Sunteți pe pagina 1din 30

Cutremurul de Pamint este unul din cele mai inspamantatoare si distrugatoare

fenomene ale naturii de pe Terra. Potentialul enorm de distrugere se datoreaza energiei


cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douazeci de mii de ori
mai mare decat energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.

Mai mult, acest fenomen se poate produce prin surprindere, in orice conditii
climaterice, in orice timp al anului si al zilei. De aceea, miscarile seismice au efecte
psihologice negative asupra oamenilor, obisnuiti sa considere Pamantul ca un suport
sigur. In momentul, cand totul in jur se zguduie violent, cad obiecte, trosnesc peretii si
se prabusesc cladiri, oamenii sunt cuprinsi de o spaima cumplita, dupa care isi revin cu
greu.

Pe Glob exista arii imense unde cutremurele nu se produc. Aceste regiuni numite
aseismice sunt urmatoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian,
platforma rusa, Groenlanda s. a. Dar sunt si teritorii in care seismele se manifesta
puternic si frecvent: centura de foc a Pacificului, careia ii revin circa 80% din
cutremurele puternice globale si 90% din toata energia seismica anuala; braul
Mediteranean-Himalaian, care cuprinde si muntii Carpati cu zona seismogena Vrancea
ce afecteaza si teritoriul Republicii Moldova. Celelalte zone seismice, Oceanul
Atlantic, partea interioara a Oceanului Pacific, Riftul Est-African s. a. au o activitate
seismica mult mai redusa.

Distributia geografica neuniforma a seismelor pe suprafata Terrei isi gaseste explicatia


in teoria placilor tectonice. Conform acesteia, invelisul extern rigid al Pamantului este
format din cincisprezece placi tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele
dintre care se afla si continentele. Aceste placi litosferice plutesc pe astenosfera, stratul
de suprafata semitopit al mantalei Pamantului, si sub actiunea curentilor de convectie
din manta se deplaseaza extrem de lent, cu o viteza de pana la 12 cm pe an. Unele
placi se imping reciproc, iar in anumite locuri o placa aluneca si coboara sub o alta
placa, penetrand la adancimi cu temperaturi si presiuni inalte unde se topeste
consumandu-se. Altele se indeparteaza una de alta, spatiul dintre ele fiind completat cu
magma solidificata, care ulterior formeaza crusta noua. Unele blocuri imense de crusta
terestra aluneca unul fata de altul. La marginile dintre placi miscarea este franata de
forta de frecare dintre ele, astfel ca in aceste locuri se acumuleaza tensiuni enorme.
Atunci cand rocile care intra in contact se rup sau aluneca brusc, se produce o degajare
sub forma de unde seismice a energiei acumulate, adica se produce cutremurul
propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafata de rupere, de adancimea la care
se produce si de natura rocilor.

Cutremurele de origine tectonica reprezinta circa 90% din numarul total de cutremure
care se produc intr-o anumita perioada de timp.

Despre cutremurele din România


România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de
hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100. Practic, în orice
moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona
Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în
care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.
Cele mai mari magnitudini inregistrate sau estimate pentru zonele seismice
principale din Romania, precum și numărul total de cutremure aparținând de aceste
zone (conform Selectiei de Cutremure BIGSEES) au fost:
Pe baza Cataloagelor de Cutremure si a altor considerente (tectonice, geologice,
statistice) au putut fi elaborate harti de hazard seismic, care indica probabilitatea de
aparitie a unui cutremur (sau depasire a unui parametru caracteristic precum
acceleratie sau intensitate) intr-o anumita zona si perioada de timp. Urmatoarele harti
sunt rezultatul celor mai noi studii pentru Romania.
Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare cu interval mediu
de revenire de 225 ani si probabilitate de depasire de 20% in 50 de ani (recolorata
dupa codul seismic P100-1-2013)
Harta de hazard seismic calitativ, pentru perioada de revenire: 1000 de ani. Harta a fost
realizată în cadrul Proiectului Ro-Risk (Evaluarea Riscurilor de Dezastre la Nivel
Național)

Despre principalele cutremure ce au afectat Romania

Cea mai veche referinta a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al
Romaniei este pentru un cutremur din anul 455. Cel mai vechi dintre cutremurele cu
data certa este cel din 29 august 1471. Exista si referinte cu privire la tsunamiuri
provocate de cutremure in Marea Neagra. In urmatoarele randuri vom prezenta pe
scurt cutremurele semnificative din ultimele secole. Pentru lista completa a
cutremurelor, consultati harta anterioara.

Perioada 1471 - 1800


Cutremurul din 29 August 1471

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5

Adancime estimata: 110 km

Zona seismica: Vrancea

Acest cutremur a fost simtit în Moldova, in Crimeea, Transilvania si in Tara


Romaneasca. In Transilvania au fost semnalate pagube semnificative in Brasov:
„cutremur atât de mare, încât s-au clatinat toate clădirile, muntii si vaile”
(Cernovodeanu si Binder, 1993). Conform Cronicii Manastirii Melk (Austria), aproape
toate casele din Brasov, toate cosurile si o buna parte a zidurilor cetatii au fost
distruse. Cu aceeasi intensitate, au fost înregistrate miscari la Turda, Bistrita, în
întreaga Secuime si Salaj (Nussbächer, 1987). Conform lui Urkundenbuch (1958),
cutremurul s-a simtit puternic si în Moldova, pâna la Cetatea Alba (Odessa) de la
Nistru, la Caffa (în Crimeea) iar cetatea voievodului Radu cel Frumos din Tara
Romaneasca s-a prabusit de tot.

