Sunteți pe pagina 1din 5

Liceul Tehnologic „Tiu Dumitrescu” ,Mihăilești

Practici comerciale
incorecte

Clasa : a XI-a C
În ziua de azi, în presă , pe internet sau la TV , tot mai des sunt făcute publice practicile
comerciale incorecte ale comercianților în legătură cu produsele promovate și vândute sau
despre serviciile prestate.
Calitatea produselor sau cea a serviciilor prestate, cât și libertatea de achiziționare a
consumatorilor nu mai reprezintă pentru comercianți condițiile esențiale de desfășurare a
activităților comerciale care, pe lângă faptul că asigură satisfacerea nevoilor și utilităților
clienților, acestea îndeplinesc un rol important în menținerea unei economii de piață
prospere.
Însă, uneori, cei mai mulți dintre furnizorii și prestatorii de servicii profită în mod abuziv de
rolul acestora în comercializarea produselor , fapt care duce la aplicarea unor practici
comerciale incorecte sau neloiale, din dorința de a obține cât mai mult profit.
Practicile comerciale incorecte sunt definite conform legislației în vigoare, ca fiind metode
susceptibile de deformare substanțială a comportamentului economic al consumatorilor.
Cu alte cuvinte, prin intermediul acestor metode se urmărește afectarea considerabilă a
capacității consumatorilor de a lua o decizie în propriul lor interes, adică o decizie
nejustificată.

Aceste practici comerciale neloiale sunt grupate în două categorii:


1. Acțiuni înșelătoare
2. Practici agresive
O practică comercială este considerată a fi înșelătoare dacă :

 Ea conține informații false


 În orice situație , inclusiv în prezentarea generală a produselor este susceptibilă să
inducă în eroare consumatorii
 Implică orice activitate de comercializare privind produsul , inclusiv publicitatea
comparativă cu un alt produs, marca, numele său semnele distinctive ale unui alt
concurent
 Comerciantul nu respectă obligațiile prevăzute în codul de conduită pe care s-a
angajat să-l respecte, în cazul în care, comportamentul său nu este ferm
În acest sens, avem următorul exemplu :

Francesca s-a abonat la un serviciu de SMS. Ea a observat în partea de jos a paginii


