Sunteți pe pagina 1din 11

Piața de capital si pandemia

Pandemia de Covid - 19 a lovit din plin BVB


Căderi de 16,4% pentru BET şi 13,45% pentru BET-FI

• Prime Transaction: " Chiar dacă dividendele propuse, în anumite situaţii, sunt semnificative,
perspectivele economice slabe au avut rolul principal în deprecierea cursurilor de
tranzacţionare"

• Rulaj mediu zilnic de 74,6 milioane de lei, cu 62,5% peste cel din februarie

Valul de vânzări ce a măturat pieţele internaţionale de acţiuni în luna martie, declanşat de


perspectivele unei recesiuni globale majore, în urma îngheţării majorităţii activităţilor
economice, ca strategie de luptă împotriva pandemiei de Covid-19, a cuprins şi Bursa de
Valori Bucureşti (BVB), toţi indicii pieţei noastre de capital încheind luna trecută cu scăderi
de două cifre.

BET, principalul coş de acţiuni al pieţei noastre, a încheiat luna la 7.625,38 de puncte,
echivalentul unei scăderi de 16,4% faţă de închiderea din februarie, în timp ce indicele
compozit BET Plus s-a depreciat cu 16,34%, până la 1.141,37 puncte.

BET-NG, ce captează evoluţia sectorului energetic şi a utilităţilor, a coborât în martie cu


14,3%, la 580,32 de puncte, într-o lună în care cotaţia barilului de ţiţei s-a prăbuşit în plan
internaţional cu peste 50%, pe fondul scăderii puternice a cererii şi a declanşării unui război
al preţurilor între Rusia şi membrii OPEC conduşi de Arabia Saudită.
În Europa, tabloul lunii martie a fost de un roşu aprins, indicele STOXX 600 având o cădere
de 14,8%, în vreme ce DAX 30 al bursei din Frankfurt s-a depreciat cu 16,44%, iar pentru
FTSE 100 al pieţei londoneze, scăderea a fost de 13,81%.

Peste Atlantic, indicele Dow Jones Industrial Average a coborât cu 13,74%, luna trecută, în
timp ce S&P 500 s-a depreciat cu 12,51%, iar Nasdaq Composite a avut un recul de 10,12%.

• Scădere pentru toate cotaţiile componentelor indicelui BET

Este contextul în care, toate acţiunile componente ale indicelui BET au cunoscut deprecieri
ale preţurilor în luna martie, dividendele înaintate de majoritatea companiilor nefiind
suficiente pentru a menţine cotaţiile în teritoriul pozitiv.
"Chiar dacă dividendele propuse, în anumite situaţii, sunt semnificative, perspectivele
economice slabe au avut rolul principal în deprecierea cursurilor de tranzacţionare", notează
echipa de la Prime Transaction în ultimul raport de analiză, referindu-se îndeosebi la
sectoarele bancar şi cel al petrolului şi gazelor, pe care le consideră printre cele mai afectate
de actuala criză.

În plus, Banca Naţională a României (BNR) a urmat exemplul Băncii Centrale Europene
(BCE) şi a recomandat instituţiilor de credit din ţara noastră să nu acorde dividende în acest
an. În acest context, săptămâna trecută, acţionarul majoritar al BRD, Societe Generale, a
solicitat completarea ordinei de zi a adunării de bilanţ, cu un punct ce prevede alocare
întregului profit aferent anului trecut la rezultatul reportat, ceea ce înseamnă că, probabil,
BRD - Groupe Societe Generale nu va acorda dividende în acest an.

Pe de altă parte, analiştii consideră că, ţinând cont de nevoia de bani la buget, companiile ce
au statul drept acţionar majoritar, vor aproba distribuţiile propuse de conducerile societăţilor.

• Declin de 1,07% pentru SNN şi de 1,69% pentru BVB, cele mai reduse deprecieri din
structura principalului coş de acţiuni al pieţei

Cu o depreciere a cotaţiei de numai 1,07%, acţiunile Nuclearelectrica (SNN) sunt titlurile cu


cea mai mică scădere din BET, în martie, cotaţia SNN încheind luna la 13,82 lei.