Cutremurul din 24 Noiembrie 1516

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5

Adancime estimata: 150 km

Zona seismica: Vrancea


Acest cutremur a avut loc la prima ora dupa pranz. Evenimentul a produs pagube la
Brasov, unde s-au daramat mai multe case si o buna parte a zidului de incinta al
orasului (Nussbächer, 1987; Dudas, 1992), fiind dovezi ca s-a simtit si la Suceava.

Cutremurul din 19 Noiembrie 1523 

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 5.5

Adancime estimata: 10 km

Zona seismica: Transilvania

Conform Cronicii lui Hutter, la 19 noiembrie 1523, la Medias „a fost cutremur atat de
mare incat au cazut turnuletele de pe Casa Sfatului", s-a prabusit bolta corului si
stalpul de sustinere, situat la sud de altar, la biserica evanghelica din Sebes. Tot atunci
au murit in Ardeal multi oameni batrani iar la Sibiu s-au naruit 20 de case
(Cernovodeanu si Binder, 1993).

Cutremurul din 10 Aprilie 1571 

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.5

Adancime estimata: 10 km

Zona seismica: Fagaras-Campulung

Cutremurul din 10 aprilie (sau posibil din luna mai) 1571 a fost destul de puternic, si a
fost urmat de o serie de cel putin trei replici mai mici, pâna pe 19 mai (Atanasiu,
1961). Cutremurele au fost simtite la Sibiu si Brasov. Alt cutremur in aceeasi zona ar
fi avut loc pe 11 iulie 1572, afectand Biserica Neagra din Brasov (Rogozea, 2012).

Cutremurele din perioada 1590-1601 

In 1590, cel putin un cutremur major a avut loc pe teritoriul Romaniei, data fiind
incerta. Cronicarul muntean Radu Popescu, când vorbeste de moartea principelui
Stefan Bathory ajuns rege al Poloniei, se refera la 10 august 1590, când „s-au făcut un
cutremur mare în Tara Ungureasca (Transilvania) incat clopotele Brasovului singure
se trageau si multe case s-au prapadit” (Cernovodeanu si Binder, 1993). Acest
cutremur apare in Catalogul ROMPLUS cu magnitudinea-moment (Mw) estimata 6.0,
la adancimea de 10 km, in zona seismica Fagaras-Campulung. Florinesco (1958) scrie
ca au fost resimtite doua zgudituri in Tara Barsei, la 30 aprilie 1590. Ora probabila a
acestui cutremur este 11. Acest cutremur apare in Catalogul ROMPLUS cu
magnitudinea-moment (Mw) estimata 7.3, la adancimea de 150 km, in zona seismica
Vrancea.

Miles (1670) precizeaza ca seisme din 1 decembrie 1594, 21 aprilie si 8 decembrie


1595 s-au resimtit nu numai in Transilvania, dar si in celelalte doua tari romanesti, in
Turcia si pana in adancul Greciei. Despre repetatele cutremure din perioada 1598 -
1601 se intalnesc în cronici expresiile „cumplit”, „înspăimântator” si „mare”, insa fara
date concrete despre pagubele provocate.

Cutremurul din 3 Mai 1604 

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.8

Adancime estimata: 130 km


Zona seismica: Vrancea

Cutremurul din 3 mai 1604 a avut efecte pe o intindere mare în bazinul intracarpatic.
Réthly (1952) precizeaza ca seismul a avut loc intre orele 4 si 5, si a provocat daune la
Sibiu (unde a daramat zidul cetatii si Turnul Tesatorilor), a zguduit aproape tot
Ardealul: mai ales zonele Sitaului, Alba Iulia, o parte a Tinutului Secuiesc pana la raul
Avargos (Arges), zona Clujului pana la Oradea, zona Koros, zona Deluroasa a
Hunedoarei pâna la Caransebes.

Cutremurul din 24 Decembrie 1605 

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1

Adancime estimata: 150 km

Zona seismica: Vrancea

Cutremurul din 24 decembrie 1605 a zguduit tot Ardealul, avand loc la ora 17. La
Biserica Neagra din Brasov s-a prabusit o parte a boltii de deasupra altarului, si s-au
naruit multe cosuri ale caselor. La Bod clopotele au sunat singure. In satul Benci din
apropierea orasului Alba Iulia, oamenii au fost culcati la pamant (Réthly, 1952).
Rethly (1952) aminteste de un cutremur la Sibiu pe data de 2 decembrie, unde s-au
auzit multe bubuituri sub pamant; pe data de 6 decembrie, dimineata la ora 11 inainte
de masa, a avut loc un alt seism, dupa care a urmat, in ajunul Craciunului pe 24
Decembrie, la orele 4-5 un cutremur foarte puternic, care a produs multe pagube,
afectand multe edificii publice si private, carora le-a cazut tencuiala de pe pereti si li s-
au crapat peretii.

Cutremurul din 8 Noiembrie 1620 


Magnitudine-moment (Mw) estimata: 5.6

Adancime estimata: 30 km

Zona seismica: Transilvania

Conform lui Rethly (1952), acest cutremur a avut loc duminica dupa ora 14 (cand
oamenii ieseau de la biserica) si s-a simtit la Cluj-Napoca si in tot Ardealul. A
provocat multe pagube in Burgherg si Balya, Huhalom, Bolzin, iar la Brasov s-au
daramat turnurile bisericii mari (Biserica Neagra), au cazut bucati din tencuiala, s-au
daramat multe case si Turnul Strungarilor, iar pe Tampa s-au rostogolit bolovani mari
(Cernovodeanu si Binder, 1993). Florinesco (1958) precizeaza ca in jurul orelor 14-15
a fost un cutremur de pamant in Transilvania, simtit puternic la Cluj-Napoca, Sibiu si
in regiunea Tarnavelor. De altfel mentioneaza ca au fost distruse case si biserici in
aceste zone. In Tara Romaneasca, in unele zone deluroase s-a despicat pamantul de
unde a izvorat apa.

