LITER-CLUB. Revistă de Cultură, Anul V, Nr. 1 (16), Ian. - Mar. 2020

1
Liter-Club
Revistă de cultură
Anul V, nr. 1(16),
Ianuarie-martie
2020
Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

2
PRO DOMO
B i b l i o r a f t (1)
Lina CODREANU. Costache Olăreanu.

Arhitecturi ludice, Târgovişte, Ed.
Bibliotheca, 2019, 362 p., col. „Critică şi
istorie literară”. Prefaţă: Mihai Cimpoi.
[Studiu monografic].
Din Cuprins (selectiv): Un caligraf
târgoviştean lecturat empatic; I. TREPTE ALE
DEVENIRII; Biografie şi autobiografie;
Jurnalul; Toposuri formatoare; Estetica
narativă; Arhitecturi ludice; II. TREPTE DE
LECTURĂ (interpretări critice pentru cele
şaisprezece cărţi); III. COSTACHE OLĂREANU
ÎN OGLINZI CRITICE; IV. REPERE
BIOGRAFICE; File de album.
Theodor CODREANU. Scriitori
vasluieni, Bucureşti, Ed. Tritonic, 2019, 386
p. cu o Bibliografie, de Lina Codreanu.
[Istorie şi critică literară].
Din Cuprins (selectiv): Notă asupra ediţiei;
I. EFIGII PE PÂNZA VREMII: „Mioriţa” lui
Dimitrie Cantemir; Victor Ion Popa; Mihai
Ralea; Ţiganiada arcadiană; Marta Miclescu:
bucuria vieţii; Ion Alex. Angheluş; PS Ioachim
Vasluianul: după zece ani; Mina Dobzeu,
duhovnicul; Cristian Simionescu; Ion Gheorghe
Pricop; II. VOCI ALE PREZENTULUI: C.D.
Zeletin; Petru Ioan; Cassian Maria Spiridon;
Teodor Pracsiu; Petruş Andrei; Lina Codreanu:
Omul de apă; Marcel Miron: Semn de carte şi
alte semne; Simion Bogdănescu; Martin Cata;
Doi monografişti; Nicuşor Darabană; III. Lina
Codreanu: BIBLIOGRAFIE (lucrări publicate
de autor despre toţi scriitorii vasluieni).
Petruş ANDREI. Fată nebună, dulce
femeie (cele mai frumoase poezii de dragoste)
Editura Sfera, Bârlad, 2019, 120 p. O sută de
titluri ordonate alfabetic. [Lirică erotică].
Din Cuprins (selectiv): Fată nebună, dulce
femeie; Ai fost de la-nceput; Ca o fecioară…;
Cântecul iubirii; De dragul tău; Dor; Floare de
cireş; Iubirea; Meandre; Nostalgie; Paşii tăi;
Spune-mi pădure… ; Uitate sunt iubirile.
Lina CODREANU. Profil aniversar.
Prozator, critic literar, publicist, f. ed.,
2019, 32 p. [Micro-album de autor].
În Cuprins: Repere biografice; Fişă
biobibliografică; Aprecieri critice; Citate
referenţiale; File de album.

3
Omagiu mamei
Proverb românesc
Lacrimile unei mame sunt aceleaşi în orice
limba.
Ion CREANGĂ
Amintiri din copilărie

Aşa era mama în vremea copilăriei mele,
plina de minunăţii, pe cât îmi aduc aminte; şi-
mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au
legănat când îi sugeam ţâţa cea dulce şi mă
alintam la sânu-i gângurind şi uitându-mă în
ochii ei cu drag şi sânge din sângele ei şi carne
din carnea ei am împrumutat, şi a vorbi tot de
la dânsa am învăţat.
(Fragment)
Nichita STĂNESCU
Cea mai scumpă de pe lume
Spune-mi care mamă-anume

Cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,

Zarzării au zis de zarzări,
Peştişorii, de peştoaică,
Ursuleţii, de ursoaică,
Şerpişorii, de şerpoaică,
Tigrişorii, de tigroaică.
Mânzii toţi au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe
Nucii toţi au zis de nucă
Cucii toţi au zis de cucă,
Toţi pisoii, de pisică
Iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume

Cea mai scumpă de pe lume!
Grigore VIERU
Făptura mamei
Ușoară, maică, ușoară,

C-ai putea să mergi călcând
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri și pământ.
În priviri c-un fel de teama,
Fericită totuși ești
Iarba știe cum te cheamă,
Steaua știe ce gândești.
4
In memoriam
Adina DARAWSHA
[Scrisoare]
Dragă tată,
A trecut un an. Un an sărac. Un an în care,
de fiecare dată când m-am întors acasă, a
trebuit să-mi dau palme ca să realizez că ai
plecat cu adevărat. Îmi spuneai nu demult, că
cel mai mare duşman al nostru nu e boala
sau cei ce îţi vor răul, ci timpul, timpul care
nu iartă pe nimeni, timpul care ne înghite,
care ne minte. Aş vrea să mă întorc în timpul
acesta şi să te regăsesc prin colţurile acelea
de labirint în care nu am fost împreună,
atunci când plecam lăsându-te în spatele
porţii. Aş vrea să regăsesc tihna copilăriei,
acolo unde te vedeam ca un zmeu ce nu
poate fi atins de balaur. Dar, în zadar...
balaurul nu te a uitat, Liniştea a venit şi s-a
aşternut pe neaşteptate peste poveştile mele,
gura care mi le spunea a tăcut într-o
frumuseţe nepământeană.
Mâna care a modelat atâtea poezii s-a
oprit obosită, uimită şi ea de Marea Tăcere.
Mă întreb dacă ai găsit Raza aceea de Lumină
de care îmi vorbeai? Drumul acela Ceresc pe
care se pot întâlni sufletele ce seamănă!
Mă întreb dacă poţi înşela Timpul, Acolo?
Dacă Îngerii citesc literatură?
Te credeam nemuritor! Ai rămas
nemuritor! Toţi artiştii rămân! Au rămas
cărţile pe care le-ai scris şi mi te imaginez
scriind şi în Ceruri la o masă mare, albă.
Despre mine, ce să-ţi spun? Mă întreb ce
îmi va mai lua Dumnezeu? Abia mă
obişnuisem cu o durere şi a
trebuit să te las în grabă în gara
Timpului duşman, la peronul
către Infinit!
Îmi lipseşti! Mi-e dor şi îmi
va fi mereu!

5
Petruş ANDREI
Missa sollemnis
Pentru Ion Gheorghe Pricop
Din nou la slujba pentru pomenire
Ne întâlnim cu feţe întristate
Să ne-amintim de clipe minunate
Și de blagoslovita mântuire.
Se sting în noi ispite și păcate

Odată cu lumina din privire
Și însetaţi de-un dor de nemurire
Bocim un soţ, părinte sau un frate.
Că omul din pământ pământ se face

Iar bietele cuvinte sunt sărace
În dureroasa noapte-a adormirii.
Deschidem și citim aceeași carte

Pe Ion Gheorghe Pricop de departe
Să-l înviem… în numele iubirii.
Ana OPRAN
Cânta...
Poetului Ion Gheorghe Pricop
Cânta la Duda o privighetoare
Cu glas de stele picurând pe prund
Apele porneau să se-nfioare,
Ceru-și răsturna privirea în străfund.
Râsul de copil în triluri gâlgâia

Îi înfloreau sub tălpi ierburi de leac
Prin lanuri și poieni pământul odrăslea
Povești din lumile-adormite-n veac.
Și se topeau zăpezi cu glas de miei,

Mistreţi de fum și cerbi de aur ascultau,
Rupeau zăgazurile iernii ghiocei,
Cu fierbinţeli codanele îl descântau.
În toamnă târzie, când roadele gemeau

Poetul visu-și așternea pe gene
Și-a tras aproape ceru-n care beau
Albastre elegii luminile eterne.
Ion Gheorghe Pricop,

Caligramele Destinului
(Editura Timpul, Iaşi,
2006)

6
Poesis
Petruș ANDREI
(Bârlad)
Darul frumuseţii tale
Mai stai cu mine, nu pleca în pripă,

Să mi te-ntipăresc spre neuitare,
Mai stai o clipă şi-nc-un pui de clipă
Că asta-i cea mai dragă sărbătoare.
În ochii tăi aud ce-mi spune gândul

Prin roua de pe flori ce-n ei îţi creşte,
Tot iadul despărţirii luminându-l
Când flacăra iubirii înteţeşte.
Nici n-ai plecat dar doru-l simt că vine

Şi-n inimă el iute se strecoară
Să înnoreze zilele senine
Când câinii geloziei mă-nconjoară.
Dar n-am motive de îngrijorare,

Eşti nufăr preacurat la mine-n minte
Ca preoţii ce-n sfintele altare
La slujbe-şi pun odăjdiile sfinte.
Mi te-am cules din înflorita vale

Şi te iubesc cu-asupra de măsură
Iar darul scump al frumuseţii tale
E-n zâmbetul ce ţi-a-nflorit pe gură.
Cântecul nopţii
Îmbătată-i noaptea de lumini,

Cânturi multe zămislite-n sfere
Iar pe boltă înfloriţii crini
Umplu lumea largă de mistere.
În luceferi izvorăsc fântâni,

Dinspre rai un blând zefir adie
Şi-n cavalul argintatei stâni
Prinde viaţă dulce melodie.
E balsam pe sufletul rănit,

