Evaluarea recoltei de GRAU

Grâul aparţine genului Triticum, ordinul Graminales, familia Gramineae((Poaceae) cultivate

aproape ȋn ȋntreaga lume. Genul cuprinde peste 20 de specii, cu forme sălbatice primitive sau
evaluate.
Pe teritoriul României ,cultura graului este straveche, la ȋnceput fiind luat ȋn cultură alacul,
apoi tenchiul, grâul spelta si mai târziu grâul comun.
Grâul comun sau grâul pentru pâine specia Triticum aestivum este specia cea mai raspândita ȋn
lume, aceasta ocupând peste 90% din suprafaţa cultivate cu grâu pe glob și boabele sunt folosite
ȋn primul rând pentru fabricarea pâinii.
Grâul durum,specia Triticum turgidum este bogat în proteine. Ca importanţă acesta se află pe
locul doi după grâul comun, boabele acestuia fiind folosite pentru fabricarea grișului și a
pastelor.
La nivel mondial,cca 50 de specii sunt cultivate regulat, iar un număr de 17 specii furnizează
cca 90% din hrana umană și ocupă cca 74% din suprafața arabilă totală a globului.
Grâul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturilor, deci poate fi semănat
orice cultură aagricola după grâu . Grâul este cea mai mare plantă cultivată, prezentând o
pondere mare alimentară.
Grâul este cea mai importantă plantă cultivată cu o mare importanța alimentară. Este o cultură
importantă în ceea ce privește suprafața cultivată în lume, cât și ceea ce privește producția totală
de boabe obținută anual.
1. Elementele productivitatii
Numarul de inflorescente/m2 – 496 plante/m2
- Numarul de palnte/m2 - 496 plante/m2
-Densitatea de semanat – 500 boabe germinabile/ m2
-Conditiile de germinare – rasarire
Semintele de grau au nevoie de o cantitate mica de umezeala pentru germinatie, si chiar
dupa precepitatii reduse, daca sunt semanate la adancime mica germineaza si rasar in
scurt timp.Daca avem un sol uscat la semanat este indicat sa mergem pe o adancime de
1,5-2 cm. Asta insemana ca samanta va sta aici ca in sac pana la prima ploaie, dupa
care in scurt timp, in functie de temperatura, plantele vor rasarii uniform. Daca solul
este uscat, si graul este semanat la 0,5 cm semintele vor germina datorita umezirii
solului (roua sau bruma), dar in scurt timp negasind apa in sol se va usca si va pierii.
Daca exista umiditate in sol si vom semana mai adanc (3-4 cm) si la sfarsitul lui
octombrie, graul va rasarii mai tarziu si plantele vor fi mai firave la intrarea in iarna.
- Capacitatea de infratire - se poate, de asemenea, controla cu foarte bune rezultate
mărind sau reducând densitatea plantelor.Asupra capacităţii de înfrăţire o puternică influenţă o
au temperatura şi lumina. Temperaturile prea joase sau prea ridicate stânjenesc înfrăţirea
plantelor. La grâu, înfrăţirea decurge în cele mai bune condiţii la temperatura de 8-12 grade
Celsius . Capacitatea de înfrăţire a plantelor de grâu de toamnă nu constituie un element
important al productivităţii. Este dovedit faptul că soiurile foarte productive au capacitatea de
înfrăţire medie sau slabă.
Înfrăţirea grâului începe după 12-15 zile de la răsărire şi se desfăşoară în condiţii optime la
temperatura de 8-10oC, procesul continuând până ce temperatura scade sub 5oC. Plantele de
grâu formează 2-3 fraţi în toamnă, ceea ce asigură o rezistenţă maximă la iernare, dacă se
realizează o sumă a temperaturilor biologic active (TBA, cu temperatura de bază de 0oC) de cca.
500oC.
- Aprovizionarea cu apa si elemente nutritive:
Datorită sistemului radicular slab dezvoltat și cu putere mică de solubilizare a substanțelor
nutritive din sol, este nevoie de o fertilizare rațională pentru obținerea sporurilor de recoltă
planificate, știut fiind că pentru o tonă de boabe și paiele aferente, grâul consumă circa 30 kg
azot, 12 kg fosfor și 29 kg potasiu.
Consumul specific de elemente nutritive este redus. Astfel, pentru realizarea a 100 kg boabe,
plus producţia corespunzătoare de paie, grâul extrage din sol 2,3-3,3 kg N, 1,1-1,8 kg P205 şi
1,9-3,7 kg K2O.
În zona de cultură a grâului, se consideră că este necesar să cadă o cantitate de precipitaţii de
cel puţin 225 mm, cantitatea optimă fiind de 600 mm.
Irigație răsărire 200 m3/ha.
Irigație la formarea boabelor 500 m3/ha.
Cantitatea de precipitații de 460mm în intervalul octombrie-iulie.
Numarul de boabe/inflorescenta – 33 boabe/inflorescenta
- Numarul total de spiculete in inflorescenta – 17 spiculete in inflorescenta
-Lungime spic (cm) – 8cm

