CONCEPTII

CONCEPTIA FILOZOFICA ASUPRA EVOLUTIEI VIETII

BERGSON ESTE INITIATORUL UNUI CURENT FILOSOFIC, INTUITIONISM, CARE IN OPINIA MULTOR
ISTORICI AI FILOSOFIEI ESTE CEA MAI MARE FILOSOFIE PE CARE A AVUT - O FRANTA DE LA DESCART , IAR
EUROPA DE LA KANT INCOACE, S-AU CA FILOSOFIA GANDITORULUI FRANCEZ ESTE ULTIMA MARE
SINTEZA APARUTA IN DECURSUL ISTORIEI MODERNE A GANDIRII. SISTEMUL BERGSONIANARE LA BAZA
PROGRESELE STIINTELOR BIOLOGICE DE LA SFARSITUL SECOLULUI IXI SI INCEPUTUL SECOLULUI XX SI
ESTE DE INSPIRATIE FILOSOFICA , ROMANTICA , DAR PASTREAZA SI ELEMENTE ALE ALTOR CURENTE DE
GANDIRE CA DE EXEMPLU INTELECTUALISMUL SI NEOSPIRITUALISMUL FRANCEZ . X7S 9SC
LUCRAREA PRINCIPALA LA CARE VOR FACE REFERIRI POARTA NUMELE DE “EVOLUTIE CREATOARE ”.
ACEASTA LUCRARE A RAMAS DE LA APARITIE PANA ASTAZI LUCRAREA CEA MAI CUNOSCUTA SI A
STABILIT LOCUL PE CARE GANDITORUL IL OCUPA IN ISTORIA FILOSOFIEI . I N ACEASTA LUCRARE ,
AUTORUL CERCETEAZA CONCEPTELE DE MECANISM SI FINALITATE PE CARE LE UTILIZEAZA INTELECTUL
PENTRU A EXPLICA EVOLUTIA , ELABOREAZA TEORIA “ELANULUI VITAL ” CA FORTA ORIGINARA A VIETII.
VIATA ESTE DEFINITA CA O TENDINTA A ELANULUI VITAL , CARE ACTIONEAZA ASUPRA MATERIEI
NEINSUFLETITE DETERMINAND DIVERSIFICAREA EI INFINITA SI NEDEFINITA . I NTELEGEREA EVOLUTIEI VII
DETERMINA DEPASIREA PUNCTULUI DE VEDERE AL INTELECTULUI . IN PROCESUL EVOLUTIEI CREATOARE
SE MANIFESTA 2 TENDINTE DIVERGENTE SI COMPLEMENTARE , UNA DUCE SPRE LUMEA VEGETALA SI
ALTA DUCE SPRE LUMEA ANIMALA . IN E LANUL VITAL SE MANIFESTA 3 ELEMENTE COMUNE PLANTELOR
SI ANIMALELOR SI ANUME : A. TORPOAREA VEGETATIVA ADICA STAREA LENTA DE CONSERVARE , DE
RETINERE LA SCHIMBARE . B.INTELECTUL ADICA INTELIGENTA C . INSTINCTUL
ACESTE 3 ELEMENTE NU CONSTITUIE 3 TREPTE ALE EVOLUTIEI , CI SUNT DIRECTII DIVERGENTE ALE UNEI
ACTIVITATI CARE S-A ADANCIT IN CURSUL CRESTERII . ORICE FORMA DE EVOLUTIE , DE DEZVOLTARE , DE
EXISTENTA ESTE MARCATA DE TENDINTA DE SCHIMBARE , DE TRANSFORMARE . PRIVIND LA SCARA
GENERALA EVOLUTIA , VOM CONSTATA CA EA NU POATE SA FIE SIMBOLIZATA NICI SUB FORMA UNEI
LINII, NICI SUB FORMA UNEI SPIRALE , CI SUB FORMA UNEI JERBE DE TRAIECTORII PE AL CAROR PARCURS
SE DESFACE NOI DIRECTII DIVERGENTE .
 INTELIGENTA ESTE CARACTERIZATA DE O INSUFICIENTA PROFUNZIME IN CUNOASTERE SI TREBUIE
COMPLETATA CU O CUNOASTERE INSTINCTIVA . ACEASTA CUNOASTERE INSTINCTIVA SE REALIZEAZA SUB
FORMA INTUITIEI . I NTUITIA DESI ARE MAI MULTE SENSURI IN FILOSOFIA BERGSONIANA , UNUL SE
IMPUNE IN MOD DEOSEBIT SI INTELEGE INTELIGENTA CA ACEA CAPACITATE PE CARE O ARE OMUL DE A
SURPRINDE DINTR -ODATA DINCOLO DE LIMITELE RATIUNII TOTALITATEA LEGATURILOR , RAPORTURILOR
EXISTENTE INTRE OBIECTE SI TENDINTELE LOR DE EVOLUTIE . INTUITIA ESTE FACULTATEA PRIN CARE SE
SESIZEAZA SENSUL FAPTELOR , DIRECTIA LOR LONGITUDINALA DE EVOLUTIE , IN TIMP CE INTELIGENTA
ESTE FACULTATEA DE CUNOASTERE CARE SE REFERA LA CUNOASTEREA RAPORTURILOR INEDITE DINTRE
LUCRURI . I NTELIGENTA SI INSTINCTUL NU POT FI INSA DELIMITATE IN MOD RIGID, NU EXISTA
INTELIGENTA IN CARE SA NU SE GASEASCA URME DE INSTINCT SI NICI INSTINCT IN CARE SA NU FIE
INCONJURAT DE O AURA INTELIGENTA . DE AICI INSA, NU TREBUIE SA AJUNGEM LA IDENTIFICAREA
INSTINCTULUI CU INTELIGENTA .