web un chenar cu textul „5 mesaje gratuite pe zi". A făcut clic pe chenarul respectiv
și a ajuns la o altă pagină pe care era reluat același mesaj: „5 MESAJE GRATUITE
PE ZI".
A urmat toate instrucțiunile și i s-a comunicat că a fost înregistrată și că poate
beneficia de serviciul SMS contra sumei de 3 euro pe săptămână. Când a verificat
pe site, a constatat din condițiile scrise cu caractere mici că este într-adevăr un
serviciu contra cost.
Deci, verificați cu atenție condițiile atunci când întâlniți astfel de oferte.
De asemenea, tot aici se încadrează și omisiunile înșelătoare , care se referă la impunerea
unor limite în timp și spațiu în vederea punerii informației necesare la dispoziția
consumatorului în privința achiziționării de produse.
În cazul în care informațiile sunt neclare , atunci practică comercială abordată poate fi o
omisiune de informare.
O altă situație în cadrul căreia se poate depista o omisiune înșelătoare este atunci când
agentul economic nu precizează în mod clar intenția comercială a practicii.
Unii consumatori se confruntă chiar și cu practici agresive, acestea constând în limitarea în
mod semnificativ a libertății de alegere sau a comportamentului economic al acestora prin
hărțuire, constrângere, utilizarea forței fizice sau influența nejustificată.
Aceste metode abuzive sunt prezente în situații precum :
1. Vizita de către comerciant la domiciliul clientului și ignoranța insistențelor acestuia de
a pleca
2. Trimiterea de e-mailuri cu oferte nedorite
3. Livrarea unor bunuri pe care nu le-ați comandat , solicitându-vă plata acestora
4. Crearea impresiei clientului de a nu putea părăsi sediul agentului economic până nu
încheie un contract cu acesta
5. Afirmarea în mod fals a disponibilității unui produs sau serviciu pentru o perioadă
limitată
6. Promiterea unui premiu pe care să nu vi-l acorde
7. Prezentarea unor drepturi pe care vi le oferă legea că fiind „ condiții speciale incluse
în oferta dvs de vânzare
Ca noi, consumatorii , să evităm influența manipulativă a acestor practici asupra
comportamentului nostru economic , trebuie să fim capabili de a realiza o analiză a
practicilor comerciale pe care le întreprind comercianții ,în care se va ține cont de toate
caracteristicile și circumstanțele acestora , precum și de limitele mijloacelor de comunicare
utilizate pentru transmiterea informației.
Există o "listă neagră", listă care face posibilă identificarea practicilor comerciale
care sunt interzise în orice împrejurare:
1. Publicitatea – capcană
2. False oferte gratuite
3. Manipularea copiilor
4. False proprietăți curative
5. Sisteme piramidale
6. False oferte de premii și cadouri
7. Vânzarea sub presiune
8. Vânzarea agresivă în afara spațiilor comerciale
9. Oferte insistente și nedorite
10.False avantaje speciale
11.Promovarea unor produse ce nu pot fi vândute în mod legal
12.Îmbunătățirea șanselor de câștig
Evaluarea caracterului valid al unei practici comerciale poate fi stabilit , în general, de către
un consumator mediu.
Potrivit CEJ, consumatorul mediu este o persoană cu un nivel de informare rezonabil, atentă
și circumspectă, asupra căreia se va avea în vedere efectul presiunii disproporționate în
momentul achiziției unui produs.
Cu alte cuvinte, un consumator mediu este receptiv și precaut cu privire la informațiile puse
la dispoziția acestuia despre conținutul produsului respectiv / beneficiile serviciului prestat.
O altă categorie de consumatori este cea a consumatorilor vulnerabili, adică acele persoane
care din motive de sănătate sau din cauza unui nivel de educație foarte scăzut au dificultăți
în a asimila informația necesară luării unor decizii privind achiziția unui produs sau
solicitarea prestării unui serviciu , fiind ușor influențați de metodele abuzive menționate mai
sus.
De aceea, specialiștii ne recomandă să citim legea pentru o înțelegere mai bună a mesajelor
din reclame și a ofertelor , cu scopul identificării practicilor comerciale incorecte deoarece
după cum spun aceștia „ marketingul este o a doua natură care ne înconjoară”.
În vederea stopării și combaterii practicilor comerciale incorecte, persoanele sau societățile
comerciale , conform legii, au dreptul de a sesiza autorităților competente despre
desfășurarea acestora cu scopul inițierii unor acțiuni în justiție împotriva agenților economici
responsabili de săvârșirea ori suspectați pentru săvârșirea practicilor comerciale incorecte.
Chiar și operatorii economici concurenți pot depune reclamație la ANPC în vederea
suspendării activității comercianților care s-au folosit de practicile comerciale neloiale .
De aceea , ANPC le va solicita comercianților în cauză furnizarea unor dovezi care să ateste
exactitatea afirmațiilor privind practicile comerciale pe care aceștia le întreprind , fiind
obligați să le prezinte atât ANPC cât și instanțelor judecătorești documente care să probeze
cele afirmate.
Dacă documentele nu sunt furnizate până la termenul stabilit de către solicitanți sau sunt
considerate insuficiente, atunci afirmațiile se consideră a fi inexacte.
În acest caz, va fi necesară aplicarea unor sancțiuni ce includ în mod normal anularea
contractului care a fost încheiat între consumator și comerciant sub impactul unei practici
comerciale neloiale.
Dacă agentul economic s-a angajat în desfășurarea practicilor comerciale incorecte , atunci
acesta poate fi răspunzător penal și primi pedeapsă cu închisoarea.
Însă, cele mai des întâlnite sancțiuni sunt amenzile de diferite sume. Sancțiunile în România
pornesc de la 2000 la 100.000 lei pentru utilizarea practicilor comerciale incorecte ( cele
enumerate anterior), de la 5000 la 100.000 lei pentru utilizarea practicilor comerciale
înșelătoare și de la 2000 la 100.000 lei pentru utilizarea practicilor comerciale agresive.

S-ar putea să vă placă și