Este efectul dividendului, în condiţiile în care, ulterior propunerii companiei de a aloca către
acţionari 92% din profitul anului trecut, preţul acţiunii a cunoscut numai creşteri după ce, la
jumătatea lunii, cotaţia SNN atingea un minim de 10,98 lei, nivel nemaiîntâlnit din vara
anului trecut.
Dividendul pe acţiune este de 1,65306302 lei, echivalentul unui randament brut de 11,96%
faţă de ultimul preţ al titlului SNN din martie.

Acţiunile BVB, operatorul pieţei noastre de capital, au coborât cu 1,69%, până la 23,3
lei/unitate, a doua cea mai mică depreciere din cadrul indicelui BET.

"Titlurile BVB înregistrează o creştere semnificativă a rulajelor efectuate cu acţiuni",


menţionează echipa de la Prime Transaction, în raportul ce analizează evoluţia companiilor
din BET în primul trimestru al anului, brokerii fiind de părere că Bursa de Valori Bucureşti se
găseşte printre companiile care au şanse să fie mai puţin afectate economic de pandemia
Covid-19.

Operatorul pieţei noastre de capital a propus un dividend de 0,81491 lei, care la preţul
acţiunii BVB din ultima zi a lunii martie, oferă un randament brut de 3,5%.

Titlurile TeraPlast (TRP), care în luna trecută au fost incluse în BET, au coborât în martie cu
6,07%, la preţul de 0,263 lei, a treia cea mai redusă depreciere din indice. Conducerea
companiei a propus acţionarilor majorarea capitalului social, prin emisiune de titluri noi, un
investitor urmând să primească zece acţiuni gratuite la 33 deţinute.
Picaj de 32,9% pentru cotaţia ALR şi de 29,61% pentru SFG, cele mai lovite titluri din BET

Marcând o veritabilă cădere a cotaţiei în martie, de 32,9%, până la 1,295 lei, titlurile Alro
Slatina (ALR) au avut cea mai mare depreciere din cadrul indicelui BET, în luna tocmai
încheiată.

Alro a raportat pierderi încă dinaintea apariţiei pandemiei, fiind singura companie din
principalul coş de acţiuni al pieţei noastre care a avut un rezultat negativ în 2019.

Luna trecută, preşedintele Sindicatului Aluministul, Constantin Popescu a declarat, într-o


conferinţă de presă, că fabrica este în pericol de a fi închisă chiar în vara acestui an, în
principal din cauza costurilor cu energia, în preţul căreia sunt incluse şi certificatele verzi,
potrivit Agerpres. Popescu a precizat că dificultăţile sunt determinate şi de scăderea cotaţiei
aluminiului la bursa din Londra, de diminuarea vânzărilor în contextul internaţional al
apariţiei Covid-19, precum şi unor măsuri protecţioniste impuse de SUA şi China pentru
importurile de aluminiu.

Cu o scădere de 29,61%, acţiunile Sphera Franchise Group (SFG) reprezintă titlurile cu a


doua cea mai mare depreciere din BET, în martie, cotaţia SFG încheind luna la 12,6 lei.
Activitatea Sphera, ce operează lanţurile de alimentaţie publică KFC, PizzaHut şi Taco Bell
este puternic afectată de deciziile Guvernului care au vizat închiderea restaurantelor şi
limitarea circulaţiei persoanelor pe teritoriul ţării noastre, pentru reducerea răspândirii
pandemiei de Covid - 19.

În aceste condiţii, conducerea companiei a propus acţionarilor să nu distribuie dividende din


profitul anului trecut.
Banca Transilvania (TLV), cea mai lichidă acţiune de la BVB şi vehicul folosit de investitorii
străini care vor să ia expunere la bursa noastră, a înregistrat un declin de 22,39%, în martie,
până la 1,816 lei. Este, poate, imaginea ce reflectă aşteptările investitorilor privind mersul
economiei pentru cel puţin următoarele şase luni, cu rezultate financiare ale companiilor mult
diminuate sau pierderi, intrări în incapacitate de plată şi şomaj, ce se vor regăsi într-o anumită
proporţie bilanţurile băncilor.

De altfel, în Raportul Consiliului de Administraţie pentru 2019, instituţia de credit din Cluj a
estimat pentru acest an, un profit net de 514 milioane de lei, cu 68% sub cel din anul trecut,
când rezultatul net s-a ridicat la 1,62 miliarde de lei.