B ERGSON INSISTA ASUPRA EVITARII ACESTEI CONFUZII CARE S-AR SOLDA CU REDUCEREA
INSTINCTULUI LA INTELIGENTA SAU INVERS, A INTELIGENTEI LA INSTINCT . E LE SUNT DETERMINARI
DISTINCTE ALE E LANULUI VITAL , DAR NU SUNT RIGID SEPARATE . ASTFEL DE EXEMPLU , PUTEM INTALNI
LA ANIMALE LA CARE PREDOMINA INSTINCTUL SI MANIFESTARI DE INTELIGENTA , DE EXEMPLU LA
ANTROPOIDE INTALNIM O ANUMITA CAPACITATE DE A UTILIZA OBIECTE DIN NATURA (BAT , PIATRA )
PENTRU A- SI SATISFACE ANUMITE NEVOI , SA OBTINA O BANANA SAU SA ALUNGE PERICOLUL SAU DE
EXEMPLU LA VULPE ESTE PREZENTA FACULTATEA DE A SESIZA PERICOLUL PE CARE IL PREZINTA O
CAPCANA SI DE A EVITA ACEL PERICOL .TOATE ACESTE MANIFESTARI SUNT PREDOMINANT INSTINCTIVE .
ELE INSA AU SI O AURA A INTELIGENTEI. LA OM INSTINCTUL OCUPA UN LOC MAI REDUS IN
MANIFESTARILE COMPORTAMENTALE SI IN REALIZAREA CUNOASTERII , DAR NU ESTE EXCLUS .
INSTINCTUL ESTE CONTROLAT PRIN ACTIVITATEA CONSTIENTA . DE ASEMENEA INTELIGENTA LA OM
APARE INTR - O FORMA MAI EVOLUATA DECAT LA ANIMALE , APARE SUB FORMA UNEI INFERENTE , ADICA
A UNEI LEGATURI INTRE EXPERIENTA ACUMULATA SI SITUATIA PREZENTA IN CARE ACTIONEAZA SI
REALIZEAZA CUNOASTEREA OMULUI. INFERENTA ESTE DE FAPT O OPERATIUNE LOGICA SPECIFICA
INTELECTULUI PRIN CARE DERIVAM O CUNOSTINTA NOUA, PORNIND DE LA O ALTA CUNOSTINTA PE CARE
O AVEAM .

