Ș COALA POSTLICEALĂ

“ VASILE ALECSANDRI” BUZĂ U

TEMA: DALTONISMUL

ÎNTOCMIT: GERU FLORENTINA

VIZITIU RĂ ZVAN
PRICOPI ANDREI

ANUL Ș COLAR 2019-2020

MOTTO: "Există un daltonism sinistru, când negrul iți pare roz." (V. Butulescu)

2
Cuprins:
1.Ce este daltonismul? ................................................................ 4
2.Cauze ....................................................................................... 4
3.Manifestări ................................................................................ 6
4.Diagnostic ................................................................................. 7
5.Tratament ................................................................................. 8
6.Recomandări generale ale medicilor pentru cei care au
daltonism ..................................................................................... 8
7. Bibliografie .............................................................................. 9

3
Ce este daltonismul?
Daltonismul - cecitatea pentru vederea colorată sau deficitul vederii colorate - reprezintă
imposibilitatea sau capacitatea diminuată de a vedea culorile sau a percepe diferențele între
culori în condiții normale de iluminare.

Condiția afectează un procent semnificativ din populație. Nu există o cecitate adevărată

ci un deficit al vederii colorate. Chimistul englez John Dalton a publicat primul articol științific pe
această temă în 1798, după realizarea propriei cecități pentru culori. Datorită descoperirilor lui
Dalton, afecțiunea a fost denumită daltonism, deși unii medici folosesc termenul doar pentru a
descrie deuteranopia.

Daltonismul este clasificat de obicei ca o dizabilitate minoră, totuși există anumite

circumstanțe în care poate da un avantaj persoanei. Unele studii arată că persoanele cu
daltonism penetrează mai bine anumite camuflaje sau pot distinge culori pe care oamenii cu
vederea colorată normală nu pot.

Mecanism fiziopatologic
Ochiul uman vede prin stimularea retinei de către lumină. Retina este formată din
fotoreceptori pentru vederea diurnă și nocturnă. Celulele cu bastonașe, localizate la periferia
retinei permit vederea pe întuneric, dar nu disting culorile. Celulele cu conuri localizate în centrul
retinei, permit vederea diurnă și culorile. Celulele cu conuri conțin fiecare un pigment sensibil la
diferite lungimi de undă ale luminii vizibile (fiecare culoare vizibilă are o lungime de undă diferită
încadrată între 400 și 700 nm). Genele care conțin instrucțiunile de codare pentru acești
pigmenți, dacă sunt mutante vor coda greșit pigmenții iar celulele fotoreceptoare vor fi sensibile
la diferite lungimi de unda rezultând cecitatea pentru vederea colorată. Culorile pe care oamenii
le văd sunt complet dependente de sensibilitatea pigmenților. Vederea colorată normală care
folosește toate cele 3 tipuri de fotoreceptori conuri este cunoscută drept vedere tricromatică iar
oamenii cu vedere normală sunt tricromati. Există multiple tipuri diferite de cecitate pentru
vederea colorată, mai corect fiind denumită deficiență a vederii colorate. Daltonismul se referă
la incapacitatea ochiului de a diferenția culorile, cel mai adesea verde și roșu, uneori și albastru.
Frecvent termenul de daltonism este înțeles greșit ca vedere în alb și negru. Vederea
monocromatică este extrem de rară. 5% până la 8% dintre bărbați și 0,5% dintre femei se nasc
cu daltonism.

Cauze și factori de risc

Cea mai frecventă cauză este un defect în dezvoltarea unui set sau a mai multor seturi
de fotoreceptori cu conuri care percep culoarea și transmit informația nervului optic. Acest tip de
deficit este de obicei o condiție legată de sex. Genele care produc fotopigmentii sunt localizate
pe cromozomul X, de aceea cecitatea pentru vederea colorată sau daltonismul se va exprima la
bărbați cu mai mare probabilitate decât la femei, deoarece aceștia au un singur cromozom X (la
femei o genă funcțională de un cromozom X sau ambii este suficientă pentru sinteza
fotopigmentilor necesari). Daltonismul poate fi produs și de leziunile fizice sau chimice ale
ochiului, nervului optic sau a unor regiuni ale creierului. De exemplu, persoanele cu
acromatopsie suferă de o condiție complet diferită și nu pot vedea culorile.

