferta variată de cei ce fac inputuri în agricultură, face ca oferta să fie diversificată, iar
achiziţionarea produselor necesare să se realizeze la cel mai bun preţ de pe piaţă., desfăşoară
activităţi comerciale de achiziţionarea de input-uri necesare pentru desfăşurarea proceselor de
obţinere a producţiei (îngrăşăminte, pesticide, seminţe).

Astfel societatea este pregatită să facă faţă unor creşteri a preţurilor, ceea ce constituie
principalul risc în activitatea de aprovizionare.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat Valoare % din


materii prime/materiale şi cantitate aproximativ total
auxiliare/produse/servi aproximativă ă achiziţii
cii
-RON-

S.C Rojevas 2000 srl Galaţi pesticide

Galaţi sămânţă,
pesticide
SC Agricover Srl

Belarus Îngrăşăminte

Uzina chimică Gomel

Sămânţă

SCDA SECUIENI NEAMT

SDA Rivneazot Ucraina Îngrășăminte

seminţe,
îngrăşăminte
SC Kimagri SRL Brăila

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI


Nr.crt Client (Denumire şi Valoare % din vanzari
adresă)
-RON -

1 S.C. Prutul S.A. (fl. 102.000 9


soarelui)

2 S.C.AGRANA SRL 98.000 9


(sfecla)

3 SC. CARGILL SRL 93.295 7


(grau)

SC EUXIN SRL (grau,


floarea soarelui, rapita,
4 porumb) 836.178 75

  Total 1.209.473 100

2.7.Descrierea indeplinirii condițiilor minime de eligibilitate și implementarea proiectului


Explicitarea obiectivului general si a cel putin unul din obiectivele specifice se va
prezenta sub forma tabelara:

Obiectivele generale si Obiectivele Descrierea modului in care se urmareste


obiectivele specifice urmarite atingerea obiectivelor
prin
proiect
EG1 – Proiectul Cresterea competitivitatii fermei va fi
respecta: determinata de realizarea celor 3 obiective
specifice ale proiectului si respectiv a celui
conformitatea cu
operational de imbunatatirea performantelor
obiectivul general al X
generale a exploatatiei agricole (prin obiectivele
măsurii:
tehnice, economico-financiare si de mediu)
cresterea competitivitatii
Document justificativ: Memoriul justificativ si
sectorului agricol printr- documentele justificative pentru obiectivele
o utilizare mai buna a specifice
resurselor umane si a
factorilor de productie si
indeplinirea standardelor
nationale si a
standardelor comunitare

a)şi cu cel puţin unul din


obiectivele specifice:

a)Introducerea şi
dezvoltarea de tehnologii
şi procedee noi,
diversificarea producţiei,
ajustarea profilului,
nivelului şi calităţii
producţiei la cerinţele
pieţei inclusiv a celei
ecologice, precum şi
producerea şi utilizarea
de energie din surse
regenerabile;

b)Adaptarea
exploataţiilor la
standardele comunitare; Prin achizitioanarea unei masini pentru
distribuirea rationala si uniforma a
ingrasamintelor chimice, proiectul va contribui la
adaptarea exploatatiei la standardul
X privind protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole

Documente justificative: Nota de constatare a


ACPM si GNM privind conditiile de mediu si
autorizatie de mediu.

c)Creşterea veniturilor Cresterea veniturilor fermei va fi determinata de


exploataţiilor agricole randamentele fizice superioare realizate ca
sprijinite; urmare a cresterii nivelului de mecanizare.

Mecanizarea se manifesta ca principal factor de


crestere a productiei agricole si ca factor de
crestere a productivitatii muncii, datorita
X posibilitatilor pe care le ofera de a efectua
lucrarile agricole in cadrul perioadelor
agrotehnice optime si la un nivel calitativ ridicat.
De asemenea, cresterea nivelului de mecanizare
ofera posibilitatea valorificarii optime a celorlalti
factori de productie care potenteaza productia
agricola (ingrasamintele chimice, samanta,
irigatiile, progresul agrobiologic etc.).

Documente justificative: bilant contabil, memoriu


justificativ (descrierea investitiei si tehnologiei
aplicate, proiectii economice)

d)Sprijinirea membrilor X Documente justificative: document emis de catre


grupurilor de asociatie din care reiese ca solicitantul este
producători sau ai altor membru al acesteia insotit de Hotararea
forme asociative în judecatoreasca si actul constitutiv
vederea încurajării
fenomenului de asociere.

Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea


performantei generale generala se va prezenta sub forma tabelara:

Obiectivele generale si Obiectivele Descrierea modului in care se urmareste


obiectivele specifice urmarite atingerea obiectivelor*
prin proiect

EG2 - Proiectul să fie în Structura de culturi si productiile fizice ce vor fi


acord cu: X realizate prin implementarea proiectului sunt in
a)potenţialul agricol al acord cu potentialul zonei, intreaga suprafata
zonei20 şi exploatata incadrindu-se in zone cu potential
mediu si ridicat.
Documente justificative:Anexa 10, Memoriu
justificativ -pct. 2.4,
a)să demonstreze
îmbunătăţirea X Imbunatatirea performantei generale a exploatatiei
performanţei generale a se realizeaza prin atingerea obiectivelor tehnice si
exploataţiei agricole la economico-financiare ale proiectului si este
data dării în exploatare a demonstrata de indicatorii de crestere a
investiţiei rentabilitatii, productivitatea muncii si indicatorii
economico financiari.Documente justificative:
Bilant contabil, Memoriu justificativ
Obiective tehnice: Obiectivul tehnic al proiectului va fi atins prin:

-achiziţia de tractoare, X -achizitionarea unui tractor si a utilajelor agricole


combine, maşini, utilaje, aferente cu randamente ridicate;
echipamente etc, care
determină creşterea -sincronizarea resurselor financiare, umane,
productivităţii muncii, materiale precum si a proceselor componente
îmbunătăţirea calităţii
Se realizeaza o crestere a productivitatii muncii
produselor agricole,
pentru anii previzionati de pana la 11%
introducerea de
tehnologii performante, (indicatori financiari pct 12)
îmbunătăţirea condiţiilor
de lucru;

-construirea şi/sau
modernizarea clădirilor
operaţionale care conduc la
asigurarea conformităţii cu
standardele comunitare;

-diversificarea producţiei în
funcţie de cerinţele pieţei,
realizarea de noi produse şi
introducerea de noi tehnologii
.


Obiective economico-
financiare:

-reducerea costurilor de
producţie şi creşterea
rentabilităţii economice a
exploataţiei agricole;

Din punct de vedere economico financiar,


societatea a optat pentru o strategie de adaptare
a produselor la piata (de competitivitate prin
costuri).

Pe fondul imbunatatirii calitatii produselor si al


preturilor de vanzare constante se asigura
cresterea volumului vanzarilor. Costul se va
X reduce prin gestionarea eficienta a resurselor
-creşterea valorii adăugate societatii dar si prin cresterea volumului
brute (VAB ) a exploataţiei
agricole.
productiei.

Principala cale de reducere a costurilor de


productie va fi reducerea cheltuielilor materiale
cu 54%.

Atingerea acestui obiectiv este demonstrata de


rata rezultatului din exploatare care, este net
superioara pragului minim de 10% avand valori
cuprinse intre 38,33-38,74% pe perioada
prognozata. (Proiectii financiare si indicatori
financiari)

- creşterea viabilităţii X Castigul de productivitate se materializeaza in


economice.
cresterea viabilitatii economice (reflectata de
indicatorii economico-financiari), ca rezultat al
unei mai bune combinari a factorilor de
productie, al selectarii si implementarii unor
Obiective de mediu activitati profitabile, al gestionarii eficiente si a
-reducerea emisiilor inovatiei in plan tehnic si organizational.
dăunătoare cu efect de seră şi (Indicatori financiari)
o mai bună gestionare a
deşeurilor rezultate din 
activitatea de producţie;

-reducerea emisiilor de
amoniac (şi a altor gaze), în
special în exploataţiile de Prin achizitionarea unei semanatori cu distribuitor
creştere a animalelor prin
respectarea standardelor
de ingrasaminte se diminueaza cu 20% cantitatea
sanitar-veterinare, de igienă şi de fertilizantilor chimici pe baza de azot aplicata
de bunăstare a animalelor la ha pentu culturile prasitoare si se elimina o
 trecere pe teren efectuata numai in scopul
-asigurarea respectării fertilizarii
cerinţelor fitosanitare,
ecologice etc.;

-creşterea gradului de utilizare


a surselor de energie
regenerabilă şi îmbunătăţirea
eficacităţii folosirii acestora

Capitolul III-Date privind forţa de muncă şi managementul


proiectului.

3.1.Situația personalului
Total personal existent: 7
-din care personal de execuţie: 3
3.2.Estimări privind forța de muncă

Realizarea investiţiei propuse necesită forţă de muncă suplimentară şi crearea a două noi locuri de
munca

3.3.Reprezentantul legal(nume,prenume,funcție)

Responsabil legal – Ing.Tamas Ferent, administrator al Societăţii Agricole SC Clorofila SRL,


absolventă a Facultăţii de Agricultură Iaşi

3.4.Descrierea achizițiilor realizate prin proiect

Nr.crt Denumire/Tip Numar Valoare TVA Total cu


bucati fara TVA TVA

utilaj/echipament -RON- -RON- -RON-

1 Tractor 180-190 CP 1 317.829 60.388 378.217


cu incarcator
frontal

2 Plug reversibil 1 47.415 9.009 56.423

3 Grapa cu discuri 1 99.695 18.942 118.637

4 Grapa rotativa 1 67.591 12.842 80.433

5 Semanatoare 1 54.981 10.446 65.428


pneumatica pentru
cereale

6 Remorca agricola 1 88.682 16.850 105.532

TOTAL     680.690 100.031 801.721

Achizitii ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu:

Nr.crt Denumire/Tip Numa Valoare TVA Total cu


r fara TVA TVA
bucati
utilaj/echipament -RON- -RON- -RON-
1 Semanatoare 1
monogerma pentru
prasitoare cu 74.487 14.153 88.640
distribuitor de
ingrasaminte

TOTAL     74.487 14.153 88.640

1. Tractor 180-190 CP cu încărcător frontal -lucrează în agregat cu utilajele prezentate, cu


un consum scăzut de carburant. Pentru eliminarea manipulării manuale a produselor vrac
(îngrăşăminte chimice, pesticide, seminte, etc) precum şi pentru executarea unor lucrări de
îmbunătăţiri funciare, tractorul este dotat cu un încărcător frontal.