Cutremurul din 19 August 1681

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1

Adancime estimata: 150 km

Zona seismica: Vrancea

Cutremurul din 19 august 1681 a fost simtit in Transilvania (la Brasov, clopotele
bisericilor au batut singure, iar Biserica Neagra a suferit numeroase daune - o parte a
boltii s-a prabusit), in Tara Romaneasca si în Moldova, la Iasi (Florinesco, 1958).
Cutremurul a avut loc noaptea, intre orele 1 si 2.

Cutremurul din 12 Iunie 1701

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1

Adancime estimata: 150 km

Zona seismica: Vrancea

Acest cutremur a fost resimtit in Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova, pana in


Polonia. Seismul a avut loc noaptea, intre orele 24-2. La Brasov s-au daramat cladiri,
bolte ale bisericilor si o portiune de 15 stanjeni din zidul orasului spre Tampa; la nord
de Cluj, unele constructii de piatra au fost distruse (Montandon, 1953). Cutremurul s-a
caracterizat prin trei socuri consecutive, asemanator cutremurului din 4 martie 1977
(Cernavodeanu si Binder, 1993).

Cutremurul din 11 Iunie 1738

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.7

Adancime estimata: 130 km

Zona seismica: Vrancea

Marele cutremur din 11 iunie 1738 a avut loc în jurul prânzului, facandu-se resimtit in
toata tara pana inspre Balcani. A avut efecte majore in special in Bucuresti, Iasi,
Focsani, Buzau si Sfantu Gheorghe.
Bucurestiul a fost destul de rau afectat: „Palatul Domnesc (Curtea Veche) s-a crapat in
mai multe locuri si s-au daramat o multime de case si biserici, s-au sfaramat casele
manastirii Cotroceni; într-un loc din apropierea orasului, pamantul s-a crapat si s-a
facut o groapa adanca, au sunat singure clopotele bisericilor si omul abia se mai tinea
pe picioare” (Corfus, 1967; Huica, 1977; Stefanescu, 1901). In Muntenia, la Buzau,
cladirile s-au prabusit (A-IGS); au mai avut de suferit si orasele Targoviste si Valenii
de Munte (Cernovodeanu si Binder, 1993).

Cutremurul a daramat in Moldova 11 manastiri (la Bacau, Focsani, Iasi sau Barlad),
dintre care una cu un turn nou facut, care s-a daramat si a ingropat sub daramaturi 15
zidari (Réthly, 1952). La Cetatea Neamt, zidurile groase s-au prabusit. Cronicarul Ioan
Neculce (2001) consemneaza: „in 31 de zile a lui mai ... s-au facut un cutremur mare,
de au cazut manastire Golie si multe case si manastiri in gios, Rachitoasa si alte
manastire la Focsani”.

Aproape toate casele au avut de suferit la Brasov, „Poarta Romaneasca (Ecaterinei)


dinspre Schei a fost stricata, de asemenea si zidul cetatii din apropiere si turnul
tamplarilor s-au prabusit cu totul, a fost avariata si cladirea gimnaziului Honterus,
vechi de peste două sute de ani, care a fost ulterior rezidit din temelii. La Prejmer s-a
daramat o portiune din zidul intrarii în biserica-cetate, la Codlea, Sibiu, Rotbav,
clopotele sunau singure, iar la Medias au cazut tiglele de pe turnul bisericii” (Atanasiu,
1961; Réthly, 1952).

La Nis, un oras sarbesc de pe Dunare in care armata otomana era cantonata, cetatea s-a
prabusit partial, iar in Nicopole patru moschei s-au prabusit.

Cutremurul din 6 Aprilie 1790


Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1

Adancime estimata: 150 km

Zona seismica: Vrancea

Acest cutremur a provocat avarii semnificative, avand loc noaptea, la ora 2-3. In
Bucuresti a distrus o casa si a avariat mai multe, in Chisinau, Balti si in Ucraina a
provocat fisurarea cladirilor, iar la Oceakov mai multe case au fost distruse, precum si
o biserica (Stefanescu, 1901). La Brasov cladirile au fost avariate iar bolta Bisericii
Negre a fost crapata mai ales deasupra altarului. La Bod turnul bisericii s-a prabusit si
toate clopotele au crapat (Cernovodeanu si Binder, 1993). Cutremurul din 1790 a
provocat avarii in special in Moldova, iar in sudul tarii au fost afectate biserici si alte
cladiri mai ales din Bucuresti si Craiova.

Cutremurul din 8 Decembrie 1793

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.2

Adancime estimata: 10 km

Zona seismica: Fagaras-Campulung

Acest cutremur a avut loc noaptea, la ora 2-3, si s-a simtit în Transilvania, la Brasov,
Sibiu (unde nu a produs daune mari) si Bodoc (Covasna) si la Codlea (unde bolta
corului bisericii evanghelice a fost fisurata). Cutremurul a fost simtit si la Bucuresti,
Curtea de Arges si Floresti (Prahova). In Moldova, Manastirea Bistrita a fost afectata,
dar nu este clar daca acest cutremur sau altul din zona Vrancea (de pe 26 noiembrie
1793) a fost cauza.

Perioada 1800 - 1939

Cutremurul din 26 Octombrie 1802

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.9

Adancime estimata: 150 km

Zona seismica: Vrancea

Ora locala: 12:55

„Cutremurul cel Mare”, asa cum a fost denumit cutremurul din 26 octombrie 1802, s-a
produs de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, si a afectat o arie întinsa din aceasta parte
a Europei, fiind resimtit de la Moscova si Sankt Petersburg pana in Constantinopol
(Istanbul) si Insula Itaka.

