Sunteți pe pagina 1din 16

Prof.univ.dr.

emerit Sorin Cristea


Universitatea din București,
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de Formare a Profesorilor

CURS ONLINE. Masterat BUZĂU


SĂPTĂMÂNA 16-22. 03. 2020

MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE


(Master, an. I)
I. Obiectivele cursului definite la nivelul finalităților microstructurale ale instruirii /
procesului de învățământ
1. Obiectiv general - aprofundarea conceptelor pedagogice fundamentale studiate
anterior la nivel de Teoria Generală a Educației (Fundamentele pedagogiei), Teoria Generală a
Instruirii (Didactica Generală), Teoria Generală a Curriculumului din perspectiva
Managementului educației / instruirii / proiectării curriculare a educației și a instruirii, în
general
2. Obiective specifice: a) înțelegerea conceptului de management din perspectivă
predominant pedagogică; b) aplicarea conceptului de management la nivelul organizației școlare
în contextul sistemului și al procesului de învățământ; c) analiza organizației școlare ca model
managerial, la nivelul dimensiunii sale normative și culturale.
3. Obiectivele concrete sunt elaborate în cadrul fiecărui curs universitar (proiectat la
nivel de master) promovat în context academic clasic sau în condiții de online, prin
operaționalizarea fiecărui obiectiv specific.

II. Conținuturile de bază


a. determinate pedagogic de obiectivele cursului, exprimate în termeni de competențe specifice
de înțelegere, aplicare, analiză-sinteză a unor cunoștințe teoretice (concepte, modele-ideale,
axiome, principii, informații esențiale) și aplicative (deprinderi și priceperi / strategii cognitive
pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă);
b. proiectate la nivelul unor module de studiu cu caracter deschis:

1
1. Managementul Organizației Școlare. Statut epistemologic. Poziționare în sistemul
științelor pedagogice / educației
1.1. Obiect de studiu specific – conducerea managerială a școlii ca organizație în
contextul sistemului de învățământ;
1.2. Normativitatea specifică – promovată la nivel: a) juridic – Legea Învățământului;
Statutul Personalului Didactic, Regulamentele organizației școlare, de tip formal, promovate la
nivel de învățământ primar (preșcolar, școlar), secundar (gimnazial, liceal; profesional),
superior / universitar (licență, masterat, doctorat); b) pedagogic – axiomele, legile (statistice,
probabilistice), principiile – educației / instruirii / proiectării curriculare a educației și a instruirii
care ordonează activitatea la nivelul organizației școlare, în contextul deschis al sistemului și al
procesului de învățământ
1.3. Metodologia de cercetare specifică – de tip intradisciplinar, care a dus la
construirea Managementului organizației școlare ca știință a educației cu caracter aplicativ,
subordonată teoriei sistemului de învățământ (promovată, de asemenea, intradisciplinar, în cadrul
Teoriei generale a educației; de tip interdisciplinar, care a dus la construirea Managementului
organizației școlare în condițiile unor raporturi de interdisciplinaritate existente între pedagogie
și economie, între teoria generală a educației (și teoria sistemului de învățământ) și
managementul organizației (cu finalitate economică).
1.4. Managementul organizației școlare – în calitate de știință pedagogică sau de știință
a educației, afirmată în pedagogia postmodernă (contemporană), dezvoltată în acord cu cerințele
paradigmei curriculumului, este integrată în sistemul științelor pedagogice / educației la nivel de:
a) știință pedagogică / a educației cu caracter aplicativ; b) a) știință pedagogică / a educației
construită interdisciplinar.
2. Definirea conceptului de management la nivelul științelor socio-umane și la nivel
de pedagogie
2.1. Managementul la nivel de economie – conducerea eficientă a organizației pe baza
valorificării optime a resurselor economice.
2.2. Managementul la nivel de sociologie – conducerea eficientă sistemului social la nivel
global (economic, politic, cultural, comunitar, natural).
2.3. Managementul la nivel de politologie / științe politice – conducerea eficientă și
globală la nivelul cerințelor și a intereselor generale ale comunității (locale, teritoriale, naționale,