2. Plug reversibil cu 5 trupiţe- lucrează în agregat cu tractorul de 180-190 CP.

Utilizat pentru lucrarea de arat la suprafaţă, ameliorează operaţiile de fărămiţare şi formarea


"tălpii". Îmbină avantajele aratului (îngroparea resturilor vegetale, ierburilor dăunătoare şi a
seminţelor lor şi expunerea terenului la acţiunea agenţilor atmosferici) cu acelea ale sfărâmării
(dezagregare fără deranjarea stratului profund al solului).

3. Grapa rotativă- lăţime de lucru 4 m.

Utilaj purtat care lucrează în agregat cu tractorul de 180-190 CP, este utilizată pentru pregătirea
patului germinativ al cerealelor de toamnă-iarnă în succesiunea unei culturi de vară. Are avantajul
că poate ataca terenul nearat în combinaţie cu semănătoarea pentru pregătirea directă a culturilor
de toamnă-iarnă.

Grapa rotativă este prevăzută cu un tăvălug posterior care reglează adâncimea de lucru şi
tasează terenul.

4.Semănătoarea pneumatică purtată pentru cereale-lăţime de lucru de 4 m, capacitate


buncăr pentru seminţe 500-1000 l. Este un utilaj performant care contribuie la reducerea
consumului de energie, de fertilizanţi cu azot şi de apa.
Este utilizată pentru semănarea cerealelor pe terenuri cu pregătirea patului germinativ
grosolană, compactă prin tehnici de prelucrare minimă. În acest scop semănătoarea este prevăzută
cu un disc dublu, care asigură şi acoperirea seminţelor.

Resturile vegetale în momentul recoltării sunt fărămiţate şi repartizate uniform pe câmp.

5. Grapa cu discuri - lăţime de lucru 4-4,5 m, viteza mare de lucru, prelucrare satisfăcătoare şi
la suprafaţă, polivalentă în întrebuinţare asigură amestecarea bună a resturilor cu terenul.

Terenul este străbătut doar de brazdele de însămânţare directă şi nu presupune nici o

altă operaţie preliminară de pregătire.


6. Remorca agricolă tractată-realizează transportul în timp util şi corespunzător a produselor
din câmp la punctul de lucru.
Remorca, cu un volum util de 15-16 m3 va lucra în agregat cu tractorul de 180-190 CP si va
satisface necesităţile de transport în cadrul fermei.

Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală

Importanța culturii de floarea-soarelui 


Importanța culturii de floarea soarelui este dată de utilizarea ei largă în alimentația omului, dar și
în hrana animalelor, având inclusiv utilizări industriale și energetice. 

Uleiul de floarea soarelui este folosit în mod special în alimentația oamenilor pentru că are o
calitate superioară, o culoare, un gust și un miros plăcute. Este considerat unul dintre cele mai
bune uleiuri vegetale, având un conținut ridicat de acizi grași nesaturați. Are un conținut scăzut de
grăsimi saturate și colesterol și un conținut ridicat de vitamine – E, B5, B3, B1, K, A și D. Are un
punct ridicat de fumegare – 207 grade Celsius pentru uleiul nerafinat și 230 pentru uleiul rafinat. 
Și semințele de floarea soarelui pot fi consumate ca atare asigurând în jur de 550 de calorii la 100
de grame consumate. Ele se folosesc și în amestecuri de semințe și fulgi pentru micul dejun, dar și
în produse de patiserie și panificație. 

Turtele și șroturile provenite în urma procesării plantelor sunt folosite în alimentația animalelor, la
fel și cojile sau calatidiile. Floarea soarelui are și utilizări industriale, ea fiind o sursă primă pentru
producerea săpunurilor, detergenților, vopselelor, cosmeticelor, articolelor de toaletă, preparatelor
farmaceutice, dar și în fabricarea pesticidelor. Totodată, uleiul de floarea soarelui are proprietăți
fizice similare cu cele ale carburantului diesel, așadar această plantă are și utilizări energetice. 

Tehnologia de cultivare la floarea-soarelui


Rotatia culturilor
Planta de floarea soarelui este pretentioasa fata de rotatie, deoarece:
 nu suporta monocultura, datorita atacului de boli (mana – Plasmopara helianthi, putregai
alb – Sclerotinia sclerotiorum, putregai cenusiu – Botrytis cinerea, patarea bruna si frangerea
tulpinilor – Phomopsis helianthi, alternarioza – Alternaria helianthi), atacului de daunatori
(gargarita porumbului – Tanymecus dilaticollis, viermii sarma – Agriotes spp.) si a atacului
lupoaiei (Orobanche cumana).
 nu trebuie cultivata dupa plante atacate de putregaiul alb: soia, fasolea, naut, sfecla, specii
din familia Cruciferae (rapita, mustar s.a.);
 nu trebuie cultivata dupa plantele atacate de putregaiul cenusiu: cartof, sfecla, in;
 trebuie evitata cultivarea dupa plante cu inradacinare adanca, care sunt mari consumatoare
de apa: lucerna, sfecla, sorg, iarba de Sudan.
Plantele recomandate ca premergatoare sunt porumbul, cerealele de toamna, mazarea. Floarea
soarelui are nevoie de o rotatie la interval de 5-6 ani, deci aceasta nu trebuie sa depaseasca 20%
din structura culturilor din ferma.
Pe de alta parte, planta de floarea soarelui este o buna planta premergatoare pentru culturile de
primavara.