Cea mai afectata zona a fost cea de la Curbura Carpatilor. Dionisie Ecleziarhul,
calugar caligraf si cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „s-au cutremurat
pamantul foarte tare, de au cazut toate turlele bisericilor din Bucuresti si clopotnita cea
vestita (Turnul Coltei), care era podoaba orasului, cu ceasornic au cazut si s-au
sfaramat, si era atunci mare frica”. Multe cladiri din Bucuresti au fost avariate sau
distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Coltei si Manastirea Cotroceni.
Biserica Elefterie a ramas fara doua turle. Au izbucnit multe incendii, probabil din
cauza rasturnarii sobelor.
Turnul Coltei inainte si dupa cutremurul din 26 octombrie 1802 (sursa foto:
Wikipedia)

La Targu Jiu s-a daramat Biserica Margineni, omorand 4 oameni (Corfus, 1967).
Biserica Nascatoarei de Dumnezeu din Valenii de Munte a fost de asemenea distrusa,
cu toate ca abia fusese zidita.

Cutremurul a fost simtit in Moldova si Bucovina, cele mai afectate orase fiind Iasi si
Cernauti. La Manastirea Sf. Ioan au cazut mai multe odai, turnul bisericii, bolta si din
ziduri; la Iasi nu a ramas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici si manastiri
s-au surpat iar cupolele s-au prabusit (Corfus, 1967). In zona Moldovei au mai avut de
suferit si Manastirile Bogdana, Radeanu, Raducanu si Rachitoasa (Burlacu, 1981) si
Bisericile Armanesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pascani) si Adormirea Maicii
Domnului (Barlad).

Brasovul si imprejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagra suferind


multe avarii. La Sibiu s-au daramat mai multe cladiri, inclusiv Biserica Catolica.

Cutremurul a mai provocat stricaciuni si in zone din Ucraina, la Lvov si Kiev; a creat
spaima in Polonia la Varsovia iar in Bulgaria au avut de suferit orasele Ruse, Varna si
Vidin.

Cutremurul din 26 Noiembrie 1829

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.3

Adancime estimata: 150 km

Zona seismica: Vrancea


Ora locala: 03:40

Acest cutremur a avut loc cu siguranta in zona Vrancea, fiind un cutremur adanc
datorita faptului ca aria de resimtire a fost foarte mare, trecand granitele tarii. S-a
simtit de la Cluj-Napoca si Bucuresti pana la Kiev, Cernauti si Ekaterinoslov (Perrey,
1846). Conform Popescu (1939), in Bucuresti s-au daramat 60 de case. Între Câmpina
și Brașov s-a dărâmat o biserică, iar mișcarea a fost mai slabă la Brașov (Perrey 1850,
Rethly 1952, Stefanescu 1901). Conform descrierilor lui Rethly (1952), la Alba Iulia
se leganau paturile, in Seminarium-ul din cetate a cazut o parte din tencuiala iar in turn
s-au oprit toate ceasurile ce aveau minutar. In Cernauti si Iasi cladirile au suferit
crapaturi, iar hornurile s-au daramat.

Cutremurul din 23 Ianuarie 1838

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5

Adancime estimata: 150 km

Zona seismica: Vrancea

Ora locala: 20:45

In Tara Romaneasca, acest cutremur a provocat prabusirea si avarierea grava a 217


biserici, cele mai multe fiind in Ramnicu Valcea si Craiova. In Bucuresti, conform
unui raport oficial, s-au prabusit 36 de cladiri inclusiv Hanul lui Manuc si Biserica Sf.
Silvestru. Cotidianul „România” relateaza ca: „În seara zilei de 23 ianuarie, la ora
20:45, clatinarea pamantului a fost precedata de un suerat si un vajait care au inghetat
tuturor inimile de spaima”. Potrivit consemnarilor consulului francez la Bucuresti,
Chateaugiron, „dezastrele cauzate in acest oras de acest eveniment sunt imense si nu
pot fi evaluate”. Acesta a raportat ulterior ca au murit peste 720 de persoane, un alt
raport al Politiei (Agiei) Capitalei dand numarul de 73 de persoane ucise si 14 ranite.

„Multi oameni si-au gasit moartea sub ruinele cladirilor prabusite. Deosebit de tare a
suferit partea de oras din apropierea Manastirii Sf. Gheorghe. Zidurile înalte ale
acestei manastiri s-au prabusit pâna la cladirile care se gaseau de cealalta parte a
strazii si au îngropat oameni care se grabeau sa se salveze pe strada, ca si pe mai
multi trecatori, sub gramezile lor. Strada a fost acoperita cu moloz gros pe distanta de
mai multe sute de picioare. Toate casele au suferit puternic, daca nu au fost distruse
total. Cati oameni si-au pierdut viata în timpul acestor evenimente nu s-a precizat
pana în prezent. Palatul princiar a devenit în totalitate de nelocuit. Oamenii care se
gaseau afara au fost rasturnati si nu au fost în stare sa-si continue drumul. In timp ce
eu scriu aceste randuri, primesc vestea ca orasul Rosiorii de Vede a fost zguduit.”
(traducere a unei publicatii a epocii, preluata din Georgescu, 2007). 
Efectele cutremurului din 23 ianuarie 1838 in Bucuresti, reprezentate pe o gravura in
lemn dintr-o publicatie a epocii (sursa: Colectia Academiei Romane)

În jud. Vâlcea, 39 de biserici au fost daramate sau au suferit daune, in districtul


Romanati - 53, în jud. Mehedinti - 4 si în jud. Olt - 17. De asemenea, mari pagube au
fost inregistrate in jud. Dambovita, Prahova, Ilfov, Ialomita si in orasele Sacele,
Buzau, Ramnicul Sarat. Cele mai mari daune au fost în localităţile Râmnicul Sărat şi
Putna. La Sibiu mai multe cladiri au suferit distrugeri. Gheata raurilor s-a spart. La
Cluj cutremurul s-a simtit, dar foarte slab.