Cânt duios ce urcă până-n stele,
De-amăgiri şi suferinţi hrănit,
Izvorând şi-n lacrimile mele.
În clepsidră clipele se scurg

Şi mă rog asemeni unui cleric,
Implorând pe astrul Demiurg
Să-mi astâmpăr setea de-ntuneric.
7
Printre aştri şi eu un pulsar

Pentru lumea care va să vină:
,,Sorb în mine flăcări ce răsar
Şi viez din propria Lumină”.
Marcel MIRON
(Huşi)
Bibliotecarul
A venit bibliotecarul
să-i dau găzduire
în biserică.
Era îmbrăcat în haine

din foi de hârtie
din toate cărţile tuturor limbilor
scrise ori nescrise.
Hainele lui
cu mulţi ochi
și pene
și aripi imprimate
pe îmbrăcămintea de hârtie.
Fiecare cuvânt
un ochi
fiecare literă
o ureche
fiecare pană
un zbor
fiecare aripă
un orizont.
Erau și semne ale unor scrieri necunoscute

la care el muncea de secole
să le afle înţelesul.
Și a venit aici
în orașul cu mii de căsuţe tăcute
niște biblioteci
de fapt
să dezlege înţelesul neînţelesului veșnic.
Cât a așteptat
în hotelul acesta tăcut
anticamera biroului de zbor
l-au vizitat
fete și băieţi
poate îngeri
cu feţe azuriu – albastre
ochii violet
haine luminoase
și mâini argintii.

8
Iar el
văzând atâta lume nouă care ieșea din cărţi
și-l saluta voios
cu zâmbetul lui sfios
și fără ifose
s-a prezentat:
poate deja știţi
eu sunt bibliotecarul Constantin Donose.
Atunci din înalturi o voce i-a răspuns așa:

bine ai venit fiule
intră în Cartea mea!
Vulnerabili pensionari
Lui Theodor și Linei Codreanu
Au căzut
din zbor au căzut
peste flori
și suflete
polenizând minţile
spre noi continente
către patriile eterne ale metaforelor.
Cât au fost plecaţi de acasă

erau bogaţi
în cuvinte
în inimă
și minte.
N-au fost atenţi

la cele șapte zile ale creaţiei
cheltuind argintul pe minuni și stele.
Când Dumnezeu ședea blând peste lumi

ei încă mai aveau șase zile
să ajungă la liman.
Acea măsură a timpului bătrân

pensia
pe zile și nopţi
matematic împărţită
pentru toate popasurile lumii.
Când florile străluceau de bucurie

doi pensionari
risipitori în oceanul vieţii
din greu înotau
fără simbrie
pentru cele șase zile ale creaţiei.
O lună pe cer atât de plină

și o pensie așa de subţire!

9
Dumitru BRĂNEANU
(Bacău)
Apariţii editoriale:
- Suntem fiii acestui timp
etern;
- Însemnări de pe
acoperişul vieţii;
- Vară târzie;
- A obosit lumina;
- Pe muche de poem (ediţie bilingvă);
- Pelerin la templul cuvântului;
- Condamnat la dragoste;
- Destrămarea lumii;
- Poeme pentru mai târziu.
Între noi
E atâta înghesuială
pe un ciob de suflet
şi atâta loc pentru dragoste
cât o lumânare aprinsă
ai încolţit floare
în zăvoiul inimii
şi primăvara surâde
mângâieri.
Te joci periculos
pe muchia de lumină
în necunoscut
metaforă eşti
ca o insomnie
ce uită să plece
ca o zare ce se prăvale
mă las a fi
drumul tău înspre mine
sunt vapor în derivă
ce-şi caută în noapte ţărmul.
Între noi
se naşte un gol
şi eu îi port numele
zâmbetul tău
aprinde o stepă necuprinsă,
apusul vieţii mi-l lumină.
Întotdeauna
Tăcere frăgezită de aşteptare

burniţând stingher
peste hăurile sufletului.
E doar un semn
al cuvintelor ce se-ntorc
la matca lor
de lumină,
iar eu, schiind în zâmbetul tău,
regăsesc vechiul şemineu
în care am ars
10
ultimul nostru capitol,

duzina de iluzii şi speranţe,
parte din deşertăciune.
Întotdeauna cineva întârzie,
întotdeauna cineva rămâne singur,
întotdeauna într-un colţ de pleoapă tristă
o lacrima surâde
la trenul care pleacă
din viaţa noastră
fluturând ca o batistă.
Glasul
un glas de înger
pe o colină o casă
bate-n tâmple nelinişti
vremurile se aşază cuminţi peste noi
peste lucruri nevăzute, rotunde
ochii încărunţesc a mirare
pipăie umbrele serii
fereastra destinului tău
Cupidon curăţă paşii de rugină
plouă şi azi cu dor
şi frunzele curg a toamnă
întâmplări nerostite încă
curg şi curg ca un pustiu
bătând la porţile tale.
Daniela OATU
(Vaslui)
Ni s-a-ncurcat
iubirea...
În bandaje speriate
cerul din noi
sub piele tot mai puţină
poveste în doi
regrete tot mai multe

alunecă-n apă și pier
nu las să-mi despice corbii ziua...
my dear
în ceaţa către tine

într-o lacrimă ne duci
ni s-a-ncurcat iubirea
în pletele-ţi dulci
zboru-mi se-ntoarce pe jos

plin de vină
ca-n palma orbului
bănuţi de lumină

11
în cămașa gri
un colţ de cer strecor
până se dezlipesc
bandajele de dor
de-a pururi din povestea

prea-ngustă izgonit
din fericirea noastră
toţi corbii s-au hrănit...
S-a ieftinit respirația...
Și-n paradis
s-a ieftinit respiraţia
luna dansează
pe câţiva bănuţi
fluture de noapte –
soarele
zălog
zilelor ţăndări
urmele noastre-n oglindă

încalţă străzi cu picioarele reci
presând în ierbar
respiraţia paradisului
Ciment peste aripi
Provizoriu e
numai trecutul
respiri pe furiș
să nu-ţi îngheţe marginile sufletului
pe care s-a retras
această lume pestriţă
pe unii în costum de baie

proaspăt ieșiţi din apă
îi strângea nemărginirea
i-ai scuturat de nisip
de melancolii
până nu li s-a mai văzut
pământul sub tălpi
și-au pus ochelari de soare

s-au îndepărtat
fără să se mai întoarcă vreodată
din larg
alţii –hamali săritori

ţi-au turnat ciment trudit
peste aripi
încă pluteai peste malul vertical
și nici Himera
nu se pietrificase
12
atunci au mai slobozit

încă un glonte sărat
li s-a părut
că geana-ţi stângă clipește
și-au tot băut
din sufletul tău ciuruit
doar restul de lumină

a unui far
binevoitor
doar rechinul din tine
astăzi nu-ţi mai e sete

și stropul de-adevăr preferă
planu-nclinat
tot ce-ai rostit
astăzi înoată cu spatele
se bălăcesc tulburându-ţi lacrima
la suprafaţă
himera unei balene
o înghite
Provizoriu e
numai trecutul
respiri pe furiș
să nu ţi se-mpuţineze marginile sufletului
pe care s-a retras
această lume pestriţă
gata să ţi le concesioneze
Mihai APOSTU
(Dodeşti, Bârlad)
Membru USR din 2011.
Cărţi editate:
Atentat la poezie,
Târgovişte, Ed. Macarie, 1995;
Vocile, Iaşi, Ed. Cronica, 1997;
A cincea stare, Iaşi, Ed. Junimea, 2000;
Dialoguri perpendiculare, Iaşi, 2001;
Poemele auguste (Iaşi, 2010, antologie);
Victor Ion Popa şi comuna Dodeşti (Iaşi,
2011) – studiu monografic;
Lumina vine din interior (Iaşi, 2012);
Poezii (Iaşi, 2013);
Planeta între noi doi (Iaşi, 2016).
Nu te îndrăgosti
Nu te îndrăgosti primăvara
pentru că primăvara se nasc
cele mai multe vise
pe care niciodată nu le poţi
aduna pe etajera sufletului.