- Numarul de spiculete fertile in inflorescenta

Numarul de spiculete formate in spic depinde de conditiile de vegetatie din perioada de
infratit si la inceputul formarii paiului. In timpul infloritului, conditiile de vegetatie pot contribui
la reducerea numarului de spiculete fertile dintr-o inflorescenta si a numarului de flori fertile
dintr-un spiculet, ambele conducand, in final la stabilirea numarului de boabe formate intr-o
inflorescenta.
- Numarul total de flori in spiculet – aprox. 3-5 flori
- Numarul de flori fertile in spiculet (nr.boabe/spiculet) – 33 boabe/spic
 - Factori climatici si tehnologici
Temperatura minimă de germinare a boabelor de grâu este de 1-3 0C. De obicei, în momentul
semănatului grâului de toamnă temperatura este de cca. 15 oC în sol, procesul de germinaţie
nefiind afectat de temperatură.
În toamnă, plantele de grâu se adaptează pentru a rezista gerurilor din timpul iernii, proces
numit „călire”, care se desfăşoară în două faze: - prima fază (15-20 zile) se parcurge în condiţii
de zile însorite şi calde, la temperaturi de 10 – 15 oC în timpul zilei şi 0-6oC în timpul nopţii; -
faza a doua (17-28 zile), în care se realizează deshidratarea celulelor şi concentrarea sucului
celular la temperaturi de cca. 0oC. Grâul de toamnă bine călit rezistă la îngheţuri de până la –
20oC la nivelul nodului de înfrăţire. În primăvară, temperaturile favorabile plantelor pentru
alungirea paiului sunt de 14-18 oC, pentru înspicat de 16-18 oC, pentru înflorit de 18-20 oC, iar
pentru formarea, umplerea şi coacerea bobului de 20 oC.
Grâul dă rezultate bune pe soluri mijlocii, lutoase şi luto-argiloase, cu capacitate mare de
reţinere a apei, permeabile, cu reacţie neutră sau slab acidă (pH între 6 şi 7,5).
În zona de cultură a grâului, se consideră că este necesar să cadă o cantitate de precipitaţii de
cel puţin 225 mm, cantitatea optimă fiind de 600 mm.

- Tehnologia de cultivare
Rotaţia
Grâul de toamnă este pretenţios faţă de planta premergătoare, preferând plantele cu recoltare
timpurie, care lasă terenul curat de buruieni şi un conţinut ridicat de elemente nutritive în sol.
Recoltarea timpurie a plantei premergătoare permite lucrarea devreme a solului, care până în
toamnă acumuleză apă şi nitraţi, se pot distruge buruienile şi se mărunţesc bolovanii.

Fertilizarea
Grâul de toamnă reacţionează bine la aplicarea îngrăşămintelor, atât organice cât şi minerale, în
toate condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.

Lucrările solului
Grâul de toamnă este foarte pretenţios faţă de pregătirea solului, de starea solului la semănat
depinzând în măsura cea mai mare vegetaţia plantele în toamnă şi capacitatea lor de a trece peste
perioada de iarnă. Lucrările solului se efectuează în mod diferit, în funcţie de planta
premergătoare şi de umiditatea solului în momentul când este lucrat.
Sămânţa şi semănatul
 Calitatea seminţelor pentru semănat. Seminţele folosite la semănat trebuie să aparţină unui soi
recomandat pentru zona de cultură, să fie din categoria biologică Bază, C1 sau C2 și să fie
certificată. Pentru a îndeplini cerinţele de calitate pentru semănat, sămânţa de grâu trebuie să aibă
puritatea fizică de peste 98% şi germinaţia de peste 85%.
Lucrări de îngrijire
Lucrările de îngrijire care se aplică la cultura grâului depind de: calitatea patului germinativ;
dezvoltarea plantelor în toamnă; dezvoltarea plantelor în primăvară; condiţiile climatice; gradul
de îmburuienare; atacul de boli; atacul de dăunători; resursele tehnice, materiale şi financiare ale
cultivatorului; pregătirea profesională şi informaţiile cultivatorului

Recoltarea
Momentul optim de recoltare a grâului este la maturitatea deplină, atunci când boabele au 14-
15% umiditate. În acest stadiu maşinile de recoltat lucrează fără pierderi şi boabele se pot păstra
în condiţii bune, fără a fi necesare operaţiuni speciale de uscare.