Raportul întocmit de Gustav Schuller (consilier de mine al Marelui Duce al Saxoniei)


dupa cercetarile din teren efectuate imediat dupa cutremur arata ca in judetele vizitate:
Ramnicul Sarat, Buzau, Ialomita si Prahova a intalnit numeroase crapaturi si fisuri in
sol, cele mai multe dintre acestea fiind paralele cu cursul raurilor. Aceste crapaturi s-
au deschis in special in terasele inferioare ale raurilor Siret, Putna, Milcov, Ramna,
Ramnic etc.

Cutremurele din 1893 si 1894

Conform Catalogului ROMPLUS si datelor istorice, in anii 1893 si 1894, cel putin 8
cutremure cu magnitudine-moment (Mw) estimata mai mare de 5 au avut loc in zona
seismica Vrancea. Doua dintre ele - cel de pe 17 august 1893 si 31 august 1984 au fost
evaluate ca fiind de 7.1 Mw, la adancimile de 100 si 130 km.

Cutremurul din 31 august 1894 a fost foarte violent si s-a simtit in toata partea centrala
a Romaniei, de la Putna pana dincolo de Ilfov, provocand stricaciuni minore la cladiri.
La Bucuresti s-au distins trei zguduituri foarte apropiate dintre care a doua a fost cea
mai puternica. La Galati s-au resimtit doua zguduituri, ultima fiind mai puternica. Aici
multe constructii au crapat.

Cutremurul din 31 martie 1901

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.2

Adancime estimata: 14 km

Zona seismica: Shabla

Ora locala: 09:10

Acest cutremur a avut loc in zona Shabla, in nord-estul Bulgariei, fiind cel mai
puternic cutremur inregistrat vreodata in Marea Neagra. Cutremurul s-a simtit in
Bulgaria, in Dobrogea, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, nord-vestul Anatoliei si
estul Serbiei; in Bucuresti si Istanbul a provocat panica in randul populatiei, dar nu si
distrugeri. Cutremurul a avut consecinte devastatoare in zona de coasta din sudul
Mangaliei, multe sate fiind distruse. Cutremurul a generat un tsunami de 4-5 metri
inaltime, provocand dislocari ale malurilor si alunecari de teren. Provincia Bulgareasca
Dobrici a fost grav afectata de tsunami. In mai multe localitati (printre care si Balcic)
unele case au fost luate de suvoaiele de ape, Farul din Kaliakra fiind si el distrus.
Ronguelov et al. (2011) indica un numar total de 1200 case distruse.

Cutremurul din 6 octombrie 1908

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1

Adancime estimata: 125 km

Zona seismica: Vrancea

Ora locala: 23:40

Acest cutremur a avariat case vechi din Bucuresti dar si din estul Munteniei si sudul
Moldovei.

Cutremurul din 26 Ianuarie 1916

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.4

Adancime estimata: 21 km

Zona seismica: Fagaras-Campulung


Ora locala: 09:38

In dimineata zilei de 26 ianuarie 1916 s-a produs un cutremur puternic cu epicentrul in


apropierea localitatilor Cumpana-Piscul Negru (Arges), avand efecte semnificative in
judetele Arges, Valcea, Sibiu si Alba. Cutremurul a fost urmat pe parcursul a patru
luni de numeroase replici. Socul principal s-a produs, se pare, la o adancime de 20 km,
iar majoritatea replicilor au avut loc la adancimi chiar mai mici de 10 km.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940

Magnitudine-moment (Mw): 7.7

Adancime: 150 km

Zona seismica: Vrancea

Ora locala: 03:39

Cutremurul a fost precedat în anul 1940 de alte cutremure cu magnitudini mai mici,
asa cum se poate vedea in figura de mai jos. Cel de pe 22 octombrie 1940, cu Mw 6.5,
a provocat crapaturi in pereti si geamuri sparte. Socul principal a fost urmat de
numeroase replici. Asa cum se va vedea, cutremurul din 4 martie 1977 a fost precedat
de o activitate seismica semnificativ diferita.
Cutremure cu magnitudine-moment (Mw) mai mare de 4, în perioada ianuarie 1940 -
ianuarie 1941

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic (ca energie eliberata) din
secolul XX si a avut efecte devastatoare in centrul si sudul Moldovei, dar si in
Muntenia. Asa cum reflecta si harta de intensitate de mai jos, cutremurul a fost simtit
de la Sankt Petersburg si Moscova la Samara, Odessa, Istanbul, Atena si chiar
Marseille.

Numarul total al victimelor este nesigur (cenzura informatiilor din timpul razboiului
contribuind la acest aspect), dar unele estimari avanseaza numarul de 1000 de morti si
4000 de raniti. In memoriile vice-premierului Romaniei de la acea vreme, publicate in
1982, se indica numarul de 593 morti si 1271 raniti la nivel national, din care 140 de
morti si 300 de raniti in Bucuresti. Harta de mai jos ilustreaza distributia victimelor in
teritoriu, fiind bazata pe datele din Georgescu si Pomonis (2012).
Harta distributiei victimelor cutremurului din 10 noiembrie 1940, conform datelor din
Georgescu si Pomonis, 2012

Dupa cutremur, orasul Panciu a fost distrus in proportie de 90-95% (din 371 case de
zid, numai 5 au ramas in picioare, impreuna cu 57 case de paianta sau barne aflate la
periferie), iar orase precum Focsani, Marasesti, Tecuci, Galati si Iasi au fost grav
afectate. In Bucuresti, prabusirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, si
mai multe cladiri au avut de suferit. O aripa a Inchisorii Doftana de langa orasul
Campina s-a prabusit. La Chisinau, cutremurul a facut 78 victime si a afectat 2795 de
cladiri (172 distruse). In Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de ingrijiri medicale.
Cateva fotografii ilustrand efectele cutremurului din 10 Noiembrie 1940. Pentru arhiva
completa, dati click aici.

