FIŞĂ  DE  LECTURĂ

Am început lectura (data) 03.05.2020                   Am terminat lectura (data)03.05.2020

Titlul operei literare: Praslea cel voinic si merele de aur

Autorul: Petre Ispirescu

Opera face parte din volumul: Carti pentru copii

Editura: Steaua Nordului

Anul apariţiei volumului: 2008

Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului:

Petre Ispirescu (1830- 1887) este un cunoscut folclorist şi prozator, numele său fiind cel
mai adesea asociat cu basmele populare româneşti. Se naşte şi trăieşte în Bucureşti, tatăl său
fiind frizer. Se pare că mama, de origine transilvăneană, i-ar fi insuflat încă din copilărie
plăcerea de a asculta, de a reţine şi de a istorisi la rândul său basme.

La insistenţele mamei, începe şcoala pe lângă diferite biserici, dar din pricina lipsurilor
materiale se vede nevoit să renunţe la studii de la o vârstă fragedă şi se angajează ca ucenic pe
lângă o tipografie. Cu timpul, ajunge să conducă sau chiar să deţină tipografii (lucrând la
Naţionalul, Tipografia Academiei Române etc.), meseria facilitându- i întâlnirea cu numeroşi
cărturari şi oameni de cultură de prim rang, precum A.I. Odobescu, N. Filimon sau B.P.
Hasdeu, care îi încurajează interesul şi preocuparea pentru studierea creaţiilor folclorice.

Se stinge din viaţă pe 27 noiembrie 1887, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din
Bucureşti.

Alte opere ale autorului:

 Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.

   Legende şi basmele românilor.
 Ghicitori şi proverburi.
   Snoave sau poveşti populare  (1873-1874), 
 Isprăvile şi vieaţa lui Mihai Viteazu  (1876), 
 Din poveştile unchiaşului sfătos.
 Basme păgâneşti (1879), 
 Pilde şi ghicitori (1880), 
 Legende sau basmele românilor  (1882), 
  Basme, snoave şi glume (1883), 
 Din poveştile unchiaşului sfătos. Despre pomul Crăciunului  (1886), 
 Poveşti morale (1886).

Genul literar: Epic

Specia literară: BASM (basm popular)

Opera este scrisă în: Proza

Locul desfăşurării acţiunii:   Locul esste unul imaginar, deci faptele se pot petrece oriunde si
oricand.

Timpul desfăşurării acţiunii: timpul nu este bine determinat deoarece nu sunt prezentati indici
de timp, ci doar ne dam seama ca este un timp indepartat datorita formulei de introducere:"A
fost odata ca niciodata…".

Naratorul (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia): Naratorul este obiectiv, enunța la

persoana a treia si este unul omniscient, omnipresent

Personaje:

 Prâslea - personaj principal;

 cei doi frați - personaje secundare;
 fetele ce trebuie salvate - personaje secundare;
 zgripsoroaica și zmeii - personaje secundare;
 argintarul - personaj episodic;
 împăratul - personaj episodic;

   Rezumat / Idei principale:

  Un imparat avea in gradina sa un mar ce facea mere de aur, pe care el nu reusise sa le

guste niciodata pentru ca in fiecare an acestea erau furate. Numerosi viteji, inclusiv cei mai
mari doi fii ai imparatului, incercasera sa prinda hotul, dar zadarnic. Cu toate acestea, intr-o zi,
Praslea, mezinul familiei, a decis sa incerce si el.
     Acesta a fost primul ce a izbutit sa raneasca zmeul hot cu o sageata si sa ii ia astfel
cateva mere, pe care le-a daruit tatalui sau. Apoi, a plecat impreuna cu fratii lui dupa zmeu, pe
urmele darei de sange si au ajuns in fata unei prapastii care ii indruma catre celalalt taram,
unde numai mezinul a avut curajul de a cobori. Odata ajuns acolo, a zarit trei palate ale unor
trei zmei si invingandu-i, a salvat trei fete de imparat. Presimtind ca fratii lui vor sa scape de el,
i-a facut sa creada ca a murit si a iesit pe urma din prapastie cu ajutorul unei pasari, careia ii
salvase puii.
     Ajuns inapoi in imparatie, Praslea si-a dovedit identitatea cu ajutorul celei mai mici fete
de imparat. In final, acesta i-a luat locul tatalui si s-a casatorit cu fata iubita.