Banca Transilvania a propus, ca din profitul anului 2019, acţionarii să primească un dividend
de 0,115028677 lei care, raportat la ultimul preţ al acţiunii TLV din luna martie, are un
randament brut de 6,33%. De asemenea, pe lângă distribuţia de dividende, instituţia de credit
din Cluj vrea să acorde şi o acţiune gratuită la zece deţinute.

• Discount-uri de tranzacţionare între cotaţia acţiunii şi VUAN de 35,93% pentru SIF


Moldova şi 67,93% în cazul SIF Muntenia
ndicele BET-FI, ce include în structura sa SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP), a avut un
declin de 13,45%, în luna martie, până la 39.441,94 de puncte.

SIF Banat-Crişana (SIF1), SIF Muntenia (SIF4) şi SIF Oltenia (SIF5) au aprobat eliminarea,
din actele constitutive, a prevederilor referitoare la limita de deţinere de 5%, fapt ce va intra
în vigoare începând cu data de 24 iulie a acestui an.

Randamentele brute ale dividendelor propuse de SIF-uri, raportate la ultima cotaţie a


acţiunilor din luna martie, se situeză între 2,16% pentru SIF1 şi 11,87% pentru SIF3.

Pe de altă parte, în cazul SIF1 şi SIF4, mai există pe ordinea de zi a adunărilor acţionarilor
varianta unor programe de răscumpărare, caz în care nu se vor distribui dividende, iar pentru
SIF3 mai există propunerea de distribuiţie a unui dividend de 0,03 lei, echivalentul unui
randament brut de 10,03%.

Fondul Proprietatea a încheiat, luna trecută, oferta publică prin care şi-a răscumpărat 200
milioane de acţiuni proprii (atât titluri tranzacţionate la BVB cât şi GDR-uri la Londra),
echivalentul a 2,62% din capitalul social, operaţiunea de piaţă fiind suprasubscrisă de 16,86
de ori. Oferta s-a derulat la preţul de 1,39 lei/unitate ce a reprezentat o ancoră pentru cotaţia
FP din piaţă, până în data de 13 martie, când operaţiunea s-a încheiat, ulterior preţul acţiunii
fondului de investiţii cunoscând o volatilitate ridicată. În luna martie, preţul acţiunii
Fondului, emitent ce propune un dividend de 0,0642 lei, echivalentul unui randament brut de
5,78%, a scăzut cu 12,6%, până la 1,11 lei.

La finalul lunii trecute, SIF-urile se tranzacţionau la discount-uri între preţ şi Valoarea


Unitară a Activului Net (VUAN) situate între 35,93% pentru SIF Moldova (SIF2) şi 67,93%
pentru SIF Muntenia, în timp ce FP avea un discount de 33,23%, mai mare decât obiectivul
avut de Franklin Templeton, administratorul Fondului, de sub 15%.

• Tranzacţii de 1.642,3 milioane de lei, cu 78,8% peste cele din februarie

Valul de vânzări a impulsionat şi activitatea la bursa noastră, valoarea totală a tranzacţiilor cu


acţiuni listate pe Segmentul Principal al BVB a fost de 1.642,3 milioane de lei, în martie, cu
78,83% mai mare decât cea consemnată în februarie, în timp ce valoarea medie zilnică a
tranzacţiilor a urcat cu 62,57%, la 74,65 milioane de lei, pentru aceeaşi perioadă de raportare,
conform datelor prezentate în Buletinul Lunar al BVB.

În luna recent încheiată, au avut loc 133.589 de tranzacţii cu acţiuni listate pe Segmentul
Principal al BVB, cu 80,76% mai multe decât în februarie, prin transferurile din martie fiind
schimbate 1.186,59 milioane de titluri, cu 76,59% peste cele transferate în luna anterioară.

Cu tranzacţii de 452,96 milioane de lei, titlurile FP ocupă prima poziţie în topul rulajului lunii
martie, fiind urmate de acţiunile TLV, care au cumulat tranzacţii de 406,04 milioane de lei.

Podiumul este completat de schimburile cu titlurile Romgaz (SNG), care s-au ridicat la
153,67 milioane de lei.

La data de 31 martie, valoarea de piaţă a tuturor companiilor listate pe Segmentul Principal al


pieţei noastre de capital (inclusiv Erste Group Bank) era de circa 120,29 miliarde de lei, în
scădere cu 25,83% faţă de cea consemnată la finele lunii februarie.