In arhivele Institutului National de Audiovizual din Franta a fost gasit urmatorul


material video, dedicat cutremurului din 1940:
Video: Efectele cutremurului din 10 noiembrie 1940 (sursa: www.ina.fr)

Harta de mai jos (pe care o puteți vizualiza și aici) reprezinta o incercare de
identificare a locatiilor cladirilor afectate si cuantificare calitativa a gradului de
avariere suferit, impreuna cu fotografii ilustrative. Pentru a trece mai departe de harta,
folositi bara din dreapta ecranului.
Aceasta harta interactiva permite vizualizarea, interogarea si filtrarea unor puncte care
definesc cladirile ce au avut (sau nu) de suferit in timpul cutremurului din 10
noiembrie 1940. Pentru anumite cladiri apar in ferestrele de informatii si fotografii
(ex.:  Blocul Carlton); dand click pe ele puteti accesa un album foto dedicat, in care
aveti posibilitatea de a introduce comentarii cu privire la
informatiile/amintirile/povestile pe care le cunoasteti.

Cutremurul a cauzat si importante efecte morfologice la nivelul scoartei terestre, in


special in regiunile subcarpatice din Muntenia si Moldova; aceste efecte s-au
manifestat prin alunecari de teren, fisuri, tasari, formarea de crapaturi in straturile
superficiale ale scoartei si tasniri de apa din crapaturile formate paralel cu cursurile
râurilor.

Prabusirea si avarierea unui numar foarte mare de cladiri (in special si cladiri relativ
nou construite) a fost un prim semnal de alarma cu privire la introducerea regulilor
obligatorii de proiectare seismica, inexistente pana la acel moment. Incepand cu 1941,
un prim cod de proiectare a fost instituit, fiind imbunatatit considerabil in 1963 si
1970.

Cutremurul din 4 Martie 1977

Magnitudine-moment (Mw): 7.4

Adancime: 94 km

Zona seismica: Vrancea

Ora locala: 21:21


Spre deosebire de cutremurul din 10 noiembrie 1940, acest cutremur nu a fost precedat
de cutremure suficient de mari pentru a fi considerate presocuri, dupa cum se poate
vedea in figura de mai jos.
Cutremure cu magnitudine-moment (Mw) mai mare de 4, în perioada mai 1976 - mai
1977

Studiile de dupa cutremur au aratat ca acesta a avut caracter de multi-soc: au fost cel
putin 4 socuri principale la adancimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este
estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a socului principal
a fost invers, orientat pe directia NE-SV si usor scufundat spre NV (Bala si Toma-
Danila, 2016). Deși în România existau la data cutremurului mai multe seismometre,
doar unul dintre ele a reușit să înregistreze corect întreaga mișcare seismică - cel de la
stația INCERC din București (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de accelerație
înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s².

Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si


Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile
vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei,
precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg.
Harta intensitatilor macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 4 martie
1977 (sursa: Kronrod et al., 2013). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite in
subsolul aplicatiei sau aici. Dacă harta se încarcă greu, o puteți vizualiza și aici.

Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul
Romaniei din secolul XX (cel putin). Datele oficiale arata ca 1578 de persoane si-au
pierdut viata in Romania (din care 90% in Bucuresti) si 11321 au fost ranite, in
principal datorita prabusirii cladirilor. Cutremurul a doborat sau avariat grav 32897 de
locuinte si a afectat 763 de unitati industriale. Din 40 de judete, 23 au fost grav
afectate. Un raport din 1978 al Bancii Mondiale arata pagube economice totale in
valoare de 2 miliarde de dolari, din care 70% in Bucuresti. In Bulgaria s-au inregistrat
pagube materiale si peste 120 de morti. Harta de mai jos indica distributia victimelor.
Harta distributiei victimelor cutremurului din 4 martie 1977, conform datelor din
Georgescu si Pomonis, 2012

In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire
in Municipiul Bucuresti, unde 33 de cladiri si blocuri de inaltime mare sau medie au
fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada antebelica dar si 3 cladiri
noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si
Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor.
Cateva fotografii ilustrand efectele cutremurului din 4 Martie 1977. Pentru arhiva
completa, dati click aici.

Mai multe materiale video inregistrate dupa cutremur, aratand efectele produse de
acesta, sunt disponibile. Mai jos sunt cateva pe care le consideram reprezentative:
Cutremurul din 4 martie 1977 - selectie video din Arhiva TVR
5 minute de istorie: Cutremurul din 4 martie 1977
Romania Aftermath Of The Quake - 1977

Harta de mai jos (pe care o puteți vizualiza și aici) reprezinta o incercare de
identificare a locatiilor cladirilor afectate si cuantificare calitativa a gradului de
avariere suferit, impreuna cu fotografii ilustrative. Pentru a trece mai departe de harta,
folositi bara din dreapta ecranului.
Aceasta harta interactiva permite vizualizarea, interogarea si filtrarea unor puncte care
definesc cladirile ce au avut (sau nu) de suferit in timpul cutremurului din 4 martie
1977. Pentru anumite cladiri apar in ferestrele de informatii si fotografii (ex.: Blocul
Dunarea); dand click pe ele puteti accesa un album foto dedicat, in care aveti
posibilitatea de a introduce comentarii cu privire la informatiile/amintirile/povestile pe
care le cunoasteti.
Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei,
precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri,
tasari, tasniri de apa. In Muntii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat,
formandu-se un mic lac de baraj natural, conform cutremur.net.