13
Nu te îndrăgosti vara
pentru că vara înfloresc
cele mai frumoase flori,
pentru că vara iubirile
sunt luate de valuri.
Nici toamna nu te îndrăgosti

pentru că toamna
beţia strugurilor și beţia frunzelor
vin să falsifice sentimentul
împlinirilor dobândite.
Îndrăgostește-te iarna
pentru că iarna e albă,
pentru că iarna e dalbă
și vântul și gerul te fac
să privești iubirea în faţă.
Îndrăgostește-te iarna
pentru că nimeni nu se poate
ascunde în alb,
pentru că numai iubirea vine
să-ţi încălzească starea.
Iubire în linii curbe
Avem un joc, un joc tăcut în care

nu mută nimeni la-ntâmplare,
de joci cu piese albe sau cu negre
mutările rămân integre.
Eu joc în locul tău se pare,

știu jocul de la fiecare,
tu joci în mine, eu în tine
suntem un tot și ne convine.
Iar dacă cineva în joacă

ar îndrăzni să ne perturbe,
nu cred că va putea în urbe
să ne găsească-asemănare!
Eu te salut dulce mirare,
noi ne iubim în linii curbe!
E pur și alb
Iubirea ta în plină iarnă

s-a contopit cu gândul meu,
tu, diafană, scumpă doamnă
care te-ndrăgostești mereu
de fulgii prinși pe bolta nopţii,
de cei născuţi în zori zi-
îndrăgostita mea suavă
zăpada te-o călăuzi.
E totul alb și-i pur și ninge

peste iubirea-ţi prinsă-n cord

14
ești peste tot când ninge-n suflet,

ești și în sud și-n est și-n nord.
În palma-ţi caldă fulgii stau
ascunși de ochii ce-i dezgheaţă
frumoasa mea, cu pasul tău
faci pârtie clară în viaţă.
Iar degetele-ţi prinse-n alb

așteaptă sărutate-n șoaptă
pe lângă şemineul cald
tot universul parcă-așteaptă
și te alinţi și-ţi troienești
povești păstrate de-astă vară
și scrii cu pasul tău povești
să le citești în primăvară.
Iubito, fulgii cad în tine

dar fulgii tăi, cad și în mine!
Elina COJOCARU
(Galaţi)
Legănări
De pe o frunză
s-a aşezat timid
pe marginea balansoarului
de sub măr
scânteia din ochii tăi.
Cu irişii aburiţi de uimirea

că eu stam pe pragul alb
dintre ieri şi azi
mă privea prinsă-n legănare.
Pitită pe curbura tălpii

o amintire-şi opri balansul
în rouă tulbure…
Până azi, lumina ochilor tăi

se tot leagănă
’nainte-’napoi
în rotundul ulcelei
cu flori uscate
şi al ochilor mei…
…sub pleoapa-nserării
Izvorul tresare sub pleoapa

sângerândă a înserării,
paşi rari tulbură asfinţitul
sub apăsarea razelor
trudite de căutarea ochiului.
Prin peria ierbii
aştept adierea ta…

15
Colbul dorului roteşte între stânci

pădurea-ncolăcind,
frunza foşnind cuibăreşte
sub geana întredeschisă.
Pe-un bob de lacrimă
stă chipul tău tremurat
de emoţie,
adumbrind sub gene
o încordare de pasăre.
Numai visul pe sub pleoape
lunecă şi m-alungă,
şerpuindu-mi sinele
în bulboana gândurilor.
Martin CATA
(Huşi)
Gând rămas
Ivire de gânduri
în bătaia opalină de aripi
a fluturelui-monarh,
m-am trezit singur
în şoaptele fierbinţi ale nisipului
care păstra floarea umbrei tale,
din gândul încărcat de tine!
gândul de răsărit vibrează
lumina verde închisă a ochilor,
gândul de apus
se scaldă în zâmbetul
florilor de măceş ale buzelor tale,
gândul cel de sud
se înfioară
în tremurul coapselor răzvrătite,
nordicul gând aleargă încă
după iubirea mâinilor tale,
iar eu,
gând rămas undeva,
crucificat pe Calea Lactee!
Iubirea-n mii de feţe…

…la început a fost iubirea…
Zâmbire tălmăcită din visuri intuite,
Priviri simţite-n palmă blând netezind culori
Noi doi răpind iubirea din lumile finite,
Spre ale stelelor văzute vechi strâmtori,
Sorbeam de pe Selena tăcutul colb de

drumuri,
Am rătăcit cândva cărări spre Ursa Mare,
Apoi Alcor mi-a arătat în ritm de fumuri,
Iubirea-mi răvăşită pe a ta mirare,
Pe geana ta comete-n clipocire,

16
Striveau ruine false din inima-mi flămândă,

Ce vechi strâmtori de stele umbrea în grea
lucire,
Nevindecată rană, pitică alba, blândă.
Se istovise plaga, plutise în derivă,

Şi fluturarea-i aspră-n blândeţe adăstase,
Iar urma, urma-i castă în zâmbetu-ţi de divă,
În plumbuiri uitarea, acolo o lăsase…
Înfiorări crestează un cer de amintire,

Şi leagă-n fir de gânduri, pe fusuri adunate
Din caiere de visuri, iviri de o clipire,
Trezie-n nopţi hulpave, adâncuri sugrumate,
Îmi potrivisem pasul în gândul tău să-ncline,

Frunzişul de culoare ce-n ochi râdea
candoare,
Prin adieri lăsat-ai vis de-nceput s-aline,
Să nu mă rătăcească morgană întrupare…
Drumeţi pe nepăsare, visând pe drum de

fluturi,
Din adormiri, întoarceri spre-aceeaşi stea
polară,
Noi doi sorbim esenţe, buchet şoptit de
muguri,
Şi ochi în ochi privire, lumină ce-mpresoară
întoarsă piramidă, spre viaţă căi răzleţe,

noi, paşi fără de ziduri, iubirea-n mii de feţe!
Ana OPRAN
(Huşi)
Cântec
(pe ritmuri populare

românești)
Bate, Doamne, luna, bate

Că mă înfășoară-n șoapte
Și mă toarce-n fir de vis
Pe sub talpa brumei scris.
Bate, Doamne, vântu-l bate,

Cu cristale de agate
Să-mi poarte ochiul în zbor,
Pasul sângerând de dor...
Și-i strunește, Doamne, murgii
Vâltoarea, în murmur stingi-i
Lasă-i doar răsuflul verii,
Lacrimă pe geana serii
Să îl sorb când ziua moare
Să-i simt izul de lingoare

17
Să topesc în cântul lui

Frântul fir al gândului
Și să mă-nvelesc în lună
Să-mi pun luceferi pe strună
Pulbere de-argint pe buze
Pe sâni, viscoliri de frunze...
Coșmar și reverie
Și parcă mă vedeam cu ochi ieșiţi din mine

Prin ceaţa fumurie alergând bezmetic
Eram o siluetă doar, într-o mulţime;
Țipau în cioturile codrului scheletic
Picioarele-nflorite-n zdrenţe sângerânde
Și vaier surd urca din gurile flămânde.
Iar spaima n-avea margini! Departe spre
Apus
Speranţa ne mâna cu viscerală sete
Călcam pe trup căzut, de ultima suflare scurs
Și spinii ascuţiţi se încâlceau în plete.
Nu ne-am oprit din goana de fantome
Nici când spre noi, val după val, curgea spre
zare
Șuvoi de umbre gri, schimonosite forme,
Ca oarbe arătări spre-o oază de salvare...
Fără să ne-atingem treceam unii prin alţii
…Și m-am trezit cu-ngheţ venind din alte
spaţii...
La geam râdea creangă de măr
Sub ploaie roz în risipire
Și îţi ningeau petale-n păr
Copile, ram de nemurire!
Pe roșu-foc de trandafir
Mai lăcrămează roua nopţii
Fluturi și pale de zefir
O sorb la nunta dimineţii.
Un clopot picură-mpăcare
Suind spre cer cântecul plin.
Ești dorul meu de alinare,
Pământul meu, leagăn divin!
Cornelius DRĂGAN
(Vaslui)
###
ținutul este un țesut viu

îmi șterg papucii

18
apa vecinului are ph 0 tu

semeni a femeie cu umbră
între o formație rock și o
bere Issus pendulează dramatic
###
suferi când pietrele se sparg
în liniștea nopții
hrănești pasărea din interior
ești om bun în sinea ta –
măreția muntelui e dată de
spațialitate
iubito
eu sunt Dumnezeul tău
doar eu cadavrul ce-l vei îngropa
la moarte
Oana ANDREI
(Londra)
De iarbă verde
Mă plimb pe cea
mai frumoasă
din străzile lumii,
cu ochi mari,
cu multă lumină,
ca luna, într-o
noapte senină.
Lumea mea,
nesigură
ca o grădină
în faţa vremii,
uneori crește,
alteori renaște
după furtună,
la fel de vie,
la fel de bună.
Neavând rădăcini
prea adânci, ea
e liberă să răsară
la fel de proaspătă
de fiecare dată,
puternică şi delicată,
în orice casă,
pe orice stradă,
la fel de frumoasă.
Ruginiu
E toamnă iar
cu ploi şi vânt
pieptănând
petecul de pământ
pe care învăţ
cine sunt.
19
Mi-e toamnă
şi în poezie,
picură uşor
tristeţe pe hârtie.
Elena FLUTUREL
(Iaşi)
Apariţii editoriale:
Pe la noi, prin Europa –
jurnal de călătorie, Ed.
„PIM”, Iasi, 2015;
Repere eminesciene pe
drumuri europene – jurnal, Ed. „Princeps
Multimedia”, Iași, 2018
În colab.: În umbra Columnei – jurnal, Ed.
„Panfilius”, Iași, 2005;
Monografia comunei Mogoșești-Iași, Ed.
„Panfilius”, 2005;
Monografia Școlii Mogoșești, Ed. „Panfilius”,
Iași, 2007;
[Haiku-uri]
Târziu în noapte
cântecul unui greier –
nu sunt singură
*
Incident la vamă -
miresmele florilor
fără pașaport
*
Flux pe înserat -
inundată de valuri
copilăria
*
Nimeni acasă -
doar razele soarelui
dansând în cerdac
*
Seară târzie -
în scrânciobul părăsit
păpușa plângând
*
Vara prea lungă -
arcușul greierului
s-a dezacordat
*
Miez de iulie –
în ciutura plină ochi
tremurând cerul
*
Alarmă-n Muzeu -
în surâsul Giocondei
prea multe flash-uri
20
*
Prin geamul deschis -
Luna mai mare ca ieri
iar noi și mai mici
*
Sărman pârâiaș –
abia duce-n spate
umbra podului
(Din volumul în pregătire Emoţii la purtător)
Filigranãri
Lina CODREANU
(Huşi)
Holicovii
Când ne-am
cunoscut, nu ştiam
nimic despre vecinii
noştri: Holicovii. Erau
multe griji pe-atunci, ca şi acum, de altfel, şi
timpul era drămuit drastic între serviciu,
învăţătură pentru examene, multă lectură,
familie, copii, părinţi ş.a. Abia dacă ne
vedeam, ne salutam şi ne adresam întrebări
cu caracter general-neutru, răspunzând
aidoma. Îmi plăcea dezinvoltura doamnei în
a aborda ţinute neobişnuite (o pălărie roşie,
o perucă blondă, haină din blană întoarsă cu
garnitură albă ş.a.) în târguşorul Huşi, pe-
atunci plin de sâcâitoare tabuuri şi prăfoase
şantiere. Nu-mi era model, dar o admiram.
Fetele dumnealor aveau nume exotice
inscripţionate pe nişte căni franţuzeşti din
ceramică: Odille şi Mony. Totdeauna erau la
vedere în vitrina din sufragerie. Tot
oaspetele trebuia să ştie că au două fete
„frumoase şi deştepte”. Şi aşa era, de altfel.
Dar doamna susţinea că „dacă nu le laud eu,
apoi nimeni n-o va face”. Nu mă lăsam mai
prejos în ce priveşte cochetăria sau educaţia
copiilor. Nu ne cunoşteam suficient şi ne
vizitam rar, în ocazii „de bloc”. Asta a fost la
vechea locuinţă, la H1, pe str. 7 noiembrie.
Ne-am regăsit aici, în alt bloc de locuinţe,
într-un „cuib de nobili”, cum îi spunea
orgolios un miliţian cu grad, venit şi el de la
aceeaşi scară C. Aici ne-am împărtăşit mult
mai multe bucurii.
Profesoara Elena, adică „vecinica mea” ori
„doamna doctor”, cum i-au spus majoritatea
pacienţilor asistaţi de soţul dumneaei,
chirurgul Constantin Holicov, avea o calitate
21
specială: inhiba pe cel care i se adresa prin