Economia globală a intrat în al doilea trimestru al anului cu spectrul unei recesiuni majore în
prim plan, despre care Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar
Internaţional, a spus că va fi mult mai gravă decât criza financiară mondială de acum ceva
mai mult de un deceniu, un mesaj similar venind şi din partea preşedintelui Băncii Mondiale,
David Malpass.
Marile bănci de investiţii îşi revizuiesc în jos prognozele economice, scenariile fiind foarte
sumbre pentru al doilea trimestru al anului.

Indiferent de măsurile fiscale şi monetare de stimulare a economiei pe care le-au implementat


sau urmează să le implementeze guvernele sau băncile centrale, cel mai important element de
care depinde amploarea crizei ce va urma ţine de cât de mult va dura pandemia de Covid-19.
Rămâne de văzut cât de sever vor fi afectate economiile şi, implicit, pieţele de capital,
evenimente de la care Bursa de Valori Bucureşti nu are cum să facă notă discordantă.
ANALIZĂ Coronavirus vs. Piața de Capital

După un an 2019 extraordinar din punct de vedere al pieței de capital, multe companii globale
stabiliseră ținte de profit nerealiste, cu creșteri greu de susținut.
Să nu uităm că, pentru prima oară în istorie, s-au înregistrat capitalizări bursiere în sectorul
tehnologic din SUA care au depăsit 1 trilion de dolari. În astfel de condiții de optimism
exacerbat e firesc să ne așteptăm să vedem anul acesta căderi spectaculoase pe bursele
internaționale. Ștacheta a fost ridicată prea sus în 2019.
 Dow Jones 30 - maxim istoric de 28.500 de puncte
 S&P 500 la 3.200 de puncte si
 NASDAQ 100 la 9.750 de puncte
Acestea erau cifrele optimiste de la finalul lui 2019. Toată lumea, inclusiv majoritatea
analiștilor financiari, se aștepta la un 2020 plin de noi recorduri. Socoteala din târg nu s-a
potrivit de data această, întrucât economia, ca și istoria, are tendința de a se repeta. Cea mai
lungă piață bull din istorie (din 2008 până acum scurtă vreme) a fost spulberată de pandemia
Coronavirus și, multe voci spun, de bula de business în care ne obișnuisem să trăim.

Faza 1 – FRICA Ca și în 2008, piețele de capital și investitorii reactionează emoțional


inițial, declanșând ceea ce e numit „panic sell-off”. În momentul de față avem o reacție
bazată pe instinct, așteptările din piață sunt că bursele globale să atingă o scădere generalizată
de până la 20%. După mai bine de un deceniu de „răsfăț”, perioadă în care banii au fost
extrem de ieftini, creditarea prietenoasă și condițiile de piață au favorizat creșterea, urmează
revenirea la realitate. Multe business-uri își vor da testul de capacitate (tot așa cum doar o
mare agitată formează un marinar destoinic, doar o piață reală, bazată pe fundamente
sănătoase va forma antreprenori care să reziste).

La momentul actual, sentimentul generalizat este unul de incertitudine, nimeni nu știe la ce să


se aștepte, investițiile sunt puse pe pauză, planurile de extindere și dezvoltare au fost băgate
la loc în sertar – toți ochii sunt îndreptați către stat, bănci centrale și vectori globali.
Faza 2 – FUNDAMENTELE După primul val de scădere urmează adaptarea pieței la noile
condiții, iar aici este punctul de inflexiune care poate face diferența pe termen mediu-lung
între economiile care-și revin-și chiar prospera în epoca post-Coronavirus -și cele care vor
trena revenirea economică. Urmează două evaluări extrem de importante: Evaluarea
operațională – vor fi puse cap la cap cifre de producție, cifre de vânzări (telefoane vândute de
Apple, mașini electrice produse de Tesla, etc.) Evaluarea financiară – raportările financiare ce
măsoară randamentele acțiunilor din piață, veniturile, încasările, profiturile Mi-e teamă că
odată ce toate cifrele de mai sus vor ajunge în piață, se va porni un al doilea val al crizei, cel
în care scăderile burselor globale se vor mari cu încă 25-30%.