INFERENTA LA OM IA FORMA INVENTIEI . INVENTIA ESTE CAPACITATEA OMULUI DE A PRODUCE PRIN

INFERENTA OBIECTE , LUCRURI NOI, CARE NU AU EXISTAT IN PREALABIL . PRIMA FORMA DE INVENTIE A
FOST INVENTIA MECANICA . C EA MAI DESAVARSITA INVENTIE MECANICA A FOST MASINA CU ABUR . I N
JURUL ACESTEI INVENTII S-A CONSTITUIT IN DECURSUL MAI MULTOR SECOLE O ADEVARATA CULTURA SI
CIVILIZATIE SPECIFICA PE CARE O NUMIM CULTURA SI CIVILIZATIA MASINII CU ABUR . ACEASTA NOUA
CULTURA SI CIVILIZATIE A ALCATUIT O EPOCA NOUA IN ISTORIA OMENIRII , DEOARECE A GENERAT IDEI
NOI, A INFLUENTAT PROGRESUL GENERAL AL SOCIETATII , A DETERMINAT LINIILE SI DIRECTIILE EI DE
EVOLUTIE . I NVENTIA STA DECI LA BAZA PROGRESULUI GENERAL , CULTURAL AL SOCIETATII . E STE SURSA
GENERATOARE DE PROGRES INTELECTUAL SI MAI MULT CHIAR DE PROGRES MORAL, STIINTIFIC ,
CULTURAL . INVENTIA STA LA BAZA PROGRESULUI . DIN MOMENT CE INVENTIA ARE UN ROL HOTARATOR
IN EVOLUTIA SOCIETATII SI PRESUPUNE CAPACITATEA DE A PRODUCE OBIECTE NOI FOLOSITOARE
OMULUI , PUTEM SA DEFINIM OMUL CA UN HOMOFABER , CA UN OM CAPABIL SA PRODUCA UNELTE, CA
UN OM MESTESUGAR . PRIVITA DIN ACEST PUNCT DE VEDERE, INTELIGENTA ESTE CAPACITATEA OMULUI
DE A FABRICA UNELTE CU AJUTORUL ALTOR UNELTE FABRICATE DE OM . OMUL ESTE DECI NU NUMAI UN
MESTESUGAR , CI ESTE SI UN HOMO SAPIENS , UN OM INTELEPT . I NAINTE DE A DEVENI INSA INTELEPT ,
OMUL ESTE INSA FABRICANT DE UNELTE DE PRODUCTIE . MUNCA ESTE PRIVITA DE BERGSON CA
MATRICEA IN CARE SE DEZVOLTA FIINTA UMANA SUB MAI MULTE DIMENSIUNI : MORALA , STIINTIFICA ,
CREATOARE . MUNCA ESTE ACEEA PRIN CARE OMUL DOBANDESTE ATRIBUTIILE UMANITATII INTRUCAT SE
MANIFESTA CA FIINTA PRAGMATICA SI CREATOARE .

CONCEPȚIA DESPRE RELIGIE A LUI CHARLES DARWIN A FOST UN SUBIECT CARE DINTOTDEAUNA A
SUSCITAT INTERESUL . T EORIA EVOLUȚIONISTĂ , ELABORATĂ DE MARELE NATURALIST ENGLEZ , A AVUT
UN ROL IMPORTANT ÎN ISTORIA BIOLOGIEI ȘI A GENERAT NUMEROASE DEZBATERI ȘI POLEMICI ÎNTRE
SUSȚINĂTORII RELIGIEI ȘI CEI AI ȘTIINȚEI, NU NUMAI ÎN ACEA EPOCĂ , CI ȘI ÎN PERIOADELE CARE AU
URMAT , ASTFEL CĂ PUTEM VORBI DE O ADEVARATĂ CONTROVERSĂ CREAȚIONISM - EVOLUȚIONISM .