Fertilizarea culturii de floarea-soarelui


In primele faze de vegetatie floarea soarelui are nevoie de fertilizari cu N, P si K.
Aplicarea ingrasamintelor minerale
Datorita sistemului radicular bine dezvoltat floarea soarelui valorifica mai greu ingrasamintele
minerale.

Dozele de azot se calculeaza in functie de productia planificata si de indicele de azot al solului.


Dozele stabilite se corecteaza astfel: – – se adauga 10 kg azot/ha dupa porumb, cartof de toamna,
sfecla;
 se adauga 10 kg azot/ha daca cantitatea de apa din sol in primavara este la capacitatea de
camp;
 se scade 1-1,5 kg azot pentru fiecare tona de gunoi de grajd administrat la planta
premergatoare sau direct culturii de floarea-soarelui;
 se scade 10 kg azot/ha daca este seceta, respectiv daca cantitatea de apa din solul in
primavara este la 80% din capacitatea de camp.
In tara noastra doza de azot variaza intre 70 si 100 kg.
Doza de azot se fractioneaza astfel: jumatate la pregatirea patului germinativ sau concomitent cu
semanatul, sub forma de azotat de amoniu, ingrasaminte lichide sau ingrasaminte complexe si
jumatate concomitent cu prasila 1 sau 2, sub forma de azotat de amoniu.
Fertilizarea plantei de floarea soarelui cu fosfor, asigura un nivel mai ridiact al semintelor in ulei.
Doza de ingrasaminte cu fosfor pentru tara noastra variaza intre 60 si 125 kg /hectar.
Fosforul se poate administra astfel:
 Integral inainte de efectuarea araturii
 Inainte de pregatirea patului germinativ, sub forma de ingrasaminte complexe
 2/3 din doza inainte de efectuarea lucrarii de arat  si 1/3 concomitent cu semanatul sub
forma de ingrasaminte complexe
Floarea soarelui extrage foarte bine potasiu din sol si de aceea ingrasamintele cu potasiu sunt
nevalorificate.
Aplicarea ingrasamintelor organice
Floarea soarelui reactioneaza nesemnificativ la ingrasamintele organice. Astfel ca, doza de gunoi
de grajd nu se justifica sa fie mai mare de 20 t /hectar.
De fapt floarea soarelui valorifica mai bine gunoiul de grajd ramas de la planta premergatoare.
Astfel, este de preferat ca gunoiul de grajd sa fie administrat la cultura premergatoare florii
soarelui.
Aplicarea ingrasamintelor foliare
Floarea soarelui reactioneaza bine la ingrasamintele foliare astfel ca se aplica un tratament in faza
de 4-6 frunze si al doilea la inceputul aparitiei calatidiilor. Pentru fiecare tratament se utilizeaza
300-500 l solutie pe hectar in concentratie de 0.5 – 1.00%.
Ingrasamintele foliare recomandate sunt cele cu un continut mai mare de fosfor, cum sunt: F-231,
Folplant-231, Kristalon 13-40-13, Polyfeed 11-44-11, sau cele cu raporturi egale intre elementele
nutritive, care contin si microelemente, in special bor si molibden (de exemplu, Elite Verde).
Se pot utiliza si ingrasaminte foliare numai cu azot, precum Last N, in doza de 10-15 l/ha, aplicat
in stadiul de 4-6 frunze in 100-200 l solutie/ha, putandu-se repeta tratamentul dupa 10-14 zile.

Lucrarile solului la cultura de floarea-soarelui


Lucrarile solului ce se efectueaza in cultura de floarea soarelui au ca scop combaterea buruienilor,
a bolilor si daunatorilor.
Lucrarile solului dupa plante premergatoare cu recoltare timpurie
Cand planta premergatoare se recolteaza timpuriu, imediat dupa recoltare se realizeaza lucrarea de
dezmiristit.
Daca umiditatea solului permite, se efectueaza aratura cu plugul, in agregat cu grapa stelata sau
grapa inelara.

Planta de floarea soarelui reactioneaza pozitiv la aratura de vara, realizata dupa cerealele paioase,
care asigura cele mai bune conditii de pregatire a solului pentru semanat in primavara.
Nu se recomanda ca terenul sa fie lasat nelucrat pana toamna tarziu deoarece se imburuieneaza, se
pierde apa din sol, iar aratura se va executa in conditii mai dificile si cu un consum mai mare de
combustibil.
In functie de starea araturii si gradul de imburuienare al solului, terenul se mentine curat pana in
toamna de buruieni si afanat prin lucrari realizate cu grapa cu discuri sau grapa rotativa.
Lucrarile solului dupa plante premergatoare cu recoltare tarzie
Daca planta premergatoare se recolteaza tarziu, se recomanda efectuarea lucrarii de dezmiristit.
Aratura se va efectua cu plugul in agregat cu grapa stelata sau grapa inelata.
Aratura de vara sau de toamna se va efectua la adancimea de 22-25 cm, pe terenurile imburienate
se va face la o adancime mai mare.
Floarea soarelui este sensibila la compactarea solului si de aceea se impune lucrarea de scarificare
care creste densitatea aparenta a solului si reduce porozitatea substratului, ceea ce determina o
rezistentaa marita a radacinilor la penetrare.
Sistemul de lucrari minime
La cultura de floarea soarelui aratura poate fi inlocuita cu lucrarea cu grapa cu discuri la
adancimea de 10-12 cm. Insa, renuntarea la aratura timp de 1-2 ani determina scaderea productiei
in mod semnificativ, ca urmare a compactarii solului.
Aratura este inlocuita printr-o lucrare superficiala cu grapa doar atunci cand terenul a ramas nearat
pana in primavara.
Lucrarile solului de primavara
Daca aratura a fost realizata toamna si terenul in primavara este lipsit de burieni si fara resturi
vegetale, solul poate ramane nelucrat pana in ziua semanatului, cand se pregateste patul
germinativ prin lucrari cu combinatorul prin care se evita compactararea solului si pierderea apei
din sol.
Insa, daca primavara, dupa topirea zapezii terenul este inburuienat si denivelat se realizeaza o
lucrare cu grapa cu discuri, dupa care se face pregatirea patului germinativ. Acesta trebuie sa fie
maruntit si afanat pe adancime, asezat in profunzime, stabilizat, pentru ca apa sa ajunga la bobul
de floarea soarelui.