Reactia oficiala de dupa cutremur a fost instituirea, prin decret prezidential, a starii de
necesitate pe intreg teritoriul Romaniei. Printre victimele cutremurului s-au numarat si
cateva personalitati marcante, precum Toma Caragiu, Doina Badea sau Anatol
Baconsky.

Cutremurul din 31 august 1986

Magnitudine-moment (Mw): 7.1

Adancime: 131 km

Zona seismica: Vrancea

Ora locală: 00:28

Cutremurul din 1986 a fost unul puternic, însă energia eliberată a fost de cel puțin 3
ori mai mică decât cea a cutremurului din 4 Martie 1977. Cutremurul nu a cauzat
pagube majore în România - este posibil ca două persoane să fi decedat, în urma
atacurilor de panică. Spre Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi, intensitatea seismică a
fost predominant mai mare, așa cum se poate observa pe harta de intensitate de mai
jos. În Moldova, cutremurul a avut și efecte distrugătoare: la Chişinau s-au prabuşit 4
blocuri, consecinţele fiind tragice (100 de morţi). În apropierea luncii Prutului au fost
observate tasări ale terenului, ţâşniri de nisip şi formarea unor cratere.
Harta intensitatilor macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 31 august
1986 (sursa: Kronrod et al., 2013). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite in
subsolul aplicatiei sau aici. Dacă harta se încarcă greu, o puteți vizualiza și aici.

Există înregistrări ale cutremurului la 46 de seismometre și accelerometre din


România. Valoarea maximă înregistrată a accelerației la nivelul solului a fost de 2,971
m/s², la stația Focșani. La stația INCERC din București (singura care a înregistrat
cutremurul din 4 Martie 1977), valoarea accelerației a fost 1,09 m/s² (față de 2,069
m/s² în 1977). Cutremurul a fost urmat de numeroase replici, care se pot identifica pe
harta interactivă a cutremurelor.

Cutremurele din 30/31 mai 1990

Magnitudine-moment (Mw): 6.9/6.4

Adancime: 91/87 km

Zona seismica: Vrancea

Ora locala: 13:40 (30 mai 1990)/03:17 (31 mai 1990)

Între 30 și 31 mai a avut loc o serie de cutremure puternice în zona Vrancea, la


adâncimea de 80-100 de km. Cel mai puternic cutremur a avut loc pe 30 mai, la ora
prânzului. Acest cutremur a fost înregistrat de 64 seismometre și accelerometre din
România, cele mai mari accelerații la nivelul solului fiind la stațiile de la Câmpina
(2,706 m/s²), Onești (2,416 m/s²) și Bolintin Vale (2,183 m/s²), conform datelor
URBAN-INCERC. În zona epicentrală, la Vrâncioaia, accelerația a fost de 1,572 m/s².
Următorul cutremur mai puternic (de pe 31 mai 1990) a avut accelerații de cel puțin
jumătate de ori mai mici.
În România, 8 persoane au murit (doi în Bucureşti, doi în Brăila şi câte unul în judeţele
Ialomiţa, Braşov, Buzău şi Prahova, conform unui raport al Inspectoratului General de
Poliție) și 362 au fost rănite. Din acestea, 100 au fost rănite serios, iar 262 au suferit
leziuni ușoare. În Republica Moldova, 4 oameni au murit și zeci de persoane au fost
rănite, iar în nordul Bulgariei, o persoană a murit în urma unui atac de cord. Cauzele
predominante ale victimelor au fost panica (săritul pe geam) și căderea materialelor de
construcție (cărămizi, geamuri etc.). Printre singurele pagube mai însemnate au fost
cele înregistrate la Călăraşi, unde cutremurele au fisurat coşurile centralei termice de la
Combinatul de Celuloză şi Hârtie şi au prăbuşit tavanul unei întreprinderi de creştere a
porcilor (adevarul.ro). 
Harta intensitatilor macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 30 mai
1990 (sursa: Kronrod et al., 2013). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite in
subsolul aplicatiei sau aici. Dacă harta se încarcă greu, o puteți vizualiza și aici.
Harta intensitatilor macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 31 mai
1990 (sursa: Kronrod et al., 2013). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite in
subsolul aplicatiei sau aici. Dacă harta se încarcă greu, o puteți vizualiza și aici.

În așteptarea următorului cutremur major

Pe baza istoriei cutremurelor prezentate mai sus, o concluzie clara este ca un cutremur
major va mai avea loc si in viitorul apropiat. Nimeni nu poate sti insa cand - toate
incercarile de predictie de pana acum (bazate pe analiza precursorilor - radon, semnale
electrice, a comportamentului animalelor, considerentele statistice, influenta corpurilor
ceresti etc.) s-au dovedit a fi in marea lor majoritate eronate sau in cel mai bun caz
(putand fi vorba si de coincidente) foarte inconstante.

Un prim lucru insa poate fi facut - imediat dupa producerea unui cutremur: sistemele
de avertizare timpurie exploateaza diferenta de timp dintre undele P (primare - mai
putin distructive) si undele S (secundare - poarta cea mai mare parte a energiei, dar se
propaga mai lent). Prin monitorizarea unei zone seismice si depistarea rapida a unui
cutremur, pe baza undelor P, se poate emite o avertizare catre zone mai indepartate, in
care unda S va ajunge cu cateva secunde mai târziu decât semnalul transmis. Pentru un
cutremur subcrustal din zona Vrancea, fereastra de timp creată între mesajul de
avertizare și ajungerea undei S în București este de 20-30 secunde - timp util pentru
blocarea automată a instalațiilor și echipamentelor periculoase, dar nu prea suficient
pentru avertizarea populației. În anumite situații, avertizarea ar putea salva mai multe
vieți, dar există toate premizele ca aceasta să provoace și pierderi de vieți în mod
nejustificat, datorită panicii instituite - iar această responsabilitate este dificil de
asumat. 