modul direct de a spune ce avea de spus.
Vorba dumneaei, când avea ceva arzător de
rezolvat era „Cum vrei să mă exprim: sincer
ori diplomatic?” Toţi alegeau „sincer”, dar
vedeau că amarnic ardea adevărul. Cât ne-am
mai tatonat în încercarea de a ne spune
simplu „tu”! Eu nu am reuşit. Am păstrat un
respect anume, împletit cu simpatie, un prag
al deferenţei, peste care n-am trecut.
Doctorul Constantin Holicov, chirurg
memorabil în istoria spitalului din Huşi,
profesionist (cine nu-şi aminteşte?!) până la
abdicarea de la îndatoririle familiale, avea şi
o pasiune devorantă pentru maşini, pentru
tot ce era noutate în tehnică, în genere. Cum
afla despre un aparat medical, electrocasnic
ori de altă natură, cum îl achiziţiona, chiar
dacă numai reclama era de el.
Doamna Elena era interesată de jurnale,
monografii şi lecturi romanţate despre
destinele marilor personalităţi din istorie:
domnitori, regi, dinastii, preşedinţi, mareşali,
oameni de stat ş.a. Cu aplomb încerca adesea
bucătăritul (care pe mine nu m-a atras
niciodată) şi gătea după reţetarele lui
Negruzzi şi Kogălniceanu, dar şi după
ultimele gusturi ale lumii mondene. Aşa că
se-ntâmpla să mai strice bunătate de carne
înfăşurând-o în snobisme occidentale. Uneori
se-ntâmpla să iasă o delicatesă, alteori, mai
bine se ardea „gătitura”! Ehei, dar ce iepure
la cuptor, cu sos rece, cu măsline şi mirodenii
ademenitoare făcea Doamna la sărbătorile de
iarnă!...
Ziua onomastică, aniversările ori
sărbătorile religioase, toate deveneau
prilejuri de întruniri amicale. Neuitate rămân
Ajunul Crăciunului, petrecerile de nuntă ale
fetelor, braţul cu bujori şi lalele primit de Sf.
Împăraţi, uratul cu măşti al prietenilor,
lăutarii etalându-şi virtuozitatea pentru un
bacşiş gras…
Balcoanele noastre erau unul lângă
celălalt, încât am făcut o uşă de comunicare
pentru ca, de pierdeau copiii cheia ori mai
ştiu eu ce, să se poată trece dintr-un balcon
în altul. Uşa folosea nu atât copiilor, cât nouă,
care asemenea celebrelor păpuşi Mapets,
sorbeam dimineaţa cafeaua pe balcon şi,
privind mişcarea orăşenilor prin centrul
Huşilor, aveam subiecte palpitante pentru
discuţie. Stăteam şi în alte momente la sfat.
Într-o seară, ne-am despărţit după ce
amurgise bine, cu înţelegerea statornicită că
22
prima care se trezeşte cheamă vecina la

cafea. Zis şi făcut! A doua zi, ceasul arăta ora
opt, apoi nouă-zece…, doamna mea nu
răspundea la ciocănitul în fereastră. O fi
plecată şi a uitat să-mi spună aseară, mi-am
spus. Era gata să renunţ când, somnoroasă,
doamna mea vine pe balcon scuzându-se că e
foarte obosită. Am întrebat-o care-i pricina şi
mi-a spus că toată noaptea a petrecut la…
nuntă. Pentru mine – o surpriză, fiindcă nu-
mi spusese nimic decuseară. M-a lămurit:
neavând somn, a privit toată noaptea celebra
nuntă televizată în direct, big brother, a doi
nepotriviţi celebrizaţi: un columb şi o
modelă!
Plecarea lor la Iaşi a fost o pierdere în
„familia” de scară, dar îndeosebi pentru
mine. Însă, timpul a trecut, unele răni s-au
vindecat, ne-am mai întâlnit… Ne mai auzim
prin telefon, ne mai trimitem scrisori
electronice…
Firul e-mail-urilor s-a întrerupt brusc,
fiindcă domnul doctor s-a stins din viaţă
(2013) chiar de Sf. Împăraţi Constantin şi
Elena, îndată ce cumpărase darul pentru
soţie, încât cuplul rămâne unit prin nume şi
prin gesturi într-o sărbătoare cernită.
(Din ciclul Filigranări)
Însemnãri cu staif
Theodor CODREANU
(Huşi)
Numere în labirint
[2003]
11 364. Gura păcătosului adevăr grăieşte.

Lui Ion Iliescu, i-a mai
scăpat un porumbel din
gură: întrebat de un
reporter al unui ziar
israelian ce crede despre
holocaust, preşedintele
român a răspuns, pe
ocolite, că şi alte popoare
(ca polonezii, românii,
ţiganii) au căzut victime lagărelor naziste sau
sovietice. Evreii s-au făcut foc, ameninţându-l
pe bietul român că ar trebui izolat ca Jörg
Haider în Austria. Înfricoşat, Ion Iliescu a
recurs la soluţia binecunoscută a laşităţii
diplomatice: i s-au scos cuvintele din context.
[…]
23
11 365. Lina mă îndeamnă să citesc

Alchimistul brazilianului la modă Paulo
Coelho. Destul de bine scris, cu maximă
economie stilistică, un soi de revenire la
Marea Tradiţie. Din păcate, anecdotica finală
e furată din una dintre povestirile lui Martin
Buber, cea despre povestea rabinului Eisik,
călător la Praga spre a găsi comoara din vis
sub un pod. La Coelho, călătoria e spre
Piramidele din Egipt.
11 366. Adeseori, lăudarnicii îşi fac mai
mult rău decât denigratorii. Cazul amicilor de
la „Argeş”, „potoliţi” de incisivul C. Stănescu
în „Adevărul literar şi artistic”, numărul din 5
august 2003.
11 367. Opera ucide autorul, după cum
creanga de măr este frântă sub greutatea
rodului.
11 368. Americanii, europenii, israelienii,
arabii ar trebui să-l citească pe René Girard,
care explică limpede la ce duce perpetuarea
violenţei în criza mimetică, în istoria
comunităţilor umane.
11 369. Girard: „A face antimetafizică
înseamnă a face din nou metafizică.”
11 370. În această vară, Europa Vestică a
cunoscut, poate pentru întâia oară,
consecinţele batjocorii la adresa naturii,
suferind de o secetă îndelungată, cu zeci de
mii de morţi şi cu imense incendii ale
pădurilor. Terorismul nu e nimic pe lângă
violenţa cu care răspunde natura la violenţa
oamenilor.
11 371. Diferenţa nu s-ar cuveni să ducă
vreodată la divergenţă, aceasta din urmă
nefiind altceva decât ştergerea diferenţelor.
Ruşii au intrat în conflict cu românii din clipa
când au vrut să fie români, adică stăpâni pe
Basarabia.
11 372. Viorel Roman (din Bremen) crede
că salvarea României nu e dinspre Israel, via
Washington, cum sunt convinşi mai toţi
politicienii care contează în
contemporaneitatea imediată, ci dinspre
Roma. Noi am supraestima în aşa măsură
puterea evreilor pe plan mondial (credem
chiar într-o fantezistă conspiraţie mondială a
acestora), încât încercăm să ne mântuim prin
ei, fascinaţi şi înspăimântaţi de puterea lor.
De îndată ce un Elie Wiesel ne-a adresat
cuvinte grele, am şi căzut în genunchi, ca în
faţa sultanilor. Viorel Roman aduce
argumente că Israelul se află în război
mediatic, din 1944 încoace, îndeosebi cu
ţările învinse în Al Doilea Război Mondial. De
24
la România, pretenţiile de despăgubire ar fi