Samanta si semanatul la floarea-soarelui


Calitatea semintelor pentru semanat
Semintele care se folosesc la infiintarea culturilor de floarea soarelui trebuie sa fie certificate si
adaptate la zona de cultura. Cerintele de calitate a semintelor, pentru germinat trebuie sa aiba o
puritate fizica de peste 99% si germinatia de peste 85%.

Samanta folosita in plantatii trebuie sa fie lipsita de sparturi si fisuri, uniforma si cu masa cat mai
mare, pentru o germinatie reusita si o buna putere de strapungere care conduce la un rasarit
uniform si rapid.
La floarea soarelui inainte de semanat semintele se trateaza impotriva bolilor si daunatorilor.
Semintele de floarea-soarelui se trateaza contra manei (Plasmopara helianthi), mai ales in cazul
hibrizilor sensibili la atacul de mana, cu unul din fungicidele: Apron 35 SD (4,0 kg/t), Apron XL
350 FS (3,0 l/t), Galben 35 SD (4,0 kg/t).
Impotriva putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) si a putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea)
semintele de floarea-soarelui se trateaza cu unul din fungicidele: Bavistin 50 DF (2,0 kg/t),
Bavistin FL (2,0 l/t), Bavistin 50 WP (2,0 kg/t), Benlate 50 WP (2,0 kg/t), Carbendazim 500 SC
(1,5 l/t), Metoben 70 PU (2,0 kg/t), Ronilan 50 WP (2,0 kg/t),  Rovral 50 PU (2,0 kg/t), Rovral TS
(2,0 kg/t),  Rovral  50 WP (2,0 kg/t), Royal  Flo 42 SC (2,5 kg/t), Sumilex 50 FL (2,0 l/t), Sumilex
PU (1,0 kg/t), Sumilex 50 WP (1,0 kg/t), Tiracarb 600 SC (2,5 l/t), Tiradin 70 PUS (3,0 kg/t),
Tiradin 500 SC (3,0 l/t), Tiramet 60 PTS (2,5 kg/t), Tiramet 600 SC (2,5 l/t), Trichosemin 25 PTS
(4,0 kg/t).
Impotriva manei si a putregaiurilor (alb si cenusiu) semintele de floarea-soarelui se trateaza cu
fungicidul Galben Super SD (4 kg/t).
Cand cultura de floarea-soarelui urmeaza dupa porumb apare necesara tratarea semintelor
impotriva gargaritei frunzelor (Tanymecus dilaticollis) cu unul din insecticidele: Cruiser 350 FS
(10,0 l/t), Gaucho 600 FS (10,0 l/t), Picus 600 FS (10,0 l/t), Semafor 20 ST (3,5 l/t). Dupa alte
plante premergatoare, in conditiile in care densitatea daunatorilor este mai redusa (sub 5
exemplare/m2) se poate utiliza produsul  Mospilan 70 WP (12,5 kg/t), dar doar pentru hibrizii
rezistenti. Pentru prevenirea atacului de viermi sarma (Agriotes sp.), semintele de floarea-
soarelui se trateaza cu unul din inecticidele: Cosmos 250 FS (1,5 l/t), Cruiser 350 FS (10,0 l/t),
Gaucho 600 FS (10,0 l/t), Picus 600 FS (10,0 l/t), Semafor 20 ST (2,0 l/t), Signal (2,0 l/t).