În total, pe cele 2 etape descrise mai sus, se așteaptă deprecieri la nivel global de până la 50%
(ex. DJIA sub 12.000 de puncte). Business-urile sunt bazate pe oameni, iar când acei oameni
își vor pierde locurile de muncă vom vedea cu adevărat dimenisunile reale ale crizei. De
aceea, întotdeauna sunt atent la cifrele legate de piața de muncă (faimosul Jobless Claims din
SUA a înregistrat săptămâna această un maxim istoric, aproximativ 3.3 milioane de oameni
au intrat în șomaj în doar o săptămâna).
Faza 3 – REVENIREA Cheia este la băncile centrale si autoritățile naționale care trebuie sa
ia masuri de sprijin monetar, ajutor fiscal și consolidare a pieței muncii. Economiile ce nu-si
vor adapta structura la noile condiții globale riscă enorm, pentru că sell-off-ul rațional, cel
bazat pe decizii economice structurale și calcule de rentabilitate are un ciclu de viață și o
influență mult mai puternică decât cel cauzat de panica inițială. Pachete de sprijin
monetar/fiscal au fost deja lansate de toate economiile majore (numai în SUA Banca Federală
a anunțat un program în valoare de $3.3 trilioane pentru a contracara efectele crizei), dar nu
va fi suficient: este nevoie ca business-urile să-și adapteze metodele de lucru, să se
organizeze suplimentar, să investească mai mult pentru a crea valoare adăugată.

Economia globală își va reveni, piețele vor atinge iarăși maxime istorice, investitorii își vor
recăpăta optimismul. Însă, înainte ca toate acestea să se întâmple, e nevoie de o reajustare
globală la noile condiții economice.
FILOZOFIE DE BUSINESS Sunt 3 factori extrem de importanți care mi-au condus
filozofia de business până acum: Longevitatea – trebuie să construiesc ceva ce va dăinui prin
plus valoarea pe care o aduce Lichiditatea - cash flow-ul este esențial, trebuie să mențin un
echilibru între economii și investiții Moștenirea – cum îmi construiesc business-ul astfel încât
să las ceva valoros în urma mea Aceeași 3 factori menționați mai sus sunt cei care vor
împinge unele companii la noi recorduri iar pe altele către faliment. Sunt ferm convins că
giganții tehnologici precum Alphabet, Apple, Amazon, Microsoft, Facebook își vor reveni
rapid și vor continua trendul ascendent pentru că fundamentele lor sunt sănătoase, au rezerve
uriașe de cash și planificarea lor de business este făcută pe termen lung. Preconizez că
Amazon va fi prima companie ce va atinge o capitalizare bursieră de 2 trilioane de dolari –
sectorul de e-commerce este în plin avânt. Alții nu vor fi, însă, la fel de norocoși. Sunt mai
optimist decât în 2008 pentru că apreciez că nivelul de educație financiar-bursieră al omului
de rând a crescut, guvernele și băncile centrale sunt mult mai rapide în reacții și sunt pregătite
de orice efort pentru a minimiza efectele crizei.
CE E DE FACUT? Pe final, un mic manual de pregătire pentru criză (o piață bear, cum este
cunoscută):
 Nu te panica! – crizele sunt neplăcute, dar firești și temporare. Istoria ne spune că
bursele globale petrec mai bine de două treimi din timp în zona de maxime istorice)
 Ai grijă de portofoliul și finanțele tale! – cu toții suntem interesați de reduceri. Ce alt
moment mai bun de cumpărare, nu? O criză globală este pentru piața bursieră similară
unei campanii de reducere de prețuri
 Fii răbdător! – reanalizează-ți portofoliul, scade-ți cheltuielile, crește-ți economiile și
activele și așteaptă revenirea
 Vânează oportunitatile! – momentele de criză creează enorm de multe oportunități de
investiții, fii cu ochii-n patru și alege-le pe cele care se potrivesc profilului tău
CONCLUZIE Panica nu servește la nimic, gândește structurat, planifică strategic, ai grjă
la riscuri și acționează cu prudență. Trecem printr-un fenomen natural, nu dispera,
investește cu cap și vei culege curând roadele!

Economiștii vorbesc despre o revenire a economiei în formă de V, un model pe care


lumea nu l-a „trăit“ până acum. Bursele, în schimb, îl cunosc prea bine.
Piața locală de capital a pierdut în doar câteva luni tot ce câștigase în 2019, an care a
marcat cele mai bune performanțe ale Bursei de Valori București (BVB) de la criza
financiară. Anul trecut, capitalizarea bursei a consemnat un avans de 23,4%, până la
valoarea de 37,8 miliarde de euro.

