Cancerul de colon

Cancerul colorectal apare atunci când celulele maligne formează tumori în ţesuturile
sănătoase ale tubului digestiv, respectiv colonul sau rectul. Tipul exact de cancer "de colon"
sau "rectal" este determinat de locul în care celulele maligne se formează şi se înmulţesc
pentru a crea tumora primară, de unde ulterior se răspândesc la distanţă, dând naştere
metastazelor.

Cancerul de colon se poate dezvolta în orice segment colonic. În momentul de faţă nu se

cunoaşte cu exactitate cauza bolii, dar s-au identificat mai mulţi factori de risc:

 alimentari:  dieta bogată în grăsimi, carnea roşie şi carnea procesată; obezitatea,

sedentarismul; diabetul zaharat de  tip 2, fumatul.
 Alţi factori: boli inflamatorii ale intestinului, polipii colorectali, un alt cancer.
“Majoritatea (80 %) sunt sporadice, adică nu sunt legate de o moştenire genetică. Aproximativ
20% apar în context familial, din cauza moştenirii genetice, de la unul sau ambii părinţi.

Simptome: 

În faza incipientă, majoritatea cancerelor de colon nu provoacă dureri sau simptome.

Semne: prezenţa sângelui, care poate fi roşu sau negru, în materiile fecale. Sângerarile pot fi,
uneori, neobservabile cu ochiul liber, acestea pot duce la deficit de fier (anemie) şi la
simptome precum oboseală, dispnee şi paloarea pielii.

Pacientul trebuie să se prezinte la medic dacă prezintă:

 schimbări în obiceiurile de tranzit intestinal, disconfort abdominal general

 scădere inexplicabilă în greutate
 oboseală prelungită.
.
Diagnostic

Examen clinic: examinarea abdomenului şi rectului, eventuala mărire a ficatului sau

acumularea de lichid în abdomen. Examinarea  rectală permite palparea tumorii rectale sau
observarea unor urme de sânge.

Investigaţii de laborator: hemoleucograma si testarea funcţiilor ficatului şi rinichilor.

Testare marker tumorali ACE – antigen carcinoembrionar.

Investigaţii radioimagistice

Colonoscopia: procedura de examinare a colonului. Se foloseşte un tub lung, flexibil, cu

ajutorul căruia medicul poate vizualiza rectul şi colonul în întregime. Colonoscopul e prevăzut
cu o cameră video care permite înregistrarea imaginilor. Colonoscopia este se recomandă
tuturor persoanelor de peste 50 de ani  (screening). Acesta necesită o pregătire adecvată a
colonului , dieta exclusiv lichidiană în ziua pre-examinării, laxative şi, uneori, clisme.
Colonoscopia permite vizualizarea tumorii şi biopsierea formaţiunii tumorale, care poate
confirma natura malignă a leziunii.

Colografia CT= colonoscopia virtuală.  Această examinare implică o scanare computer

tomografică a abdomenului. În urma acesteia sunt generate imagini tridimensionale cu
peretele din interior al intestinului gros.

După ce se stabilieşte diagnosticul de tumoră maligna este necesar un CT TAP cu substanţă

de contrast pentru stadializare, pentru invazia ganglionară şi pentru a exclude metastazele la
distanţă.

RMN abdomen şi pelvis. Astfel, se permite vizualizarea ficatului, rectului şi eventualilor

ganglioni metastazici.

Examinarea histopatologică a ţesutului tumoral, recoltat prin colonoscopie, permite

precizarea cu certitudine a diagnosticului de malignitate. Din blocul tumoral se testează şi
anumiţi biomarkeri necesari în alegerea tratamentului sistemic al pacientului.
Profil molecular: “Cancerul se dezvoltă atunci când genele responsabile de reglarea creşterii
şi diferenţierii celulare suferă modificări. Pentru cancerul de colon s-au descris mai multe
alterări ale genelor, cum ar fi mutatiile RAS, mutaţia BRAF, instabilitatea microsateliţilor.
Prezenţa sau absenţa acestor profiluri moleculare ajută la stabilirea tratamentului optim”, mai
spune medicul Carmen Bodale.

Tratamanet

Planificarea tratamentului implică o echipă multidisciplinară. Specialiştii se întâlnesc şi

discută tipul de tratament care depinde de stadiul cancerului, de caracteristicile tumorii şi alţi
factori boli asociate, riscurile şi toxicitatea la care poate fi expus pacientul . Opinia
pacientului este şi ea luată în considerare.

“Tratamentul este o combinaţie de terapii care actionează local, precum intervenţia

chirurgicală sau radioterapia , chimioterapia şi terapiile biologice ţintite”, mai spune Dr.
Carmen Bodale.

Stadiul I – rezecţia chirurgicală a intestinului.

Stadiul II – rezectia chirurgicală +/- chimioterapie adjuvantă.

Stadiul III – rezecţie chirurgicală - chimioterapie adjuvantă

Stadiul IV – chimioterapie cu scop paliativ, asociată cu terapie biologică ţintită. “În stadiul
IV, la pacienţii cu tumoră de colon şi metastaze hepatice operabile, se poate realiza chirurgia,
atât a tumorii primare, cât şi a metastazelor hepatice, urmată de chimioterapie. Dacă leziunea
de  la nivelul colonului şi metastazele sunt marginal operabile, se poate administra terapie
sistemică cu scop de reducere tumorală. Urmează apoi intervenţia chirurgicală”, susţine
medicul oncolog.

Valean Laura

Victor Babes AN:III-A