Epoca de semanat
Floarea soarelui se seamana atunci cand la ora 7 dimineata, in aer se inregistreaza o temperatura de 7
grade Celsius, iar vremea este in curs de incalzire.
Calendaristic, floarea soarelui se seamana intre 25 martie si 15 aprilie. In primaverile secetoase
semanatul se realizeaza mai timpuriu in timp ce in cazul primaverilor mai umede si reci semanatul se
poate face mai tarziu.
Semanatul trebuie realizat in conditii climatice optime pentru ca samanta sa nu mucegaiasca, rasaritul
sa fie neuniform de o densitate mica, iar plantele sa fie sensibile la boli si cu perioade de rasarire mari.
Intarzierea semanatului conduce la cresterea procesului de coji, cresterea continutului de proteine si
reducerea continutului de ulei. Insa, atunci cand in sol este umiditate optima se realizeaza productii
bune si la culturile tarzii.
In zonele cu regim termic deficitar intarzierea semanatului prezinta riscuri mari, ca urmare a faptului
ca samanta se incorporeaza in sol uscat, se intarzie astfel, rasarirea si se reduce densitatea plantelor.
Densitatea de semanat
In cultura neirigata, densitatea plantelor la hectar este de 45-55 mii plante recoltate/ha iar in cazul
culturilor irigate densitatea este de 55- 65 mii plante recoltate la hectar.
Daca densitatea este mai mare decat aceste limite va scadea productivitatea la hectar. Pentru realizarea
densitatii la recoltare este necesara stabilirea unei densitati la semanat cu 10% mai mare, luarea
masurilor de combatere a bolilor si daunatorilor si efectuarea corecta a lucrarilor mecanice de
intretinere.
Norma de semanat
La plantatiile de floarea soarelui cantitatea de seminte la hectar variaza intre 3,5 kg si 5 kg la hectar in
functie de densitate si indici calitativi.
Norma de semanat se calculeaza astfel:
C=(DxMMB)/(PxGx100)
Unde: C = norma de semanat, in kg/ha;
D = densitatea de semanat, in boabe germinabile/hectar; MMB = masa a 1000 boabe, in g;
P = puritatea fizica a semintelor, in %;
G = germinatia semintelor, on %.
Distanta intre randuri
Distanta optima pentru cultura de floarea soarelui, la care se executa cu usurinta lucrarile de
ingrijire si nu exista pierderi mari de plante, este de 70cm. In cazul irigarii pe brazed,, distanta
intre randuri trebuie sa fie de 80 cm.
Adancimea de semanat
La floarea soarelui adancimea de semanat este intre 4 si 6 cm, in functie de textura si umiditatea
solului. Pe solurile mai grele, semanatul se realizeaza la 4-5 cm, iar pe solurile usoare si uscate la
adancimea de 5-6 cm.
La adancime mai mica, semanatul conduce la obtinerea unei rasariri rapide si uniforme a plantelor,
dar pentru acest lucru trebuie ca patul germinativ sa fie foarte bine pregatit, cat mai nivelat.
Recoltarea la floarea-soarelui
Floarea soarelui se recolteaza cand umiditatea semintelor este cuprinsa intre 10 si 15%, adica
atunci cand 70% dintre calatidii sunt uscate si 30% au culoarea bruna.
Insa, recoltarea poate fi inceputa in momentul in care umiditatea semintelor este de 13-14% adica
75-80% din calatidii au culoarea bruna si bruna galbuie.
Dupa recoltare, semintele trebuie curatate rapid de impuritati si uscate. Recoltarea se va incheia
atunci cand umiditatea semintelor este de 10%, dupa acest procent, semintele se scutura.

La noi in tara recoltarea florii soarelui se realizeaza calendaristic in ultima decada a lunii august si
mijlocul lunii septembrie, cu diferente in functie de zona geografica.
In cazul plantatiilor pe suprafete mici recoltarea se va realiza prin taierea calatidiilor cu secera si
strangerea lor in gramezi unde se lasa la uscat cateva zile.
In cazul plantatiilor extinse, floarea soarelui se va recolta cu ajutorul combinelor la care se
ataseaza echipamentul special pentru recoltat floarea soarelui.
Viteza optima de lucru, la care se inregistreaza pierderile minime prin scuturare, este de 3-5 km/h.
La combina se efectueaza urmatoarele reglaje specifice: – inaltimea de taiere este cuprinsa intre
50-100 cm, in functie de inaltimea plantelor si gradul de cadere. La un procent de peste 15%
plante culcate, inaltimea de taiere se reduce la 20-30 cm, iar intrarea combinei in lan se face in
sens invers inclinarii plantelor;
 turatia batatorului este redusa pentru a nu se decortica semintele, fiind cuprinsa intre
450600 rotatii/minut, turatia mai mica fiind la culturile cu umiditatea semintelor scazuta si cu
plante uniform ajunse la maturitate;
 distanta dintre batator si contrabatator este de 28-32 mm la intrare si 14-16 mm la iesire;
 contrabatatorul trebuie sa fie pentru seminte mari, cu spatii duble intre vergele;
 postbatatorul trebuie sa aiba palete din cauciuc sau se pastreaza cele metalice, dar se
demonteaza jumatate dintre ele;
 sitele trebuie alese si reglate corespunzator marimiii semintelor;
 curentul de aer al ventilatorului trebuie atent reglat astfel incat, sa fie eliminate semintele
seci si resturile de inflorescenta si frunze, dar fara a fi antrenate in pleava si semintele pline;
Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de
producție
5.1.Întocmirea asolamentului și modul de folosință al terenului

Tipul de asolament

SOLA/ANU 2015 2016 2017 2018


L

I Floarea Grau de Porumb Soia


soarelui toamna

II Grau de Porumb Soia Floarea


toamna soarelui

III Porumb Soia Floarea Grau de


soarelui toamna

IV Soia Floarea Grau de Porumb


soarelui toamna

5.2. Programarea producţiilor medii

Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu

Planul de cultură

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale.

Producţia prognozată
Producţia realizată (kg/ha)
Cultura (kg/ha)

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Floarea
2600 2800 2900 3000 3000 3100 3500
soarelui

Porumb
6130 6250 6340 6500 6670 7000 7500
boabe

Soia 2110 2190 2340 2430 2510 2610 2710

Grâu
4310 4450 4520 4610 4730 4835 4940
toamnă
Floarea soarelui: Q = spor mediu total

Q = 3000 - 2600 = 400 kg q = spor mediu anual

400
q= =¿100 kg
5−1

Porumb boabe:

Q = 6670 – 6130 = 540 kg

540
q= = 135 kg
5−1

Soia:

Q = 2510 – 2110 = 400 kg

400
q= = 100 kg
5−1

Grâu de toamnă:

Q = 4730 – 4310 = 420 kg

420
q= = 105 kg
4−1

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale.