Progresul a fost susținut de creșterea economiei locale peste nivelul altor state europene,
de particularitatea randamentelor foarte mari oferite de companiile listate (unde „tonul“
este dat de companiile de stat, obligate prin lege să distribuie profitul acționarilor), dar și
de veștile încurajatoare privind trecerea la statutul de piață emergentă.

Indicii bursieri au atins maximele ultimului deceniu, iar dividendul indicelui BET-TR a
fost substanțial, de 8%, mult peste cel din alte țări.
Raportată la PIB, piața de capital din România a ajuns la 17,9% anul trecut, un procent
încă inferior celor al piețelor bursiere din Croația, Grecia, Cehia sau Ungaria. Un alt
punct slab a fost lipsa listărilor pe piața principală, în contextul în care numărul de
emitenți a scăzut ca urmare a delistării companiilor Oltchim, Boromir, Amonil Slobozia și
Petrolexportimport.

Izbucnirea și răspândirea pandemiei de COVID-19 au șters practic performanța aceasta.


BVB a pierdut în primele trei luni ale anului 34%, respectiv 13 miliarde de euro, din
capitalizarea bursieră, potrivit raportului „Multiplii de evaluare ai Bursei de Valori
București și ai pieței locale de M&A“, realizat de PwC România. Indicele BET a scăzut
cu 25% din ianuarie și până la sfârșitul lunii martie, după o creștere de 35,1% în 2019.
Indicele BET-TR, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 17 acțiuni la bursă, a
consemnat o scădere similară, după un avans semnificativ, de 46,9%, anul trecut.
„Pe fondul deprecierii masive a acțiunilor, constatăm că, în luna martie, atât volumul, cât
și valoarea tranzacționată prezintă o creștere de aproximativ două ori comparativ cu luna
decembrie 2019“, punctează Sorin Petre, partener al companiei de consultanță și audit. La
nivelul primului trimestru din 2020, valoarea zilnică a tranzacțiilor a fost de 11,5 milioane
de euro, iar valoarea totală a tranzacțiilor pe toate tipurile de instrumente financiare a
depășit 740 de milioane de euro, reiese din rapoartele BVB.
O șansă neașteptată

La începutul lunii aprilie, agenția FTSE Russell a confirmat reclasificarea României ca


piață emergentă, în cadrul revizuirii interimare din acest an. BVB va fi inclusă oficial în
indici în septembrie, în situația în care se va dovedi eligibilă, acest lucru fiind determinat
pe baza datelor de tranzacționare de la jumătatea anului.

Revizuirea din septembrie va analiza lichiditatea individuală a companiilor monitorizate


(opt companii românești ce îndeplinesc criteriile de dimensiune ale FTSE Russell) în
perioada iulie 2019 – iunie 2020.

Pentru ca o companie să îndeplinească criteriul de lichiditate, aceasta trebuie să aibă o


lichiditate mediană lunară de cel puțin 0,05% pentru minimum 10 din 12 luni. Măsurarea
lichidității, conform metodologiei FTSE Russell, se realizează pentru fiecare companie ca
raport între mediana lunară a volumelor tranzacționate zilnic și numărul de acțiuni free
float.

Paradoxal, criza generată de pandemie a dus la o creștere semnificativă a tranzacțiilor de


la BVB. În luna martie, spre exemplu, valoarea totală a acțiunilor tranzacționate a fost de
326,6 milioane de euro, în creștere cu circa 90% față de aceeași lună a anului trecut.

Valoarea medie a tranzacțiilor zilnice din acest an, raportată la ședințele de până acum,
este de 11 milioane de euro, față de 8,1 milioane de euro, media zilnică din 2019. Este al
doilea cel mai ridicat nivel de după 2014, când a avut loc listarea companiei Electrica
(11,7 milioane de euro), respectiv 2007 (16,6 milioane de euro).

Acum, BVB monitorizează cu atenție două companii, cu șanse mari de a asigura succesul
trecerii pieței de capital în rândul celor emergente: Banca Transilvania și
Nuclearelectrica.

„Pe baza calculelor noastre și a valorilor curente privind numărul de acțiuni considerate
free float, la sfârșitul lunii martie 2020, două companii românești sunt pe cale să fie
incluse în indicii de Piață Emergentă ai FTSE Russell, respectiv Banca Transilvania
(TLV) și SN Nuclearelectrica (SNN). Acestea ar trebui să îndeplinească în continuare
criteriile de lichiditate, în următoarele trei luni“, susțin reprezentanții bursei.

