Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARTIFICIALI
- suma diametrelor mezio-distale ai celor sase dinti frontali reprezinta 1/5 din
suma distantelor
intertuberozitare si inter tuberculii piriformi, masurate pe creasta (metoda Justi).
- distanta ce separa fetele externe ale celor doua aripi ale nasului corespunde
celei care separa
varful cuspizilor celor doi canini superiori (metoda Lee). Astfel latimea
incisivului central
superior devine 1/4 din aceasta distanta sau, latimea incisivului central este
egala cu latimea
incisivului lateral +l/2din latimea caninului.
Latimea dintilor frontali inferiori se raporteaza latimii celor superiori astfel
incat versantul mezial al caninului superior sa angreneze cu versantul distal al
cuspidului caninului inferior.
- suma mezio-distala a celor sase dinti frontali inferiori este egala cu 4/5 din
suma mezio-
distala a dintilor frontali superiori.
de statura dintii vor fi scurti si mai lati, in timp ce indivizii inalti vor avea
dintii lungi si
drteptunghiulari.
- Lejoyeux arata ca forma dintilor anteriori depinde de:
- varsta inaintata face ca dintele sa fie mai scurt, cu marginea incizala mai
groasa.
- principiul dentogenezei incadreaza dintii in forme cat mai naturale, fara
limite clare
geometrice, fara linii sau suprafete perfecte, astfel arcadele dentare nu sunt
standard, ci
individualizate.
- sa nu privim culoarea dintilor mai mult de 5-10 secunde, dupa care
privirea va
aluneca pe fata pacientului, incercand sa reconstituim mintal efectul estetic.
- Varsta: la pacientii mai in varsta dintele este mai galben, mai putin stralucitor
si transparent,
cu mici insule pigmentate si marginea incizala fara transluciditate.
- Culoarea parului: pentru bruneti se vor alege dintii galbeni, pentru blonzi
dintii mai deschisi
cu marginea incizala transparenta.
- Culoarea dintilor din zona frontala este astfel: incisivul central o data ales,
incisivul lateral
are o tenta mai deschisa, caninul cea mai inchisa, iar primul premolar are
culoarea la fel cu a
incisivului central. Culoarea dintilor omologi este identica.
- Doleantele pacientului: culoarea dintilor se alege impreuna cu pacientul,
acceptandu-i
doleantele justificative. Se vor folosi si fotografii vechi ce orienteaza tipul de
ocluzie, forma si
culoarea dintilor frontali.
Dintii artificiali din zona frontala pot fi realizati din portelan sau
acrilat, dinti care corespund cerintelor estetice si functionale.
2. Alegerea dintilor din zona laterala
- vor fi mai ingusti decat cei naturali pentru a reduce presiunile asupra
suportului muco-osos si
a marii spatiul functional pentru limba.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca verticala ridicata de
pe linia oblica
interna.
- factorii morfofunctionali:
- creste edentate proeminente, acoperite de fibromucoasa sanatoasa si
aderenta.
- tineri.
- purtator de proteza cu dintii anatoformi.
- personalitati dominante, agresive, care din instinct de conservare
doreste dintii
modelati cuspidati.
- dintii artificiali din portelan: redau functia estetica fidel, dar sunt dinti greu
de individualizat
ocluzal, nu produc uzura suprafetelor ocluzale in timp, sunt fragili, pot crapa,
transmit toate
fortele ocluzale, retentia cu baza acrilica a protezei este mecanica, iar
zgomotul din timpul
masticatiei poate apare ascutit.
Indicatia de folosire este pentru maxilar dinti artificiali din portelan,
iar pentru mandibula dinti din acrilat de forma si culoare corespunzatoare cu cei
superiori.
in plan orizontal:
- forma arcadei superioare se inscrie in triada lui Nelson (forma fetei, forma
arcadei, forma
dintilor anteriori).
in plan frontal:
- marginea incizala trebuie sa respecte nivelul planului de orientare protetica
stabilit clinic in
functie de varsta si de tipul constitutional, alegandu-se dinti patrati,
triunghiulari sau dinti
ovoizi.
- pentru dintii patrati incisivii centrali superiori vor fi plasati vertical de o
parte si de alta a
liniei mediene, coletul usor palatinizat si marginea incizala va fi plasata pe
planul protetic.
- pentru dintii ovoizi inclinarea axelor lor verticale va fi de 0-5° fata de linia
mediana.