2
europene, mondiale) și ale organizației de referință (organizație școlară, la nivel primar,
secundar, superior).
2.4. Managementul la nivel de psihologie socială – conducerea eficientă a
(micro)comunităților existente la nivelul organizației școlare – comisii / catedre metodice,
servicii, secretariat, administrație, clasele de elevi etc. în cadrul cărora sunt angajate numeroase
raporturi psihosociale între „actorii educației” implicați în desfășurarea procesului de învățământ.
2.5. Managementul pedagogic la nivelul științelor pedagogice / educației – conducerea
eficientă a resurselor pedagogice (informaționale, umane, didactico-materiale, financiare)
necesare pentru realizarea activității de educație / instruire global, optim, strategic, inovator
3. Analiza activității de conducere managerială a organizației școlare
3.1. Funcțiile generale:
a) funcția de bază, fundamentală – conducerea globală, optimă, strategică, inovatoare, cu
accent pe toate componentele proiectului curricular (obiectivele – conținuturile de bază –
metodele – evaluarea) și pe toate acțiunile subordonate activității de instruire (predarea –
învățarea – evaluarea);
b) funcțiile principale: b-1) de organizare a resurselor pedagogice existente / disponibile;
b-2) de planificare a activității de referință (didactică, administrativă, de secretariat); b-3) de
realizare-dezvoltare a activității de referință planificată; b-4) de reglare-autoreglare a activității
aflată în curs de realizare-dezvoltare, angajată prin acțiunile de cercetare și de perfecționare.
3.2. Structura de bază, corespunzătoare funcțiilor generale, angajată la toate nivelurile de
conducere ale sistemului de învățământ: a) ministerul învățământului; b) inspectoratul școlar
teritorial / direcția de învățământ – teritorială; c) școala ca organizație, aflată la baza sistemului
de învățământ.
4. Sistemul de învățământ
4.1. Sfera de referință: a) sistemul de învățământ în sens restrâns – ansamblul de școli de
toate tipurile (școli particulare / private; școli publice / de stat) și de toate nivelurile (primar,
secundar, superioare), perfectibile prin treptele implicate: învățământ preșcolar – școlar (în
cadrul nivelului primar); învățământ gimnazial – învățământ liceal / profesional (în cadrul
nivelului secundar); învățământ universitar: licență – masterat – doctorat (în cadrul
învățământului universitar / superior).

3
4.2. Funcțiile generale: a) funcția generală – formarea-dezvoltarea personalității
educatului în vederea integrării sale permanente în societate; b) funcțiile principale: b-1) funcția
de formare-dezvoltare psihologică cognitivă – noncognitivă; b-2) funcția de formare-dezvoltare
socială: culturală – civică – profesională. Aceste funcții reprezintă funcțiile generale ale
educației, cu caracter obiectiv. Ele sunt oficializate la nivelul sistemului de învățământ prin
Legea Învățământului care stabilește: a) misiunea sistemului de învățământ raportată la funcția
generală a educației; b) obiectivele generale și specifice ale procesului de învățământ, pe niveluri
și trepte ale sistemului de învățământ, raportate la funcțiile generale principale ale educației /
sistemului de învățământ
4.3. Structura sistemului de învățământ:
4.3.1. Structura de organizare a sistemului de învățământ pe niveluri și trepte de
învățământ;
4.3.1. Structura de conducere managerială a sistemului de învățământ: conducerea de vârf
(ministerul învățământului) – conducerea intermediară (inspectoratele școlare / direcțiile de
învățământ – teritoriale) – conducerea la bază (organizația școlară)
4.3.2. Structura de distribuție a resurselor pedagogice (informaționale, umane, didactico-
materiale, financiare) la nivel de vârf, intermediar, bază
4.3.3. Structura de relație cu societatea – vezi definirea sistemului de învățământ, în sens
larg.
4.4. Structura de funcționare a sistemului de învățământ din România. Analiza sa prin
raportarea la Legea Educației Naționale, nr. 1 / 2011
5. Analiza organizației școlare în contextul sistemul de învățământ, din perspectiva
curriculară și managerială (vezi Sorin Cristea, Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 5,
Sistemul de educație / învățământ, Didactica Publishing House, București, 2017, pp. 89-94).
5.1. Structura sistemului de învățământ – un model-ideal

STRUCTURA DE FUNCŢIONARE
A SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
din perspectiva paradigmei conducerii manageriale (la nivel social)
şi a paradigmei curriculumului (la nivel pedagogic)