Astfel, Banca Transilvania trebuie să asigure o lichiditate mediană zilnică de cel puțin 2,1
milioane de acțiuni pentru încă două luni, în timp ce Nuclearelectrica trebuie să asigure o
lichiditate mediană zilnică de cel puțin 27.000 de acțiuni pentru cele trei luni rămase,
până în iunie 2020.
În viață

În ciuda turbulențelor, companiile au găsit investitori pe piața locală de capital. Vivre


Deco, unul dintre cei mai mari retaileri online de mobilă și decorațiuni din Europa
Centrală și de Est, a emis obligațiuni în valoare de 3,4 milioane de euro, care au intrat la
tranzacționare pe 10 aprilie. Acționarii Patria Bank, instituție de credit deținută în
proporție de 83,2% de fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), au
aprobat recent emiterea unor obligațiuni în cuantum de 10 milioane de euro. Integratorul
local de soluții IT&C Bittnet Systems a închis cu succes operațiunea de majorare de
capital desfășurată în martie și aprilie, prin care a strâns 9,2 milioane de lei de la
investitori prin emiterea de noi acțiuni.

După căderea abruptă care s-a produs în principal în luna martie, piața bursieră părea să
dea semne de revenire, urmând trendul piețelor mai mari din Vest. Reacția pozitivă a
investitorilor a fost pusă pe seama măsurilor fără precedent anunțate de guverne și bănci
centrale deopotrivă pentru sprijinirea economiei și relansarea ei după depășirea crizei
sanitare provocate de noul coronavirus.

„Niciun stat nu are capacitatea de a lupta simultan cu o criză sanitară și cu una


economică. Economia României are nevoie urgentă de pachete de măsuri și de stimuli
care să-i permită să se redreseze rapid și să fie competitivă“, a declarat Radu Hanga,
președintele BVB, la sfârșitul lunii martie. El a subliniat că, deși indicatorii economici și
macroeconomici nu sunt încă foarte pesimiști, economia locală are nevoie de măsuri fără
precedent ca amploare și extindere, astfel încât redresarea activităților economice să nu
fie pusă sub semnul întrebării.

Și cum o criză nu vine niciodată singură, bursa locală continuă să fie afectată de evoluțiile
externe, cea mai recentă fiind prăbușirea prețului petrolului. Asta, în condițiile în care
energia este amplu reprezentată pe piața bursieră din România. „BVB prezintă un grad
ridicat de concentrare a companiilor listate, top cinci companii reprezentând circa 65%
din capitalizarea bursieră totală. Cele mai importante companii sunt cele care operează în
sectorul de petrol și gaze, servicii financiare și energie electrică“, se arată în studiul reali-
zat de PwC.
Volatilitatea va continua să fie ridicată, deoarece bursele sunt primele care reacționează la
vești proaste. Dar și la cele bune.
Roșu pe linie

Una dintre cele mai severe crize de sănătate publică a trimis în teritoriu negativ toți indicii
principali ai burselor din Uniunea Europeană, la finalul primului trimestru.

VITEZĂ. Piețele de capital au mai traversat perioade de criză în trecut, însă


amplitudinea și viteza de corecție raportate la maximele atinse anterior au fost fără
precedent, notează specialiștii BVB.
PIEȚE EXTERNE. La sfârșitul primului trimestru, indicele DAX (Germania) înregistra
-25%, indicele CAC 40 (Franța) -26%, FTSE MIB (Italia) -27%, IBEX 35 (Spania) -29%.
În regiunea Europei Centrale și de Est, scăderile au fost de 28% în Ungaria și de 30% în
Polonia. Indicele BET al Bursei de Valori București (BVB) a scăzut cu 23,6% la finalul
lunii martie.
PREVIZIUNI. Noile prognoze ale Fondului Monetar Internațional indică o contracție a
economiei românești cu 5% din PIB în 2020, respectiv o contracție de 3% din produsul
intern brut la nivel mondial. Pe de altă parte, măsurile anunțate de multe state și bănci
centrale sunt fără precedent și ar putea ajuta la o revenire în formă de V, în 2021. Chiar
dacă PIB-ul global nu va reveni la nivelul de dinainte de criză, guvernele speră să salveze
o parte cât mai consistentă a economiei.