Sunteți pe pagina 1din 2

1.

1 Integrarea economica interstatala – aspecte generale


Aparitia si dezvoltarea aranjamentelor economice regionale,concomitent cu
adâncirea procesului de globalizare sunt doua forte dinamice si uneori
contradictorii care definesc economia mondiala contemporana.
Desfasurarea concomitenta a
globalizarii si regionalizarii a generat o economie mondiala din ce în ce mai
interdependenta.
Procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizarea 
economiei. Ambele tendinte, globalizarea si regionalizarea, determina
diversificarea relatiilor dintre entitati economice (în special state si corporatii),
facând sa se atenueze, cel putin din punct de vedere economic, rolul granitelor
nationale.Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale
sa îsi bazeze relatiile reciproce pe relatii integrative tot mai strânse, cu grade
diferite de complexitate. Adâncirea tendintei de integrare  s-a  bazat tot mai
mult pe aparitia unui numar din ce în ce mai mare de grupari regionale
integrationiste, pe proliferarea relatiilor regionale dintre state.
Regionalismul actual poate fi vazut si ca expresia ordinii economice
mondiale aflata la ora redefinirilor, contrabalansarea unor puteri economice
facându-se de catre unele state prin reunirea eforturilor lor de dezvoltare
economica.
Intensificarea procesului de integrare la scara regionala constituie o necessitate
obiectiva, luând în considerare urmatoarele elemente definitorii:
 potentialul material, financiar si uman care poate fi antrenat prin cooperare
în circuitul national, regional si mondial de valori;
 proximitatea geografica, cu efecte favorabile asupra raporturilor de
complementaritate între dimensiunile economice, politico- diplomatice si
cultural-umane, amplificate de afinitatile spirituale;
 gruparile regionale cresc acumularea de avutie nationala si regionala,având
efecte pozitive asupra schimburilor comerciale în cadrul gruparilor,precum
si asupra locului tarilor membre în comertul international.Tendinta
de formare a unor blocuri regionale comerciale este determinata de
actiunea mai multor factori, atât de natura endogena, cât si exogena.
Factorii endogeni sunt rezultatul evolutiilor care s-au petrecut în interiorul unor
tari sau grupari de tari deja constituite:
 optiunile fundamentale de politica economica similare, conceptia comuna
despre dezvoltare;
 politicile de liberalizare a comertului întreprinse de multe tari în dezvoltare,
proces care va facilita liberalizarea accentuata în vederea
unei viitoare integrari cu statele industrializate;
 dificultatile economice cu care s-au confruntat tarile ca urmare a crizei
energetice, si care a avut ca efect constientizarea faptului ca exista potential
decrestere insuficient valorificate. Ca factori exogeni mentionam:
 modalitatea de acoperire a riscurilor potentiale determinate de evenimente
care se petrec fie în zona respectiva, fie în alte zone;