4
Argumentele evoluționare

Orice caracteristică genetică recesivă care persistă la un nivel atat de înalt cum este 5%
este în general văzută ca un avantaj evoluționar pe termen lung (cum este diferențierea mai
bună a obiectelor colorate camuflate în semi-întuneric). Un alt posibil avantaj poate rezulta din
prezența femeilor tetracromatice. Avind o inactivare a cromozomului X, femeile heterozigote
pentru tricromatismul anormal au cel puțin patru tipuri de fotoreceptori conuri în retină. Este
posibil ca acest fenomen să le permită o vedere colorată cu o dimensiune în plus.

Argumentele genetice

Daltonismul poate fi moștenit. Cel mai adesea este moștenit prin mutațiile cromozomului
X dar cunoașterea hărții genomului uman a arătat existența a mai multor mutații cauzative,
capabile să determine deficite ale vederii colorate, cu originea în cel puțin 19 cromozomi și 56
de gene diferite. Două dintre cele mai frecvente forme ereditare de daltonism este protanopia și
deuteranopia. Cel mai frecvent defect al vederii colorate este deficitul axei roșu-verde prezent la
aproape 8% și 0,5% dintre bărbații și respectiv femeile cu strămoși europeni. Unele dintre
condițiile ereditare cunoscute a determina daltonism cuprind: • distrofia fotoreceptorilor conuri •
distrofia fotoreceptorilor conuri-bastonașe • acromatopsia • monocromatismul fotoreceptorilor
conuri pentru albastru • amauroza congenitală Leber • retinita pigmentară. Daltonismul ereditar
poate fi congenital (de la naștere) sau poate debuta în copilărie sau perioada de adult. În funcție
de mutație, poate fi staționar sau progresiv. Deoarece fenotipurile progresive implică
deteriorarea retinei și a altor părți ale ochiului, unele forme de daltonism pot progresa la cecitate
legală cu acuitate de 60/60 sau mai puțin, lăsând persoana complet fară vedere.

Alte cauze

Alte cauze ale daltonismului cuprind leziunile cerebrale sau retiniene cauzate de
sindromul copilului zgâlțâit, accidente sau alte traumatisme care produc edem cerebral în lobul
occipital și leziuni retiniene cauzate de expunerea la lumina ultravioletă. Daltonismul are de
obicei un debut tardiv. Daltonismul se poate manifesta și în cadrul condițiilor degenerative ale
ochiului, cum este degenerarea maculară legată de vîrstă și ca parte a leziunilor retiniene
cauzate de diabet. Un alt factor care poate afecta vederea colorată este deficitul de vitamina A.

Bolile cronice care pot conduce la daltonism cuprind:

• Alzheimer • diabet zaharat • glaucom • leucemie

• alcoolism cronic • scleroza multipla • boala Parkinson

• retinita pigmentară • hepatopatii • siclemia

Accidentele sau atacurile ischemice cerebrale care afectează retina sau zonele
cerebrale care controlează vederea pot duce la daltonism. Medicamente cum sunt antibioticele,
barbituricele, antituberculoasele, antihipertensivele pot determina daltonism. Chimicalele
industriale cum este monoxidul de carbon, disulfitul de carbon și chimicalele cu plumb pot
determina daltonism. La persoanele peste 60 de ani pot apărea modificări fizice care alterează
vederea colorată.

5
Manifestări
Examen fizic

În funcție de aspectul clinic, daltonismul poate fi descris ca fiind total sau parțial.
Cecitatea totală pentru vederea colorată este mai rară decit cea parțială. Exista două tipuri
majore de daltonism: persoanele care au dificultate în distingerea culorilor roșu și verde și cele
care disting greu intre albastru și galben. Daltonismul poate fi dificil de detectat mai ales la copiii
cu daltonism ereditar, deoarece aceștia pot să nu fie conștienți de problemele vederii. Un copil
cu o condiție severă precum deuteranopia poate părea capabil să identifice corect culorile pe
care nu le poate vedea, deoarece a fost învățat culorile obiectelor de la vârstă mică și va ști de
exemplu că iarba este verde și căpșunile sunt roșii, chiar dacă nu au conceptul adevăratelor
culori.

Clasificarea daltonismului

Daltonismul poate fi împărțit în dobândit și moștenit.

Daltonismul moștenit sau ereditar: Există trei tipuri de daltonism congenital:

monocromatic, dicromatic și tricromatic anormal.