între şase şi nouă miliarde de dolari. Recent,
reprezentanţi ai Ministerului Învăţământului
s-ar fi deplasat la Tel Aviv pentru a fi instruiţi
privitor la modul cum vor fi educate
generaţiile tinere spre a putea aquiesa cu
entuziasm naţional plătirea acestor „datorii”
interminabile. Bruma de rezistenţă încercată
de Ion Iliescu s-a soldat cu o catastrofă, prin
dezlănţuirea atacului virulent al unei
publicaţii din Israel. Orice tentativă de acest
soi se termină cu o plecăciune şi mai mare. Şi
asta, zice Viorel Roman, fiindcă România s-a
angajat pe un drum greşit, din 1989 încoace,
jucând pe cartea crezută câştigătoare, în loc
de o apropiere de Roma catolică şi de cea
protestantă, din cauza prejudecăţilor ei
ortodoxe supravieţuinde de la Marea
Schismă. Iată de ce Roma ne părăseşte
pentru a treia oară: după retragerea
aureliană, după schismă şi după ieşirea din
comunism.
11 373. Existenţialiştii, în frunte cu
Heidegger şi, culmea, cu Sartre, nu au
dreptate atunci când ne sigură că frica este
produsă de neant, fiindcă aceasta este
întotdeauna rodul ameninţării – violenţa, cea
supremă fiind moartea. Timpul se exprimă
întotdeauna prin simbolul săgeţii. Aceasta nu
este o simplă figură de stil, săgeata având în
vârful ei ascuţit violenţa pură,
hiperconcentrată. Cei vechi au intuit asta
când l-au conceput pe Cronos violentându-şi
neîncetat fii.
11 374. Politica de descentralizare dusă
azi pe glob, în numele democraţiei, este, de
fapt, descentrarea naţiunilor în vederea
obţinerii unei centralizări globale, sufocante.
11 375. Se joacă o comedie a
referendumului privind declararea limbii
maghiare ca a doua limbă de stat.
Parlamentarii români consideră că nu e nici
o primejdie, spre satisfacţia confraţilor
maghiari, care vor să aibă acum de jure ceea
ce aveau de facto.
11 376. Nimicul este violenţa pură.
11 377. Violenţa e perpetuă. Numai pacea
e trecătoare.
11 378. Naşterea este intrarea în Labirint;
moartea – ieşirea din el.

25
Interpretãri. Analize
Teodor PRACSIU
(Vaslui)
Costache Olăreanu - în
oglinzile posterităţii
Au trecut 90 de ani de
la nașterea scriitorului
Costache Olăreanu (1 iulie 1929 - Huși, 23
septembrie 2002 - Iași). Fugit irreparabile
tempus! În toamna lui 2000 fusese invitat la
Vaslui ca președinte al juriului concursului
de interpretare din cadrul ediţiei acelui an a
Festivalului internaţional de satiră și umor
„Constantin Tănase”, întemeiat în 1970, adică
exact cu 32 de ani în urmă. A răspuns cu
amabilitate ofertei și a mai avut o dorinţă: să-
și viziteze orașul natal. Nu bănuia că va fi
pentru ultima dată. S-a stins pe un pat de
spital în Iași. Sunt impresionante avatarurile
existenţiale ale viitorului scriitor, obligat de
vicisitudinile unei istorii viclene s-o ia mereu
de la început, ca un Sisif modern tragic. În
1952, din cauza dosarului politic al tatălui
(fruntaș ţărănist închis în 1947 la Pitești)
este exmatriculat din toate universităţile din
ţară (era student în anul II la Universitatea
din Cluj, Facultatea de Psihologie-Pedagogie).
Va fi pe rând: ajutor de caloriferist (sic!),
funcţionar la Biblioteca Centrală de Stat,
metodist în Ministerul Învăţământului,
profesor la o școală postliceală, cercetător la
Institutul de Cercetări Psihologice și
Pedagogice. După scandalul „meditaţiei
transcendentale”, cu ecouri atât de puternice
în anii ‘80, institutul este desfiinţat. Costache
Olăreanu își acceptă condiţia de „paria” și va
fi pe rând: muncitor necalificat la uzinele
„Timpuri noi”", documentarist, iar după
Revoluţie, consilier-șef al Inspectoratului
pentru Cultură al Municipiului București
(1990-1991). Va fi iniţiatorul Festivalului de
Teatru „I.L. Caragiale”. Comentatorii operei
sale au subliniat de la începuturi afinităţile
stilistice cu proza lui Mircea Horia
Simionescu și Radu Petrescu, cei trei fiind
binecunoscuţii corifei ai Școlii de la
Târgoviște. Notele particularizante se referă
la dimensiunea intelectualistă, rafinarea
stilistică, ingeniozitatea narativă, livrescul și
autobiograficul. O probează persuasiv Ucenic
26
la clasici, Poezie și autobiografie, Micul Paris,

Confesiuni paralele, Cvintetul melancoliei,
Dragoste cu vorbe și copaci. Critica s-a
pronunţat fără echivoc: cele mai bune
romane ale lui Costache Olăreanu sunt
Ficţiune și infanterie (1980) și Cu cărţile pe
iarbă (1986), primul fiind un metaroman, cel
de-al doilea, o construcţie parodică având ca
termen de raportare faimosul roman al lui
Cervantes, Don Quijote de la Mancha.
Sâmbătă, 23 noiembrie 2019, în „orașul
dintre vii” (Huși) a fost organizată o
manifestare omagială consacrată lui
Costache Olăreanu, la nouă decenii de la
naștere. Cu această ocazie a fost lansat
studiul monografic Costache Olăreanu -
Arhitecturi ludice (Editura Bibliotheca,
Târgoviște, 2019, 360 p., cu o prefaţă de
acad. Mihai Cimpoi), semnat de scriitoarea
Lina Codreanu, care a oferit cititorilor și o a
doua surpriză editorială – o carte proprie,
Semnale critice (Editura Alfa, Iași, 2019, 264
p., ediţie îngrijită de fiii autoarei, Teolin și
Dragoș Codreanu). Am reţinut ca edificatoare
această notă explicativă a Linei Codreanu,
prin care își justifică și își legitimează studiul
dedicat „târgovișteanului” Costache
Olăreanu: „Pentru că în literatura critică
mulţimea articolelor de referinţă despre
opera olăreniană este pozitivă, credem că o
cercetare monografică ar fi binevenită. Privit
cu detașare, studiul are forma înșelătoare a
unui heterojurnal despre Olăreanu, fiind
surprinse etapele formative, scriptograma
trăirilor, dar și lumea în care a trăit. Prin
lucrarea de faţă am întreprins o iniţiere de
arheologie literară, o cercetare de laborator
în creaţia labirintică a scriitorului, convinsă
fiind că Școala de la Târgoviște rămâne o
verigă de tranziţie evolutivă în istoria
literaturii române, ce asigură trecerea
barierei de la modernismul interbelicilor la
neomodernismul, postmodernismul și
transmodernismul care agită spiritul literar
postbelic” (p. 102). La o privire atentă am
putut constata că la Huși s-au împletit
inspirat trei secvenţe literare, al căror tâlc
transcende conjuncturalul minor: un elogiu
adus de hușeni concitadinului lor, Costache
Olăreanu, odată cu proiecţia unui film
evocator, autobiografic, Ucenicul
mărturisitor, având doi „actanţi”, scriitorul și
Grigore Ilisei în postura de „comentator”,
cercetarea monografică Arhitecturi ludice,
remarcabilă prin rigoare stilistică și acribia
27
documentară, purtând girul academic al lui

Mihai Cimpoi, și omagierea concomitentă a
scriitoarei Lina Codreanu la împlinirea
incredibilă a celor 14 luștri de viaţă. A fost o
sărbătoare luminoasă a literaturii, potenţată
de prezenţa unor literaţi de marcă din
dreapta Prutului și din Republica Moldova.
Așa cum observa un vorbitor, dacă unirea
politică nu este încă posibilă din raţiuni ce
scapă omului simplu, avem un motiv solid de
bucurie participând la unirea culturală, una
simbolică și emoţionantă. Au rostit
alocuţiuni, au evocat episoade pitorești ori
subtile din viaţa noastră literară, au definit
personalitatea creatoare a lui Costache
Olăreanu și, corelativ, pe aceea a
monografistei sale, Lina Codreanu, au făcut
mărturisiri de creaţie și de credinţă: acad.
Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, Dumitru
Gabura, ginerele poetului basarabean Victor
Teleucă, prof. univ. dr. Petru Ioan (Iași),
poeta Mihaela Grădinaru (Suceava), Viorel
Dinescu (Galaţi), Simion Bogdănescu, Elena
Monu (Bârlad), dr. Valeriu Lupu, Daniela
Oatu (Vaslui) ș.a. precum și îndatoritoarele
gazde, prof.dr. Theodor Codreanu și Lina
Codreanu. Am reţinut acest portret spiritual
exact al monografistei la finalul demersului
ei istorico-exegetic: „Scriitor polimorf,
acoperind prin traseul vieţii și prin
experienţe artistice esenţiale întreg toposul
cultural românesc (de la arheitatea lirică a
povestitorilor moldoveni până la asprimea
stilistică a muntenilor și etica portretizantă
și profund încercată a ardelenilor), Costache
Olăreanu este, în primul rând, povestitorul
arhetipal rafinat, trecut prin alambicurile
tradiţiei românești și europene, astfel, arta
românească inconfundabilă se dezvăluie la
nivelul întregii opere, luând chipul
megajurnalului (...) și care, printr-o
imperceptibilă și ingenuă autoreglare
narativă a subiectivităţii, se ridică la
obiectivitatea oglinditoare a unei întregi
epoci istorice” (p. 319-320).