- linia coletelor va fi plasta sus pentru canin, mai joasa pentru incisivul lateral
si intermediara
pentru incisivii centrali.
inferioare.
in plan frontal:
coletul la nivelul crestei si cu
marginea incizala usor
vestibularizata, formand un unghi
deschis, cu versantul vastibular al protezei, pentru a se putea insinua aici
orbicularul buzei inferioare in timpul contractiei sale, contribuind la
stabilitatea si mentinerea protezei.
- creasta edentata in regiunea frontala este acoperita de o
fibromucoasa cu rezilienta mare. Inocluzia sagitala realizata in acest caz
elimina presiunile masticatorii din aceasta
zona.
- dintii artificiali au modelajul ocl
uzal bine
reliefat. in caz de modelaj ocluzal redus care va
suferii in timp
abraziunea datorita masticatiei, face ca mandibula sa
efectueze
miscari in toate sensurile, sa se pozitioneze patologic mai anterior fata de RC in
deglutitie, sa pastreze aceasta pozitie patologica cu repercursiuni asupra
eficientei masticatorii, fizionomiei si stabilitatii protezelor.
- ocluzia cap la cap se indica pentru refacerea fizionomica initiala sau in caz
de progenie. Ea
este contraindicata pentru protezele totale deoarece:
- daca intre cei doi incisivi centrali se realizeaza un unghi pe linia mediana,
intre muchiile
meziale spre vestibular, se subliniaza un temperament indraznet. Daca unghiul
este indreptat
catre palatinal, iar marginile distale sunt vestibularizate, se subliniaza un
caracter obtinant,
chiar indaratnic.
- coborarea celor doi incisivi centrali superiori fata de planul protetic, imprima
o nota vesela si
simpatica.
- caninii prin pozitia, culoarea sau forma lor accentuiaza caracterul de forta,
delicatete, varsta,
viriditate sau de feminitate. Rotatia disto-vestibulara da caracter de forta si
agresivitate.
- montarea dintilor inferiori dupa regula lui Pound, cuspizii linguali ai dintilor
inferiori sa nu
depaseasca o linie care pornind de pe fata meziala a caninului inferior,
atinge marginea
linguala a tuberculului piriform.
- realizarea unui unghi diedru intre fata vestibulara a incisivilor inferiori si fata
vestibulara a
bazei protezei inferioare pentru a permite insertia orbicularului buzei inferioare.
- sa refaca partial functiile pierdute de SDM prin edentatie: functia fonetica,
estetica.
- sa participe la stabilitatea statica si dinamica a protezei in timpul
functiilor.
refacerea morfologica a osului alveolar:
- in plan sagital gingia artificiala formeaza un unghi cu incisivii, unghi care
trebuie respectat
pentru a asigura buzei superioare forma, grosimea, lungimea si refacerea rosului
buzelor.
- al doilea premolar inferior are axa mare perpendiculara pe planul de ocluzie,
iar cuspidul sau
vestibular este situat exact intre cei doi premolari superiori. Fata meziala
si distala a
cuspidului vestibular se plaseaza in santul intercuspidian al antagonistilor si
fateta sa distala se
articuleaza cu cuspidul palatin al celui de al doilea premolar superior.
- al doilea molar inferior va avea fata ocluzala in contact cu antagonistul sau,
creasta sa mezio-
vestibulara articulandu-se cu unghiul format de intalnirea fatetelor de
propulsie disto-
vestibulara si disto-palatina ale primului molar superior. Axa sa principala este
inclinata de jos
in sus si din posterior spre anterior in urma accentuarii curbei de compensatie
sagitale.
Se verifica pe articulator miscarile de propulsie si lateralitate care trebuie
sa respecte regulile cunoscute.
- primul premolar inferior se monteaza dupa montarea dintilor frontali si
laterali, in functie de
vecini si antagonisti. Suprimarea lui este recomandata in cazurile de
retrognatism mandibular.
Montarea dintilor frontali
Se vor respecta regulile generale de montare cu individualizarea lor daca
este cazul la proba machetelor in cavitatea orala.
- in cazurile in care modelul ocluzal precedent natural sau artificial a avut
orientare helicoidala
a suprafetelor ocluzale.
- la inregistrarea grafica, arcul gotic este nedefinit, varful lui fara contur
exact, cu zone
imprecise.