Mai multe informatii pot fi gasite aici sau in filmuletul de mai jos. INFP pune de


asemenea la dispoziția publicului soluții experimentale (negarantate integral) de
avertizare în timp util - prin intermediul Facebook Messenger, Twitter, Telegram sau
Skype. Pentru a afla cum vă puteți conecta intrați pe www.earthbot.ro, abonați-vă la
canalul de Twitter alerta_cutremur sau la notificările prin Telegram.
Află mai multe despre ce se face în domeniul monitorizării activității seismice și
avertizării, din filmul de prezentare al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Fizica Pământului (INFP)

Un alt lucru care poate fi facut este evaluarea si consolidarea sau demolarea cladirilor
vulnerabile seismic. În București există în prezent (conform datelor Recensământului
din 2011) peste 31430 de clădiri (10% din nr. total) construite înainte de 1940 (din
care peste 3600 au înălțime medie și mare), fără nici o proiectare specific antiseismică;
acestea au supravietuit cutremurelor din 1940 și 1977, dar nu este o garantie că o vor
mai face și la cutremure viitoare. De asemenea, cutremurul din 1977 a demonstrat că și
clădirile mai noi pot avea erori majore de proiectare sau de construcție, care pot duce
la colaps. Deși după 1977 codurile de proiectare seismică (P100-1/2013 în prezent) au
devenit tot mai stricte și adaptate la contextul seismic, nu este o garanție că toate
clădirile noi au fost construite conform reglementărilor.
În ultimii 25 de ani, 856 de clădiri au fost expertizate și încadrate în clase de risc
seismic în București (și 1577 au fost încadrate în categorii de urgență), conform PMB
(ianuarie 2016). Dintre acestea, 349 au fost încadrate în clasa I de risc - cea mai
severă. Fotografii ale acestora pot fi găsite pe imagist.ro. 78 de clădiri au fost
consolidate. Harta de mai jos prezintă locațiile aproximative ale acestor clădiri
(conform listei din ianuarie 2016). Situația clădirilor expertizate, la nivel național,
poate fi văzută pe site-ul MLPDA.
Harta cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic. Locatiile pot avea erori datorita
procesului de geolocalizare. Sursa originala a datelor: Primaria Municipiului Bucuresti
(ianuarie 2016). Dacă harta se încarcă greu, o puteți vizualiza și aici.

La nivel național, lucrurile totuși au început să evolueze într-o direcție benefică. Între
2016 și 2017 a fost derulat Proiectul Ro-Risk (Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel
național), coordonat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și
având ca parteneri 13 instituții din toată țara. Acesta a avut ca prim rezultat
realizarea Raportului de Țară cu privire la riscurile naturale și antropice, precum și
realizarea hărților de hazard și risc la nivel național și de detaliu, ținând cont în
premieră de o metodologie de evaluare unitară. Harta pe care o puteți găsi la acest
link este doar una din multele hărți cu privire la riscul seismic al României, la nivel de
unitate administrativ-teritorială. Toate aceste produse ale cercetării vor contribui activ
la realizarea și implementarea unei strategii mult mai eficiente de reducere a riscurilor.
După cum reiese din matricea de risc realizată, cutremurul este hazardul cu cel mai
mare impact în România.

Pentru fiecare dintre noi, vital este si sa cunoastem cum sa ne comportam in caz de
cutremur, si de asemenea sa intelegem fenomenul si cauzele sale. Pentru asta a fost
creat Proiectul ROEDUSEIS, precum si Proiectul MOBEE. Cele mai bune practici in
ceea ce priveste pregatirea si comportamentul pentru un cutremur pot fi vizualizate in
urmatoarele clipuri, realizate în cadrul Campaniei Naționale „Nu tremur la cutremur”:
Pregatirea pentru un cutremur
Reguli generale de comportament în caz de cutremur

Desi atat populatia cat si autoritatile sunt constiente de riscul seismic ridicat din
Romania, masurile de reducere a acestuia nu par a fi considerate urgente. Asa cum am
aratat mai sus, cutremurele majore apar la intervale de timp suficient de mari pentru a
uita ce s-a intamplat la cutremurul major anterior, dar un lucru este cert: nu este nici
un motiv sa consideram ca nu vor mai fi cutremure majore. Iar aceasta observatie
nu se refera doar la zona seismica Vrancea. Asadar, recomandam adoptarea urgenta a
unor masuri pregatitoare eficiente pentru un cutremur viitor.

Scara de intensitate seismica MSK64


Detaliile scarii de intensitate seismica MSK64, utilizata in hartile de intensitate din
aceasta aplicatie. Figura poate fi gasita si aici.

Harta printabila a cutremurelor din Romania

Deși sunt foarte detaliate și interactive, aplicațiile de tip webGIS precum cea de la
începutul paginii nu pot deservi întotdeauna scopurile utilizatorilor. Hărțile printabile,
standard, sunt în continuare o necesitate. De aceea în cadrul Proiectului MOBEE au
fost create și hărți/figuri printabile referitoare la cutremurele din România. Acestea pot
fi utilizate în scopuri științifice, didactice sau personale. 

Bibliografie
https://www.arcgis.com/apps/Cascade/index.html?
appid=b49bc333fd1b4755ae887f00db578137&folderid=9cb5fc997b174746a70d69cd
69cfd609