MMB
- Soi – Boema
Soiul de grau Boema este soiul cu cea mai mare raspandire. Specialistii nostri aproximeaza ca
25% din suprafata cultivata cu grau este cu soiul Boema. Este un soi de grau de toamna foarte
productiv si cu indici de calitate ridicati pentru panificatie. Graul Boema este adaptat conditiilor
climatice din zona de campie din sudul tarii si Moldova.
Potentialul de productie este de 6-9 t/ha, este un soi foarte precoce, mai timpuriu la inspicat
cu 1-3 zile fata de soiul de grau FL 85. S-a dovedit superior soiului FL 85 numai in conditii
foarte favorabile de mediu, aspect caracteristic soiurilor intensive.
Caractere morfologice.Graul Boema este caracterizat de talia semipitica, 77-90 cm, spic alb,
mijlociu de rezistent la cadere (in anii foarte favorabili talia depaseste 95 cm, fiind cu 1-3 cm mai
inalt decat graul FL 85). Boabele sunt de marime mijlocie, de forma alungita, culoare rosie si au,
in conditii de cultura, masa a o mie de boabe de 42-45grame si masa hectolitrica de 76-79 kg/hl.
Graul Boema este rezistent la iernare, mijlociu rezistent la seceta si arsita (nu la acelasi nivel ca
FL 85).

- Conditii climatice

Este sensibil la temperaturi scazute in timpul meiozei ducand la aparitia fenomenului

de sterilitate (spiculetele din varful spicului raman sterile, 2-3 ca numar) caracteristica
tuturor soiurilor precoce. Totusi pentru gradul de precocitate s-a reusit sa se imprime
soiului de grau Boema rezistenta la iernare si capacitate mare de productie, aspecte
 oarecum in general corelate negativ. Prin perioada mai mare de repaus seminal
(dormanta) graul Boema are o mai buna rezistenta la incoltire in spic si o activitate
amilolitica mai redusa in anii cu veri ploioase in preajma recoltatului.

- Atacul de boli si daunatori

2. Principalii factori care influnteaza formarea elementelor productivitatii

Principalii factori care influenteaza formarea elementelor productivitatii sunt:
- Conditiile climatice ;
- Umiditatea solului;
- Conditiile specific de sol;
- Alegerea soiului necorespunzator cerintelor ;
- Atacul de boli si daunatori care pot afecta cultura

3. Modul cum se efectueaza evaluarea recoltei

Caracteristicile evaluarii recoltei:
– se bazează pe efectuarea de măsurători ale elementelor productivităţii;
– se execută în preajma recoltatului, de obicei în faza de pârgă;
– întrucât evaluarea precede recoltatul: • datele vor fi cu atât mai apropiate de realitate (producţia
reală) cu cât intervalul dintre evaluarea producţiei şi recoltat va fi mai scurt .
Modul in care se efectueaza evaluarea recoltei: in fiecare punct de evaluare se fac
determinări pentru stabilirea valorii elementelor productivității, după o tehnică specifică speciei
analizate.
După efectuarea determinărilor în toate punctele de evaluare se face media punctelor de
determinare.
Se calculează producţia pe baza valorilor elementelor productivităţii.

Evaluarea recoltei cuprinde:

– Evaluarea subiectivă: se face până la coacerea în pârgă, respectiv atunci când procesele de
acumulare a substanţelor de rezervă în bob nu s-au încheiat, – iar producţia nu poate fi
determinată prin cântărire.
– Evaluarea obiectivă: se face la maturitatea deplină (după coacerea în pârgă), atunci când
procesele de acumulare a substanţelor de rezervă în bob s-au încheiat, – iar producţia poate fi
determinată prin cântărire.
 4. Prezentarea a cel putin 3 exemple de calcul cu privier la evaluarea recoltei

- Productia
Nr.plante/m2 x Nr. boabe/planta x MMB
P=
100
496 plante /m2 x 33 boabe/planta x 44,2g
P= = 7.234,6 kg/ha
100
P = producţia (kg/ha)
Nr. pl/m2 = număr plante/m2 Soiul Boema – 496 plante/m2
Nr. b/pl = număr boabe/plantă Soiul boema – 33 boabe/planta
MMB = masa a 1000 de boabe (g) Soiul boema - 44,2 g

- Evaluarea subiectiva
Nr.inflorescente/m2 x Nr.boabe/inflorescenta x MMB
P=
100
496 inf . /m2 x 33 boabe/inf. x 44,2g
= = 7.234,6 kg/ha
100
P = producția (kg/ha)
Nr. inf./m2 = număr inflorescenţe/m2 – Soiul Boema 496 inflorescente/m2
Nr. b/inf. = număr boabe/inflorescență – Soiul boema 33 boabe/inflorescenta
MMB = masa a 1000 de boabe (g) – 44,2g
- Evaluarea obiectiva

¿
PSTAS = Pefectiva x(100 - U efectiva ¿ (100 - U )
STAS

PSTAS = producția raportată la umiditatea de referință;

P efectivă = producția raportată la umiditatea boabelor din momentul determinării ;
Uefectivă = umiditatea boabelor din momentul determinării (%);
Uefectivă = umiditatea boabelor de refință (%);
(100-19,5)
PSTAS = 7.234,6 x = 6.771 kg/ha
(100-14)