28
Tudor NEDELCEA
(Craiova)
Cenzura şi cenzurarea
presei ortodoxe în
comunism
Mitropolia Olteniei,
prin I.P.S. Irineu Popa, un
recunoscut teolog şi profesor la Teologia
craioveană, membru de onoare al Academiei
Române, organizează periodic (dovedind
deja o tradiţie) manifestări de avengură
internaţională. Recent, în aula „Mitropolit
Nestor Vornicescu” a Facultăţii de Teologie,
Înalt Prea Sfinţia Sa a moderat Conferinţa
Internaţională „Maica Domnului în tradiţia
Bisericii Orientale”, cu participarea pr. prof.
Jacob Tekeparambil (India), pr. prof. univ. dr.
Matteo Potoczny (Polonia), a tinerilor
universitari craioveni C. Băjău şi Ioniţă
Apostolache (ultimul dovedindu-se, nu o
dată, un excelent şi neobosit iniţiator şi
organizator de simpozioane, congrese,
conferinţe, lansări de carte etc.).
În partea a doua a Conferinţei, au fost
lansate două importante cărţi: Mireasa
luminii. Imne din Bisericile siriene, închinate
Prea Sfinţiei Născătoare de Dumnezeu,
apărută în editura Mitropoliei Olteniei, în
2019, în traducerea pr. dr. Ioniţă
Apostolache şi a prof. Hermina Maria
Apostolache, după versiunea în limba
engleză a prof. dr. Sebastian P. Brock şi
Cenzurarea presei ortodoxe în comunism, de
tânărul doctor în filologie, Silviu-Constantin
Nedelcu, cu un „cuvânt începător” de Marian
Petcu, apărută în 2019 la editura
bucureşteană Eikon. […]
Cenzurarea presei ortodoxe în comunism,
cartea lui Silviu-Constantin Nedelcu, o
lucrare extrem de documentată şi, după
ştiinţa noastră, unică în literatura de
specialitate. Despre cenzură în comunism, în
general, au mai scris Adrian Marino, Emilia
Şercan, Marian Petcu, dar lucrarea lui Silviu-
Constantin Nedelcu atinge un subiect
sensibil, tabu, dar absolut necesar în
contextul istoric actual, când adevărul
trebuie cunoscut în totalitate şi în
profunzime.
Născut în 1987, Silviu-Constantin Nedelcu
este licenţiat al Facultăţii de Teologie
Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din cadrul
Universităţii din Bucureşti, specializarea

29
„Teologie Ortodoxă Păstorală” (în 2011), a

urmat, la aceeaşi facultate masteratul la
specializarea „Istorie şi tradiţie creştină” (în
2013). Este licenţiat şi al Facultăţii de Litere
a Universităţii din Bucureşti, cu specializarea
„Ştiinţe ale informării şi documentării”, în
2015, aici susţinând şi doctoratul, în 2018, cu
teza Revista «Glasul Bisericii» studiu critic şi
indice bibliografic (conducător ştiinţific:
Mircea Regneală). Preocupările sale de
documentare şi valorificare cuprind
domeniul teologiei şi biblioteconomiei.
La bază fiind teza de doctorat, cartea lui
Silviu-Constantin Nedelcu, Cenzurarea presei
ortodoxe în comunism, abordează
metodologic subiectul, precizând delimitările
conceptuale, metoda de cercetare,
actualitatea temei şi stadiul actual al
cercetării cenzurii în România, aplicată
Bisericii strămoşeşti. Preluând definiţia
cenzurii de la Marian Petcu („actul oricărei
entităţi politice, religioase, militare ori
administrative de a condiţiona exprimarea /
difuzarea de informaţii, opinii, idei în scris
mai larg, creaţii intelectuale, pe care publicul
are dreptul să le cunoască, în funcţie de
valorile pe care aceasta înţelege să le
protejeze la un moment dat”), autorul
precizează formele cenzurii: preventivă, a
posteriori (ori postapariţie) şi autocenzura,
aplicată mai ales după desfiinţarea oficială a
Direcţiei Presei şi Tipăriturilor din România
(D.G.P.T.).
Cunosc în mare parte problematica
cenzurii comuniste, lucrând aproape doi ani
(1972-1974) în sistem, „prinzând” cenzura
condusă de Iosif Ardeleanu ( nu ştiu care-i
numele real, un stalinist de cea mai joasă
speţă, care a dispus să mi se desfacă
contractul de muncă, pentru că am dat viză
unor critici la adresa echipei de fotbal
„Dinamo”) şi de Ion Cumpănaşu (o minte
luminată, care a deschis mult libertatea
presei, făcându-l pe mitropolitul cărturar
Antonie Plămădeală să recunoască că
romanul său autobiografic, Trei ceasuri în
iad, apărut la Editura Eminescu în 1970, a
primit totuşi bunul de tipar „pentru că le-a
plăcut până şi lor, ceea ce era o evidentă
conspiraţie”, iar „cenzorii au trăit şi ei în
acest iad, repartizaţi să-l întreţină. În
cămeruţele secrete ale sufletelor lor, mai
păstrau şi ei resturi de omenie”).
În principiu, cenzura comunistă avea trei
obiective: 1) respectarea politicii interne şi
30
externe a Partidului și statului socialist; 2)

excluderea oricăror forme de rasism,
xenofobie, legionarism, fascism și 3)
excluderea altor materiale de propagandă
sexuală sau pornografică. Urmau alte
indicaţii privind secretul, secretul de stat sau
secretul strict confidenţial, toate incluse
concret într-un Caiet de sarcini. Fiecare
lector împuternicit (aşa se numeau cenzorii)
aveau o ştampilă cu litera „T” şi un număr
care individualiza pe fiecare din ţară. Erau
cenzurate nu numai publicaţiile periodice,
cărţile, spectacolele (chiar şi cele simfonice!),
emisiunile Radio sau TVR, filmele care
urmau să intre în circuitul cinematografic
românesc, corespondenţa de la vamă (care
privea relaţiile cu străinătatea, conf. Legii
23), dar până şi biletele de tramvai sau
bonurile de la moară. La sediul central,
Direcţia de Literatură era condusă de două
doamne, Molho şi Doxinescu, extrem de
cooperante cu editorii şi redactorii de reviste
(în epoca Ion Cumpănaşu, evident). După
desfiinţarea Direcţiei Presei, efect al
Consfătuirii de la Helsinki, în 1975, cenzura
(şi unii cenzori) trec la Consiliul Culturii şi
Educaţiei Socialiste (care deja funcţiona în
paralel), unde cenzura era mai dogmatică.
Pentru unii editori, desfiinţarea cenzurii nu
era bine văzută, pentru că ei înşişi trebuia să
cenzureze şi de aici aveau teama că „scapă”
ceva şi vor fi sancţionaţi. Cunosc un director
de editură care a cenzurat până şi cuvântul
„cruce” din descrierea unei căruţe. Până
atunci, dădeau vina pe Direcţia Presei, chiar
şi atunci când aceasta nu avea nicio vină.
Multe din materialele care ridicau probleme,
au primit aprobarea de publicare de la
Cornel Burtică, secretarul cu propaganda al
CC al PCR, un om extrem de înţelegător şi
maleabil (pentru care a şi fost destituit).
Place sau nu, dar cea mai cenzurată revistă
era „Luceafărul” lui N.D. Fruntelată şi M.
Ungheanu (aşa circula formula în interiorul
Direcţiei Presei), iar dintre dramaturgi, la
Naţionalul craiovean de pildă, cenzurat a fost
Paul Everac şi, mai ales, Marin Sorescu, piesa
sa, Există nervi fiind interzisă. Între scriitori,
fireşte, Adrian Păunescu era cel mai
cenzurat, în 1990 publicând volumul de
Poezii cenzurate, 782 p. (Pe larg, în articolul
nostru, Despre cenzură, fără vrăjmăşie, din
vol. Tudor Nedelcea, Interferenţe spirituale,
Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc, 2002).