Întocmirea planului de cultură

Producţii medii Producţia totală Preţ livrare


Cultura Suprafaţa (ha)
(kg/ha) (t) (lei/kg)

Floarea soarelui 65 2800 140,8 1,2

Porumb boabe 150 6805 367,5 0,6

Soia 35 2610 146,2 1,3

Grâu de toamnă 150 4835 125,71 0,7

5.3. Calculul dozelor de îngrășăminte la cultura de floarea soarelui


Dozele de îngrăşăminte chimice se determină cunoscând consumul specific al fiecărei specii şi
chiar soi, exprimat în kilograme substanţă activă pe tona de produs, funcţie de fertilitatea solului
având în vedere datele referitoare la analizele de laborator cu privire la conţinutul solului în azot,
fosfor şi potasiu în forme accesibile plantelor.

Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii cât şi de
existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin levigare.

Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr. Crt. SPECIFICARE U.M. Floarea soarelui

1 Producţia medie Kg/ha 2800

N P K

2 Consum specific Kg s.a./t 43 23 40

3 S.a. de administrat Kg/ha 98,38 53,14 91,52

4 S.a. în sol Kg 45 20 50

5 Diferenţa de adm. Kg s.a. 53,38 33,14 41,52

6 Pierderi prin levigare % 18 6 8

7 Cant. pierdută prin Kg s.a.


17,7 3,18 7,32
5.5 Calcului levigare
indicatorilor tehnico-economici

8 Total s.a. de Kg
116,08 56,32 98,84
administrat

9 Tipul de îngrăşământ NO4NO Super P Sare de


3 c. K

10 Conţinutul în s.a. a Kg/


îngr. 34,5 40 40
100kg

11 Doza de îngr. de Kg
336,46 140,8 246,2
administrat

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi


economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.
Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a exploataţiilor
agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.

Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de indicatori,
care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de eficienţă a
investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă o anumită forţă
de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine sintetică asupra
aprecierii eficienţei economice.

Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în 3


categorii:

1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,


producţia măria totală şi secundară.

2. Indicatori economici:

a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.

b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.

c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate


şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)

d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi amortizarea
mijloacelor fixe.

3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:

 profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare

 profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de
cercetare

 rata profitului.

 costul de producti
Calculul indicatorilor tehnico-economici

Nr.
Crt
. Indicatorul U.M. Valoare

1 Salarii totale lei 14159


  - lucrari manuale   6761
  - lucrari mecanice   7398

2 Impozit pe salarii 16% lei 2265

3 Taxe total lei 1877.22


  - CAS 31%   6825
  - Fond pensii 4%   836
  - Somaj 10,5%   1418
  - Fond sanatate 7%   1213

4 Cheltuieli materiale lei 52014

5 Cheltuieli cu aprovizionarea lei 5201

6 T.V.A. 19% lei 9882

7 Chelt. cu lucrarile mecanice lei 18880

8 Amortizarea lei 400.00

9 Cheltuieli directe lei 148740

Alte cheltuieli directe


10 (motorina x 5,2 lei) lei 7437

11 Cheltuieli indirecte lei 378.11


  - comune(5 % din directe)   7437
- generale( 7% din
  directe+comune)   8746

12 Total chelt. de exploatare lei 174025

13 Venit. din vanzarea productiei lei 216840

14 Chelt. ptr. produsul principal lei 9126.72

15 Pret de livrare lei 0,95


16 Cost de productie lei 0,6

17 Profit brut lei/total lei 42814


  lei/ha   1383
  lei/t   288

18 Impozit pe profit 16% lei 6850

19 Rata profitului brut % 25.32

20 Profitul net   6109.56

21 Rata profitului net % 20,67

22 Productivitatea muncii lei  


  - lei/Z.O.   79
  - Z.O./to  

23 Valoarea adaugata bruta VAB lei 30324.00

24 Valoarea adaugata neta VAN lei 29924.00

5.6 Calculul necesarului forţei de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul că şi


numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa problemei
fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare maximă
(decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade, fie de a
stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o
mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de
muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în
unitate, etc.

Datele necesare:

Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea de a


efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele date:

- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se


iau din fişele tehnologie ale culturilor);

- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;

-numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.


Modul de lucru;

1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un


număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cel mai mare număr de z.o.

2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.

3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin


împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se totalizează
aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an propus
iniţial.

4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând numărul
de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţial.