Daltonismul monocromatic: Reprezintă incapacitatea de a distinge culorile, cauzată

de un defect al fotoreceptorilor conuri sau de absența lor. Apare când lipsesc doi pigmenți sau
toți pigmenții retinieni, iar vederea este redusă la o singură dimensiune.

Daltonismul monocromatic cuprinde:

• vederea monocromatică a celulelor cu bastonașe (acromatopsia) este foarte rară,

nonprogresivă caracterizată de absența sau nonfunctionarea celulelor cu conuri retiniene; este
asociată cu sensibilitate la lumină (fotofobie), oscilații involuntare oculare (nistagmus) și vedere
slabă

• vederea monocromatică a celulelor cu conuri: este o cecitate pentru culori totală, rară,
acompaniată de o acuitate vizuală, electroretinogramă și electrooculogramă relativ normale;
poate fi și rezultatul a mai multor tipuri de cecitate dicromatică; de exemplu oamenii cu
protanopie și tritanopie sunt considerați a avea vedere monocromatică a celulelor cu conuri.
Daltonismul dicromatic: Este un deficit de vedere colorată moderat sever în care unul
din cele trei mecanisme ale culorilor de bază este absent sau nu funcționează. Este ereditară,
iar în cazul protanopiei sau a deuteranopiei, afectează mai ales bărbații. Vederea dicromatică
apare când lipsește unul din pigmenți iar vederea colorată este redusă la două dimensiuni.

Protanopia: Este un tip de deficit al vederii colorate sever, cauzat de absența completă
a fotoreceptorilor pentru roșu. Este o formă de dicromatism în care pacientul poate percepe
doar lungimile de undă între 400 și 650 nm, în locul normalului de 700 nm. Roșul pur nu poate fi
văzut, fiind perceput drept culoarea negru; culorile purpurii nu pot fi distinse de albastru, rosurile
spre portocaliu pot apărea galbene iar toate nuanțele de portocaliu-galben-verde, cu lungime de
undă prea lungă pentru a stimula receptorii pentru albastru apar galbene. Este o condiție
ereditară, legată de sex și prezentă la 1% dintre bărbați.

6
 Deuteranopia: Este un deficit al vederii colorate în care sunt absenți fotoreceptorii
retinieni pentru verde, afectind moderat discriminarea roșu-verde. Este o formă de dicromatism
în care sunt prezenți doar doi pigmenți. Este ereditară și legată de sex. Tritanopia: Este o
anomalie a vederii colorate foarte rară în care există doar doi din pigmenții colorați și o absență
totală a receptorilor pentru culoarea albastru. Este legată de mutațiile cromozomului 7.

Vederea tricromatică anormală este un tip frecvent de daltonism ereditar, fiind

rezultatul distrugerii sensibilității spectrale a unui pigment din cei trei. Acest defect este mai mult
o afectare decât o pierdere a vederii tricromatice (vederea colorată tridimensională normală).

Protanomalia: Este un defect ușor al vederii colorate în care o afectare a sensibilității

spectrale a receptorilor culorii roșu (apropiați de răspunsul receptorilor pentru verde) determină
discriminare dificilă a combinației roșu-verde. Este ereditară, legată de sex și prezentă la 1%
dintre bărbați.

Deuteroanomalia: Este cauzată de o afectare similară a receptorilor culorii verde, fiind

cea mai comună formă de daltonism. Afectează moderat discriminarea roșu-verde la 5% din
bărbații europeni. Este ereditară și legată de sex.

Tritanomalia: Este un daltonism rar, ereditar care afectează discriminarea albastru-

galben. Nu este legată de sex. Este transmisă prin cromozomul 7.

Diagnostic
Testul Ishihara pentru vederea colorată constă într-o serie de desene realizate din
puncte colorate. Este testul cel mai adesea folosit în diagnosticul daltonismului roșu-verde. O
figură (de obicei o cifră arabă) este adăugată desenului ca un număr de puncte cu o culoare
ușor diferită. Cifra de culoare verde de exemplu poate fi văzută și diferențiată de către un ochi
normal, de restul imaginii formată din puncte roșii. Setul complet de teste cuprinde o varietate
de figuri/combinații colorate ale fondului imaginii și permite diagnosticul defectului particular de
vedere colorată. Anomaloscopul, descris mai sus este folosit și pentru a diagnostica vederea
tricromatică anormală. Deoarece testul Ishihara conține doar numere, poate să nu fie util în
diagnosticarea copiilor mici, care nu au învățat încă să numere. Pentru a identifica aceste
probleme cât mai devreme în viață, au fost dezvoltate teste alternative folosind doar simboluri
(cercuri, pătrate).