DARWIN ȘI-A ÎNCEPUT STUDIILE ELEMENTARE LA O ȘCOALĂ AFLATĂ SUB PATRONAJ RELIGIOS DIN
SATUL NATAL , SHREWSBURY , SUB EGIDA BISERICII ANGLICANE , CHIAR DACĂ ACEST LUCRU CONTRAVINE
FIRII SALE NON- CONFORMISTE DE MAI TÂRZIU . MAI MULT , LA INSISTENȚELE TATĂLUI , CARE DOREA CA
FIUL SĂU SĂ INTRE ÎN RÂNDUL CLERULUI , D ARWIN URMEAZĂ CURSURILE UNIVERSITĂȚII C AMBRIDGE .
DAR INTERESELE SALE ERAU ORIENTATE CĂTRE ȘTIINȚELE NATURII , FAȚĂ DE CARE MANIFESTĂ O
ÎNCLINAȚIE DEOSEBITĂ .

LA ÎNCEPUT, CONCEPȚIILE RELIGIOASE ALE LUI DARWIN ERAU DOMINATE DE TEOLOGIA NATURALĂ A
FILOZOFULUI TEOLOG WILLIAM PALLEY (1743 - 1805), CELEBRU PRIN AL SĂU ARGUMENT TELEOLOGIC,
CARE EXPLICA ADAPTAREA SPECIILOR VII CA FIIND ACȚIUNEA LUI DUMNEZEU ASUPRA LEGILOR NATURII .
LA ÎNCHEIEREA CĂLĂTORIEI LA BORDUL VASULUI BEAGLE , DARWIN ÎNCEPE SĂ AIBĂ ÎNDOIELI ÎN CEEA CE
PRIVEȘTE IMUTABILITATEA SPECIILOR . Î N ACEA PERIOADĂ , ÎN ÎNTREAGA LUME APĂRUSERĂ REACȚII ȘI
MANIFESTĂRI CRITICE LA ADRESA SCRIERILOR RELIGIOASE , CARE CĂUTAU SĂ ARGUMENTEZE CĂ B IBLIA
NU ESTE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ ȘI CĂ ADEVĂRUL SE OBȚINE PE BAZA RAȚIUNII , NU A DOGMELOR
RELIGIOASE . TOT ACEST CURENT ERA ÎMPOTRIVA FUNDAMENTALISMULUI RELIGIOS ȘI FAVORABIL
ATEISMULUI . DUPĂ ÎNTOARCEREA SA, ÎN OCTOMBRIE 1836, D ARWIN SE GÂNDEȘTE TOT MAI INTENS NU
NUMAI ASUPRA GEOLOGIEI ȘI AL TRANSMUTAȚIEI SPECIILOR , DAR ȘI ASUPRA RELIGIILOR ÎN GENERAL ,
PUNÂNDU -ȘI ÎNTREBAREA DACĂ AU TOATE RELIGIILE ACELEAȘI DREPTURI , ÎN VIRTUTEA FAPTULUI CĂ
FIECARE DIN ELE ÎȘI SUSȚINE SUPREMAȚIA . APROXIMATIV DIN 1849, D ARWIN NU MAI FRECVENTA
BISERICA LOCALĂ . DUMINICILE , CÂND FAMILIA MERGEA ÎN LĂCAȘUL DE CULT , MARELE NATURALIST
PREFERA O PLIMBARE . DEȘI RETICENT ÎN CEEA CE PRIVEȘTE OPINIA SA FAȚĂ DE RELIGIE , ÎN 1879,
DARWIN DECLARĂ CĂ NICIODATĂ NU A FOST UN ATEU ÎN SENSUL NEGĂRII EXISTENȚEI DIVINITĂȚII , CI
MAI DEGRABĂ AGNOSTIC .