31
Revenind la lucrarea lui Silviu-Constantin

Nedelcu trebuie să menţionăm că asupra
Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal,
Curtea Imperială din Viena a impus anumite
restricţii (cenzurare, de fapt) asupra tipăririi
şi circulaţiei cărţii româneşti din
Transilvania: Hotărârea Soborului Bisericii
Unite (1720); interzicerea de către Maria
Tereza a importului de cărţi din Țara
Românească (23 nov. 1746); porunca dată
vameşilor de a opri orice carte românească
intrată în Transilvania (5 mai 1747);
înfiinţarea tipografiei din Blaj (18 iunie
1747) spre a contracara pătrunderea cărţii
româneşti, alte decrete ale Mariei Tereza de
interzicere a importului de cărţi (1768-
1770), toate aceste restricţii fiind pentru a
destructura unitatea de neam şi limbă a
românilor din spaţiul lor (Pe larg, Tudor
Nedelcea, Carte despre carte, Craiova, Editura
Alma, 2008).
(Va urma)
Jurnal
Livia ANDREI
(Bârlad)
Nunta de aur
Cincizeci de ani de
viaţă împreună. E mult?
E puţin? Cred că depinde
de fiecare cum îi percepe. E mult pentru că
alţii nici măcar nu trăiesc atâta. E puţin
pentru că ne-am bucurat de fiecare zi, de
fiecare an. Începutul a fost mai greu, ca orice
început. Și o mașinărie merge mai greu până
se rodează, dar mai cu seamă o căsnicie. La
nunta noastră de acum cinzeci de ani, cineva
ne-a urat „Nervi pe rând!” Atunci nu am
înţeles sensul profund al acestei urări. De-a
lungul timpului ne-am dat seama ce urare
grozavă a fost, chiar dacă nu întotdeauna ne-
am amintit-o.
Cinzeci de ani! Privind înapoi, par că au
trecut repede. Patruzeci de ani i-am petrecut
la catedră, dar, în același timp, am crescut
copiii, i-am ajutat să-și facă un rost (și
mulţumim lui Dumnezeu și l-au făcut), au
venit nepoţii iar acum e rândul strănepoţilor.
Ce poate fi mai frumos? Ce alte bucurii mai
mari poţi avea: Sînziana, Viviana, Victor,
Smaranda și… Șerban.
32
Cu bune, cu mai puţin bune (mă feresc să

spun „cu rele”), cu dragoste, cu sănătate au
trecut cinzeci de ani. E mult? E puţin?
Să dea Domnul tuturor care citesc aceste
rânduri să trăiască aceste clipe de împliniri,
de satisfacţii, de fericire pe care le trăim noi
acum.
Cinzeci de ani. E mult? E puţin?
La nunta de aur am avut privilegiul ca

Prea Sfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul de
Huși, să ţină slujba de cununie și să fie alături
de noi și după aceea.
Bârlad, 1 octombrie, 2019
C o n e x i u n i. A l b u m
Cronica întrunirilor de club
Suceava-Fălticeni-Mălini, 27-28 sept.

2019, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” /
Casa memorială „N. Labiş” (Mălini) –
Festivalul de poezie „Nicolae Labiş”. Între
participanţi: Alexandru Ovidiu Vintilă, Ioan
Manea, Mihale Grădinariu, Viorica Popovici,
Liviu Papuc. În medalion: Margareta Labiş,
sora poetului, şi Lina Codreanu. În comisia de
jurizare – Th. Codreanu.

33
Vaslui, 8 oct. 2019, Biblioteca „N.M.

Spătarul. Lansare de carte: Elena Condrei,
Convorbiri cu Theodor Codreanu şi Daniela
Oatu, Anotimpurile Himerei; adunarea
Reprezentanţei Vaslui a Filialei US Iaşi;
Prezentări de carte: Teodor Pracsiu, Lina
Codreanu, Petruş Andrei, Marius Chelaru.
Dimitrie Cantemir-Hurdugi, 26 oct. 2019.

Ziua satului, simpozion omagial („Dimitrie
Cantemir – spirit peste timp”), lansare de
carte (Petru Ioan, Şcoala de la Huşi). Între
participanţi: Costin Clit, Theodor Codreanu,
Valentin Constantinov, Lina Codreanu, L.
Chiriac, Elena Munteanu, Martin Cata.
Tecuci, 30 oct. 2019, Biblioteca „Şt. Petică”

– lansare de carte: Eleonora Stamate: Aura
umbrei/ Aura dell'ombra (2019). Prezentare
şi discuţii culturale: Daniel şi Filomena
Corbu, Petruș și Livia Andrei.
Bacău, 1-2 nov. 2019, Sala mare a
Consiliului Judeţean. Simpozion: „Toamna
bacoviană a scriitorilor”. Lansare de carte,
decernarea premiilor Filialei Bacău a US,
conferinţă tematică. Petruș Andrei și Livia
Andrei – participanţi prin comunicări şi
dezbateri.

34
Bârlad 7 nov, 2019, Centrul „Mihai

Eminescu”. Prezentare noilor apariţii
editoriale: Geta Modiga, Petruș Andrei.
Huşi, 15 nov. 2019, Sala Mare a Primăriei:

Simpozionul „Repere ale culturii şi
spiritualităţii vasluiene”, cu lansarea ediţiei
anastatice - „Chronica Huşilor şi a Episcopiei
cu aseminea numire”, de Episcopul
Melchisedec Ștefănescu (1869). Au luat
cuvântul: Preasfinţitul Părinte Ignatie,
Episcopul Hușilor, Lina Codreanu, Costin Clit,
pr. consilier Cosmin Gubernat.
Huşi, 23 nov. 2019, Protopopiat – Moment

aniversar: „Lina Codreanu – 70”. Moderator:
Th. Codreanu. Cei 80 de prieteni au vizionat
documentarul cu scriitorul huşean Costache
Olăreanu, realizat de cineastul ieşean Grigore
Ilisei. Lansarea cărţilor apărute recent,
elaborate de Lina Codreanu: studiul
monografic Costache Olăreanu. Arhitecturi
ludice, culegerea de texte Semnale critice şi
placheta Profil aniversar. Mesajul PSF Ignatie,
Episcopul Huşilor (pr. C.G.). Au vorbit: acad.
M. Cimpoi, univ. P. Ioan, T. Pracsiu, M. Iacob,
P. Andrei, D. Gabura, V. Dinescu, G. Bichineţ
D. Oatu, V. Şoimaru, N. Sobol, E. Monu, T.
Codreanu ş.a.

35
Vaslui, 27 nov. 2019, Biblioteca „N.M.

Spătarul”: lansarea cărţii lui Petru Ioan –
Şcoala de la Huşi. Prezintă Magda Ciopraga,
Teodor Pracsiu şi Petre Dumitrescu.
Stănileşti-Huşi, 9 dec. 2019, Sala de
festivităţi: Simpozion „Prutul – axă de istorie,
cultură si spiritualitate”, organizat de
Biserică, Şcoală şi Primărie. Participanţi: Psf.

Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, elevi şi
profesori din Republica Moldova, de la
Anenii Noi şi de la Costeşti, Theodor şi Lina
Codreanu, pr. protopop. Marius Antohi, Crina
Brănici (dir. şcolii), Liviu Zaharia (primar).

36
Vaslui, 13 dec. 2019, Biblioteca „N.M.

Spătarul” – „Amiaza cărţilor junimiste.
Semnale editoriale” – diligenţa editorială
„Junimea” la 50 de ani şi revista „Scriptor”.
Moderatori: Lucian Vasiliu şi Simona

Modreanu. Prezenţi, scriitorii: Lina
Codreanu, Teodor Pracsiu, Theodor
Codreanu, Laurenţiu Şoitu, Ion Hadârcă ş.a.
Iaşi, 16 dec. 2019, Uniunea Scriitorilor
Filiala Iaşi – Primirea în Uniunea Scriitorilor
a noilor membri, între care, din vaslui – Lina
Codreanu.
Huşi, 20 dec. 2019, Catedrala Episcopală:

parastas, evocare şi lansarea lucrării
„Episcopul Ioachim Mareș, ctitor de biserici și
promotor al culturii creștine”. Au susţinut
comunicări: PSF Părinte Episcop Ignatie, pr.
Ioan Radu, pr. Isidor Melinte, Th. Codreanu,
Costin Clit, pr. Marcel Miron.
Suceava, Putna, 16-17 ian. 2020,
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” – Festivalul
Literar „Mihai Eminescu”. Comunicări,
lansare de carte (Th. Codreanu, Revizuiri
critice, 2019) şi concurs de poezie. Între
participanţi: Adrian Dinu Rachieru, Adrian
Alui Gheorghe, Mihaela Grădinariu, Ctin
Hrehor, Paul Gorban, Al. Ov. Vintilă, I.
Filipciuc, G. Cărăbuş, Doina Cernica.