7
 Un alt test Cambridge Color utilizează o matrice vizuală similară plăcilor Ishihara, cu
excepția afișării pe un monitor de computer. Scopul este de a identifica o formă C diferită de
culoare față de fundal. Testul de culoare Pseudoizocromatic HRR este un alt test de
daltonism roșu-verde care folosește plăci de culoare pentru a testa daltonismul. În afară de
testul Ishihara, armata folosește și testul cu lanternă Farnsworth. Acesta identifică
daltonismul roșu-verde dar nu și cel mai rar pentru culoarea albastru. Testul constă in
prezentarea pacientului unui set de lumini orientate paralel în pereche, constând din combinații
de roșu, verde sau galben-alb. Pacientului i se cere să identifice cele două culori (unele fiind
identice). În timpul testului se prezintă 9 perechi de culori, fiecare pentru doar două secunde,
deoarece pacienții cu daltonism pot uneori să identifice corect culorile după expunere
prelungită.

Tratament
În general nu există tratament curativ pentru daltonism. Oftalmologii pot realiza pentru
pacient ochelari sau lentile de contact colorate care pot îmbunătăți sau agrava discriminarea
unor culori. Pentru pacienții care folosesc calculatorul s-a inventat o interfață pentru ecran
denumită GNOME, care permite instalarea unui filtru colorat ales dintr-un set de posibile
transformări colorate care vor prezenta culorile într-un mod care permite persoanei să le
diferențieze. Acest software permite de exemplu unei persoane daltoniste să vadă numerele din
testul Ishihara. Au fost dezvoltate multiple aplicații pentru iPhone și iPad pentru a ajuta
daltoniștii să vadă culorile într-un mod mai bun. Multe aplicații lansează un tip de simulare a
vederii daltoniste pentru a permite persoanelor cu vedere normală să înțeleagă cum văd
daltoniștii lumea. Altele permit o corectare a imaginii prinse de cameră cu un algoritm
„daltonizator” special. În septembrie 2008, cercetătorii de la Universitatea din Washington și
Florida au reușit să inițieze vederea tricromatică unei maimuțe, care în mod normal vede doar
dicromatic, folosind terapia genetică. În 2003 a fost inventat un dispozitiv cibernetic denumit
ochiborg, pentru a permite purtătorului să audă sunete care să reprezinte diferite culori.

Recomandări generale ale medicilor pentru cei care au daltonism

O serie de sfaturi ale medicilor pentru persoanele cu daltonism sunt:

• apelarea la ochelari sau lentile de contact speciale, care pot îmbunătăți ușor capacitatea de a
diferenția culori;

• folosirea unor aplicații speciale de mobil pentru a alege îmbrăcămintea și nu numai;

• folosirea unui termometru alimentar pentru gătirea alimentelor, pentru a se asigura că deși nu
se poate distinge culoarea alimentelor, acestea sunt gătite sufficient;

• se recomandă organizarea și etichetarea articolelor de îmbrăcăminte, a mobilierului sau a

altor obiecte colorate (cu ajutorul prietenilor sau familiei) pentru a fi ușor de recunoscut;

• o altă recomandare este amintirea ordinii lucrurilor, nu culoarea lor – de exemplu, un semafor
are roșu în partea de sus, galben în mijloc și verde în partea de jos;

• pentru folosirea electrocasnicelor folosirea alarmelor sonore în schimbul celor vizuale (roșu,
verde);

8
Bibliografie:
1. Ce este daltonismul și diferitele tipuri,link: http://colorvisiontesting.com/color2.htm

2. Deficitul vederii colorate dobândit,link; http://www.colourblindawareness.org/colour-

blindness/acquired-colour-vision-defects/

3. Diagnostic și tratament în daltonism,link:

http://www.geteyesmart.org/eyesmart/diseases/color-blindness-treatment-diagnosis.cfm

4. Cauze și simptome în cecitatea vederii colorate,link:

http://bodyandhealth.canada.com/condition_info_details.asp?disease_id=36

5. Daltonismul,link: http://www.bimcbali.com/medical-news/color-blindness.html

6. Informații despre daltonism,link: http://www.faqs.org/health/topics/88/Color-blindness.html

7. Daltonismul,link: http://www.fightingblindness.ie/colour-blindness/