Organizarea – pe niveluri de învăţământ: primar, secundar, terţiar (universitar) Conform


finalităţilor
Sistemului de sistemului de
învăţământ

4
Învăţământ: – pe trepte de învăţământ: preşcolar, şcolar; primar, secundar care determină
o.g şi o.s
(gimnazial, liceal / profesional; superior / universitar (licenţă, masterat, doctorat) ale

procesului de
învăţământ

Conducerea – funcţii generale: a) de organizare a resurselor pedagogice; b) de planificare a activităţii de educaţie/instruire la nivel
de sistem de managerială a … învăţământ; c) de realizare-dezvoltare permanentă a sistemului de învăţământ prin activităţi de perfecţionare
şi de cercetare pedag.;
Sistemului
de învăţământ – structuri pe verticala sistemului de învăţământ, la nivel: a) de vârf (ministerul învăţământului); b) intermediar
(inspectorate/direcţii de învăţământ - teritoriale); c) de bază (organizaţia şcolară);
– structuri pe orizontala sistemului de învăţământ, de tip: a) tehnic: a-1) la nivel de vârf: institut de cercetări
pedagogice, ………………………...consiliul de curriculum, agenţii de evaluare etc.; a-2) la nivel intermediar: casa corpului didactic, centrul de
asistenţă ………………………...psihopedagogică şi socială etc.; a-3) la nivel de bază: comisii/catedre metodice; centre de documentare,
………………………...biblioteci/mediateci pedagogice etc.; b) comunitar: b-1) la nivel de vârf: consiliul naţional al părinţilor; al profesorilor; al
……………………….. studenţilor/elevilor; b-2) la nivel intermediar: consiliul teritorial al părinţilor; al profesorilor; al studenţilor/elevilor; b-3)
la nivel ……………………..… de bază/şcoală: consiliul pedagogic al şcolii / organizaţiei şcolare, consiliul părinţilor, consiliul elevilor.

Realizarea – prin distribuţia şi valorificarea optimă a resurselor pedagogice: a) informaţionale – la nivel de plan de învăţământ, programe
şcolare,
Sistemului de manuale şcolare, materiale curriculare etc.; b) umane: la nivel de : b-1) cunoaştere a elevilor (pedagogică, psihologică,
socială);
Învăţământ b-2) formare a formatorilor (iniţială şi continuă); b-3) formare, integrare, perfecţionare pedagogică a personalului auxiliar,
……………………..administrativ, juridic etc.; c) didactico-materiale (la nivel de spaţiu şi de timp pedagogic); d) financiare (bugetare,
extrabugetare etc.).
Deschiderea – faţă de toate organizaţiile specializate în educaţie/instruire nonformală;
sistemului – faţă de toţi actorii sociali care pot iniţia organizarea unor şcoli de profil (profesional, militar, artistic, sportiv etc.) pe baza
unor
de învăţământ relaţii de tip contractual cu factorii de conducere ai sistemului de învăţământ (la nivel naţional şi/sau teritorial);
– faţă de familie şi comunitatea locală, pe baza unor relaţii de tip consensual cu sistemul de învăţământ, la toate nivelurile
acestuia.

5.2. Conducerea managerială a sistemului de învățământ. Un model-ideal

UN MODEL-IDEAL DE CONDUCERE MANAGERIALĂ


A SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
în contextul societăţii informaţionale, bazată pe cunoaştere

Nivelul de Structura de Structura de Structura de


conducere conducere pe conducere conducere pe
managerială – orizontala ierarhică/pe orizontala
globală, optimă, sistemului – în verticala sistemului sistemului – în
strategică reţea, pentru – raportată la reţea, pentru
susţinerea / funda- funcţiile susţinerea
mentarea tehnică a manageriale socială/comunitară
deciziilor principale: a deciziilor
manageriale organizare- manageriale
planificare;
orientare-
îndrumare
Structuri tehnice metodologică; Structuri