37
CUPRINS
B i b l i o r a f t (1) .............................................................. 2
Omagiu mamei............................................................... 3
Proverb românesc .............................................................. 3
Lacrimile unei mame sunt aceleaşi în orice limba. 3
Ion CREANGĂ........................................................................ 3
Amintiri din copilărie ......................................................... 3
Nichita STĂNESCU .............................................................. 3
Cea mai scumpă de pe lume............................................. 3
Grigore VIERU ...................................................................... 3
Făptura mamei ..................................................................... 3
In memoriam ..................................................................4
Adina DARAWSHA.............................................................. 4
[Scrisoare] .............................................................................. 4
Petruş ANDREI ..................................................................... 5
Missa sollemnis ..................................................................... 5
Ana OPRAN ............................................................................ 5
Cânta... ...................................................................................... 5
P o e s i s .......................................................................... 6
Petruș ANDREI ..................................................................... 6
Darul frumuseţii tale ......................................................... 6
Cântecul nopţii ..................................................................... 6
Marcel MIRON ...................................................................... 7
Bibliotecarul .......................................................................... 7
Vulnerabili pensionari ...................................................... 8
Dumitru BRĂNEANU ......................................................... 9
Între noi .................................................................................. 9
Întotdeauna ........................................................................... 9
Glasul ..................................................................................... 10
Daniela OATU .................................................................... 10
Ni s-a-ncurcat iubirea... ................................................. 10
S-a ieftinit respirația....................................................... 11
Ciment peste aripi ........................................................... 11
Mihai APOSTU ................................................................... 12
Nu te îndrăgosti ................................................................ 12
Iubire în linii curbe ......................................................... 13
E pur și alb .......................................................................... 13
Elina COJOCARU ............................................................... 14
Legănări ............................................................................... 14
…sub pleoapa-nserării ................................................... 14
Martin CATA ....................................................................... 15
Gând rămas ......................................................................... 15
Iubirea-n mii de feţe… ................................................... 15
Ana OPRAN ......................................................................... 16
Cântec.................................................................................... 16
Coșmar și reverie ............................................................. 17
Cornelius DRĂGAN .......................................................... 17
###......................................................................................... 17
Oana ANDREI ..................................................................... 18
De iarbă verde ................................................................... 18
Ruginiu ................................................................................. 18
Elena FLUTUREL .............................................................. 19
[Haiku-uri] .......................................................................... 19
Filigranãri ...................................................................... 20
Lina CODREANU ............................................................... 20
Holicovii ............................................................................... 20
Însemnãri cu staif ......................................................22
38
Theodor CODREANU ...................................................... 22

Numere în labirint ........................................................... 22
Interpretãri. Analize ............................................... 25
Teodor PRACSIU .............................................................. 25
Costache Olăreanu - în oglinzile posterităţii ....... 25
Tudor NEDELCEA ............................................................ 28
Cenzura şi cenzurarea presei ortodoxe în
comunism ............................................................................ 28
Jurnal .............................................................................. 31
Livia ANDREI ..................................................................... 31
Nunta de aur ...................................................................... 31
C o n e x i u n i. A l b u m ..................................... 32
Cronica întrunirilor de club ........................................ 32
B i b l i o r a f t (2)………………………………38
B i b l i o r a f t (2)
Lina Codreanu – 70. Semnale critice, Iaşi,

Ed. ALFA, 2019, 270 p. Ediţie îngrijită de Teolin
şi Dragoş Codreanu. Culegere de texte critice
despre cărţile autoarei. [Critică literară]. Din
Cuprins (selectiv, nume de autori): Mihai
Cimpoi, Constantin Trandafir, Ion Brad, Rodica
Lăzărescu, Theodor Codreanu, Adrian
Lesenciuc, Marius Manta, Nicolae Georgescu,
Mihaela Grădinariu, Teodor Pracsiu, Ion Gh.
Pricop, Adrian Dinu Rachieru, Florentin
Popescu, A.G. Secară, Vasile Spiridon, Petruş
Andrei, Ionel Necula, Tudor Nedelcea, Nastasia
Savin, Constantin Dram, Ioan Țicalo, Ghiţă
Nazare, Nicolae Busuioc, Vasile Fluturel ş.a.
Theodor CODREANU. Revizuiri critice,
Bucureşti, Ed. Academiei, 2019, 514 p. [Istorie
şi critică literară].
Din Cuprins (selectiv, capitole): Ante-
scriptum; Revizionismul ca impostură culturală;
I. EFIGII: Un mare cărturar şi ierarh:
Melchisedec Ştefănescu; Iorga şi Marea Unire;
Vintilă Horia; Grigore Hagiu sub lupa
revizuirilor critice; Călătorii în hristosferă; Luca
Piţu; II. ÎMPLINIRI: Svetlana-Matta:
europenitatea lui Bacovia; Horia Zilieru sau
dansul în armură; Constantin Călin; Basarab
Nicolescu: poezia teoremică; Vieţuirile lui Horia
Bădescu; O „contraistorie” a literaturii române;
Către o istorie „politică” a literaturii.
Lina CODREANU. Blândeţea toamnei (O
carte cu prieteni – de la prieteni, Bârlad, Ed.
Sfera, 2019, 92 p. Carte evenimenţială alcătuită
de Livia Andrei.
Din Cuprins: Popasuri (Livia Andrei);
Linacod (Theodor Codreanu); „La aniversară”
(Petruş Andrei); Scriitoarea Lina Codreanu şi
forţa interioară (Teodor Pracsiu); [Triptic
literar] (Ion Gheorghe Pricop, Elena Pricop,
39
Adina Darawsha); Trilul nu şi-a uitat pasărea

(Daniela Oatu); Un parcurs bio-bibliografic de
excepţie (Petru Ioan); Lina Codreanu şi starea
de scris (Mariana Gabura); Două inimi – o
singură iubire (Dumitru Gabura); Interviu
(realizat de Cristinel Popa); „Liter-Club”
(ecouri); Lina Codreanu – scriitor şi dascăl; „In
imaginarul criticii” (referinţe critice semnate
de către: Theodor Codreanu, Petruş Andrei,
Valeriu Raţă, Constantin Dram, Teodor Pracsiu,
Livia Andrei); Gânduri pentru prieteni; „Te
caută o carte…”; Album.
Elena Condrei. Convorbiri cu Theodor
Codreanu: Itinerare în miracolul eminescian,
Botoşani, Ed. Geea, 2019, 248 p. [Dialoguri.
eseuri].
Din Cuprins (selectiv): I. Eminescu peste
timp; II. Aura furată a Basarabiei; III. Copil
eram; IV. Cel ce bate la poarta creaţiei cu
toiagul înţelepţilor (eseuri eminescologice); V.
Afinităţi elective; Drumul confluenţelor
eminesciene; VII. Iconografie.
Nota redacţiei: Acest număr de revistă a

apărut cu sprijinul financiar al col. rez.
Martin Cata şi al pr. Marcel Miron din Huşi.

40
„Nimic nu este mai dulce

pentru un copil decât
mama. Da, copii, iubiţi-vă
mama! Viaţa nu vă va
aduce nicio altă dragoste
care să facă atâta bine”.
Euripide
Liter-Club
Revistă de cultură
Fondatori:
Lina şi Theodor Codreanu,
Livia şi Petruş Andrei,
Daniela Oatu şi Teodor Pracsiu,
Ion Gheorghe PRICOP
Elena şi
Director: Lina Codreanu
Redactor-şef: Livia Andrei
Email: linacod@yahoo.com;
literclub2016@gmail.com
ISSN 2501-2525
ISSN-L 2501-2525
ISSN-L 2501-2525
În atenţia colaboratorilor:
Materialele trimise vor avea 1-2 pagini A4,

Times New Roman, cu literă de 12 la un rând
sau până la 1500 de cuvinte.
Manuscrisele primite nu se returnează.
Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridică
pentru conţinutul articolelor revine exclusiv
semnatarilor acestora ca persoane
individuale.

LITER-CLUB. Revistă de Cultură, Anul V, Nr. 1 (16), Ian. - Mar. 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LITER-CLUB. Revistă de Cultură, Anul V, Nr. 1 (16), Ian. - Mar. 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

Lina CODREANU. Costache Olăreanu.

Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

Amintiri din copilărie

Cea mai scumpă de pe lume

Spune-mi care mamă-anume

Puii toţi au zis de păsări,

Orice mamă e anume

Ușoară, maică, ușoară,

Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

Se sting în noi ispite și păcate

Că omul din pământ pământ se face

Deschidem și citim aceeași carte

Râsul de copil în triluri gâlgâia

Și se topeau zăpezi cu glas de miei,

În toamnă târzie, când roadele gemeau

Ion Gheorghe Pricop,

Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

Darul frumuseţii tale

Mai stai cu mine, nu pleca în pripă,

În ochii tăi aud ce-mi spune gândul

Nici n-ai plecat dar doru-l simt că vine

Dar n-am motive de îngrijorare,

Mi te-am cules din înflorita vale

Îmbătată-i noaptea de lumini,

În luceferi izvorăsc fântâni,

E balsam pe sufletul rănit,

În clepsidră clipele se scurg

Printre aştri şi eu un pulsar

Era îmbrăcat în haine

Erau și semne ale unor scrieri necunoscute

Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

Atunci din înalturi o voce i-a răspuns așa:

Lui Theodor și Linei Codreanu

Cât au fost plecaţi de acasă

N-au fost atenţi

Când Dumnezeu ședea blând peste lumi

Acea măsură a timpului bătrân

Când florile străluceau de bucurie

O lună pe cer atât de plină

Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

Tăcere frăgezită de aşteptare

ultimul nostru capitol,

regrete tot mai multe

în ceaţa către tine

zboru-mi se-ntoarce pe jos

Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

de-a pururi din povestea

S-a ieftinit respirația...

urmele noastre-n oglindă

Ciment peste aripi

pe unii în costum de baie

și-au pus ochelari de soare

alţii –hamali săritori

atunci au mai slobozit

doar restul de lumină

astăzi nu-ţi mai e sete

Membru USR din 2011.

Liter-Club Anul V, nr. 1(16), ian.-mart. 2020

Nici toamna nu te îndrăgosti

Iubire în linii curbe

Avem un joc, un joc tăcut în care