Momentele subiectului:

 Expoziţiunea    Un imparat avea in gradina un pom ce rodea mere de aur . Un oarecine le
fura , iar fratii nu reusisera sa pazeasca si sa prinda hotul             

 Intriga Praslea reusi sa pazeasca marul , ii dadu imparatului din roade si pleca in cautarea
hotului .          

 Desfăşurarea acţiunii Cei trei ajunsera in dreptul unei prapastii, iar cel mic a avut curajul
sa coboare. A ajuns pe un alt taram , unde gasi trei castele in care se aflau trei fetentinute
captive e trei zmei. Mezinul ii ucise pr zmei si le elibereaza pe fete . Fratii ii doreau raul lasandu
l in prapastie . El salva niste pui de zgripsor cerand in schimb ajutor pentru a iesi din
prapastie .

 Punctul culminant  Pentru a izbuti oferi dihaniei carne din piciorul sau . aceasta il vindeca
intra in slujba ca argintar si isi lua angajamentul sa faca closca si furca ceruta de fata .

 Deznodământul pentru faptele lor fratii fusesera pedepsiti de dumnezeu , iar Praslea se
casatori cu fata 

Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:  

PRASLEA, personaj principal

 are insusirile alese ale omului din popor;
 modest, cere cuviincios permisiunea tatalui sau;
 inteligent si prudent pregateste prinderea hotului luandu-si masuri de precautie
impotriva somnului;
 -viteaz si bun la suflet, salveaza multe fiinte napastuite sau aflate in pericol;
 cinstit, isi respecta promisiunea;
 generos, nu vrea sa-i pedepseasca pe fratii sai, ci alege pedeapsa divina.

 caracterizare directă -Prâslea este caracterizat direct de către tatăl său, considerându-l
nepregătit, nevrednic, lipsit de experienţă, ba chiar lipsit de judecată: „ –Fugi d-aici,
nesocotitule!”.

 caracterizare indirectă - Indirect, din faptele sale, reies o serie de alte calităţi. Ambiţios şi
isteţ, dar şi calculat, Prâslea îşi face un plan pentru prinderea hoţului, luându-şi măsuri de
precauţie pentru a nu adormi asemenea fraţilor săi. Perseverent, nu se mulţumeşte cu reuşita
parţială, ci doreşte să îl găsească pe hoţ, chiar dacă aşteptările tatălui fuseseră deja satisfăcute.

Titlul operei  – In titlull operei se specifică numele eroului pozitiv, Prâslea, precum şi principala
sa trăsătură - „cel voinic”, prin care se sugerează ideea că, deşi este mezinul familiei
împărăteşti, este viteaz şi neînfricat în apărarea dreptăţii. Mijloace artistice (figuri de stil,citate
care conţin imagini artistice cu indicarea paginii):

Citate preferate 

 ''Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori şi am
văzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinei, dar n-am putut gusta
niciodată din ele.''
 "o grădină frumoasă, bogată de flori și meșteșugită",
 "soarele era rădicat de două sulițe",
 "pomul înflori mai frumos și legă mai mult decât altădată.",
 "simți că-l atinge încetișor boarea ziorilor care îl îmbăta cu mirosul său cel plăcut",
"Adevăr grăiește gura mea",

Impresii personale 

Mie mi-a placut faptul ca nu s-a dat batut cand a trebuit sa prindă hoțul, când s-a luptat cu
zmeul, când a ajutat zgripturoaica.