5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori


temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Cultura Supr. Număr zile-om pe luni calendaristice Total


(ha)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Fasole 8 0 0 0 8 32 25 14 0 0 0 0 0 79

Alte 1 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 96
activităţi
Total - 8 8 8 16 40 33 22 8 8 8 8 8 175
general
Total 8 8 8 16 40 33 22 8 8 8 8 8 175
recalculat

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari


Specificaţia Supr. luni calendaristice Total
(ha) z.o.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII


Ipoteza nr.1 n=2

z o /ferma 8 8 8 16 40 33 22 8 8 8 8 8 175
z o /muncitor 8 8 8 16 24 24 22 8 8 8 8 8 150
z o /munc 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 96
perrn
z o / munc - - - 8 32 25 14 - - - - - 79
sezonier
nr munc 1 2 1 4
sezonieri
 1 muncitori permanenţi

Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor


Combaterea este una dintre principalele lucrări de care depinde în mare măsură mărimea
recoltelor şi calitatea acestora. Această lucrare se poate executa cu diverse mijloace: mecanice,
aparate manuale de stropit sau prăfuit, aviaţie utilitară. Organizarea oricărei lucrări presupune
determinarea următoarelor elemente:
1. Determinarea necesarului de mijloace mecanice.
2. Determinarea necesarului de materii prime si matariale
3.Stabilirea necesarului de mijloace mecanice, muncitori, materii prime şi materiale;
4.Desfăşurarea efectivă a lucrării;
5.Controlul calităţii lucrării.
DATE NECESARE:

1. Culturile incluse în planul de producţie al fermei si starea de vegetatie a acestora;

2. Indicatori tehnici privind mijloacele mecanice folosite;

3. Indicatori tehnici privind produsele chimice folosite(doze substanta activa, modul de


folosire, preparare si administrare.

4. Cartarea agrochimica a solului.

5. Structura buruienilor si densitatea acestora la .

6. Pragul critic de daunare pentru fiecare cultura.


MODUL DE LUCRU:

1.Se va determina numărul de agregate pentru executarea lucrării în termeni optimi (1-3
zile):

S 65
N=
n⋅w - N= 30∗72∗1 =0.31=¿1 agregat

S = suprafaţa totală
w = productivitatea agregatului
n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)
* Productivitatea agregatului:

B ⋅V⋅t⋅H 12⋅4000⋅8⋅0,8
w= w= = 30 .72 hectare
10 .000 10 .000

B = lăţimea de lucru a agregatului (m)


V = viteza de deplasare a agregatului (m/ora) (3300-4600 m/oră)
t = durata unui schimb (8 ore)
H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru (0,7-0,8)
2.Se va determina cantitatea totală de soluţie pe ha în funcţie de norma sau consumul de
apă şi doza de produs chimic folosit:

q=N+d = 300+0.4+1=301.4

N = norma de stropit (litri)


d = doza (%)
3.Se calculează cantitatea totală de soluţie pe întreaga suprafaţă

Q=qxSx n 301.4x25x1= 19591


S = volumul lucrării
n = numărul de stropiri
4.Se determină suprafaţa unei sole sau parcele de lucru
S
s=
N =65:1 =65 ha

S = suprafaţa
N = numarul de agregate folosite
5.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare

D= 2 ⋅B ⋅t ⋅N D= 2 ⋅12⋅22⋅1 = 528 m

B = lăţimea de lucru a agregatului


t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului
N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă
6..Numărul de ture dus-întors

10000⋅Q ⋅Y 10000⋅2500 ⋅0,9


t= t= ≈ 23 ture dus−int ors
A ⋅B ⋅2⋅L 400⋅12⋅2⋅100

Q = capacitatea rezervorului (litri)


Y = coeficient de utilizare
A = norma de stropit (litri/ha)
B = lăţimea de lucru (m)
L = lungimea parcelei (m)

7.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare

C1 = Q ⋅N C1 = 2500 ⋅1 = 2500 litri

Q = capacitatea rezervorului (litri)


N = numărul de agregate grupate pe o parcelă
8.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare

C2 =Q⋅ N ⋅Y C2 =2500 ⋅1⋅0,9≈ 2250 litri

Y = coeficient de utilizare al rezervorului

9.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei


V 10
Nr . muncitori = Nr .muncitori = ≈ 1 muncitor
P ⋅Z 10,8⋅1

V = volumul lucrării
P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor
Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)

Determinarea pragului de rentabilitate

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea


producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. în funcţie de dinamica
cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două
categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).
Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte
direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca
unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de încărcat,
descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat, etc).

Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea de
suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această categorie intră lucrările solului
(arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la
hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare. în
acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără
profit programat şi cu profit programat.

în vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie
în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli
suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.
Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat
→Y =Y
Y = venituri totale (lei/hectar)
→Y = A⋅x
Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
→Y =B⋅x +C
→ A⋅x=B⋅x +C A = preţul de vânzare (lei/kg)

→x ( A−B )=C B = cheltuieli variabile (lei/kg)

C = cheltuieli fixe (lei/hectar)


C
x=
A−B x = producţie medie (kg/hectar)

x=3200kg/ha

A = 1.2 lei/kg

C=1703.3

C
x=
A−B = 2600 kg/ha
Concluzii si propuneri
In concluzie, societatea comerciala S.C. CLOROFILA S.R.L. este o firma ce are ca si
activitate economica, cultivarea cerealeleor, iar cultura de florea soarelui este una din principalele
culturi care prezinta interes din punct de vedere economic, cu un profit remarcabil pentru acesta
societate desi in Romania marea majoritate a fermelor agricole au ca si cultura floarea soarelui deci
pretul pe kilogram acceptabil.

In concluzie, firma se preteaza a fi eligila pentru finantarea acestui proiect prin achizitia
unor noi utilaje agricole pentru a creste productia agricola la cultura de floarea soarelui si creeand
noi locuri de munca pentru angajatii din localitatea unde compania isi are sediul.

S-ar putea să vă placă și