5
(conducerea reglare-autoreglare sociale/comunitare
orizontală – în (prin perfecţionare (conducerea
reţea) – raportate la şi cercetare orizontală – în
funcţiile pedagogică) reţea) – raportate la
manageriale funcţiile
principale manageriale
principale
de vârf, naţional – institut naţional de – ministerul – consiliul naţional al
cercetări pedagogice învăţământului educaţiei
– departament pentru – consiliul naţional al
– institut naţional de
învăţământul şcolar cadrelor didactice (de la
perfecţionare a cadrelor
– departament pentru toate nivelurile)
didactice
învăţământul – consiliul naţional al
– centrul naţional de universitar; părinţilor
curriculum – direcţii concepute – consiliul naţional al
conform funcţiilor studenţilor
– servicii/agenţii
manageriale principale, – consiliul naţional al
naţionale de evaluare
a) organizarea- elevilor
– consilii/comisii de
planificarea activităţilor – ………
specialitate specifice; b) orientarea-
îndrumarea
– …………..
metodologică a
activităţilor – la nivelul
sistemului naţional de
învăţământ; c) reglarea-
autoreglarea activităţilor
(prin perfecţionare şi
cercetare pedagogică) –
la nivelul sistemului
naţional de învăţământ

Intermediar, – reprezentanţi în – inspectoratul şcolar – consiliul teritorial al


teritoriu de la: teritorial educaţiei
teritorial – institutul naţional de – serviciul inspecţie – consiliul teritorial al
cercetări pedagogice şcolară teritorială (cu cadrelor didactice (de la
– institutul naţional de funcţie de organizare- toate nivelurile şi
perfecţionare a cadrelor planificare a resurselor specialităţile)
didactice pedagogice) – consiliul teritorial al
– centrul naţional de – serviciul inspecţie părinţilor
curriculum şcolară de specialitate – consiliul teritorial al
– agenţiile de evaluare. (cu funcţie de orientare- elevilor
îndrumare metodologică – consiliul teritorial al
– casa corpului didactic a procesului de studenţilor
– centrul teritorial de învăţământ) – ……………..…
asistenţă – serviciul de inspecţie
psihopedagogică şi şcolară cu scop de
socială perfecţionare şi
– centrul teritorial cercetare (cu funcţie de
logopedic reglare-autoreglare a
– centrul teritorial de procesului de
documentare pedagogică învăţământ prin
– biblioteca/mediatică activităţi de

6
pedagogică organizată perfecţionare şi de
teritorial cercetare pedagogică)
– ……………… – …………………..

De bază, local – corpul profesorilor conducerea managerială – consiliul local al


metodişti (organizat educaţiei
la nivel de:
teritorial la nivel de
– consiliul local al
inspectorat şcolar – organizaţie şcolară
părinţilor
teritorial, casa corpului (director coordonator,
– consiliul local al
didactic) directori adjuncţi,
elevilor
– cabinete de asistenţă angajaţi managerial în
psihopedagogică şi realizarea funcţiei de – consiliul local al
socială a cadrelor organizare-planificare; studenţilor
didactice, elevilor şi orientare-îndrumare, – consiliul local al
părinţilor (la nivel reglare-autoreglare) cadrelor didactice (de la
interşcolar, şcolar) toate nivelurile şi
– cabinete logopedice – clasă de elevi specialităţile )
(la nivel interşcolar, – profesori-diriginţi – consiliul comunităţii
şcolar) – ……………… locale
– cabinete metodice (la – …………….
nivel şcolar) – consilii organizate la
– centre de documentare nivelul clasei de elevi
(la nivel şcolar) pentru:
– comisii metodice (ale – educaţie/instruire
profesorilor de la (formală-nonformală-
învăţământul preşcolar informală)
şi primar, ale – activitate cu familia
profesorilor-diriginţi – coordonarea pedag. a
etc.) colectivului didactic al
– catedre metodice pe clasei de elevi
specialităţi – relaţia cu comunitatea
– biblioteca/mediateca locală etc.
şcolară – ……………….
– ………………

6. Dimensiunea normativă a organizației școlare


6.1. Dimensiunea normativă juridică: Legea Învățământului; Statutul Personalului
Didactic, Regulamentele organizației școlare, de tip formal, promovate la nivel de învățământ
primar (preșcolar, școlar), secundar (gimnazial, liceal; profesional), superior / universitar
(licență, masterat, doctorat);
6.2. Dimensiunea normativă pedagogică: axiomele, legile (statistice, probabilistice),
principiile – educației / instruirii / proiectării curriculare a educației și a instruirii care ordonează
activitatea la nivelul organizației școlare, în contextul deschis al sistemului și al procesului de
învățământ (vezi Sorin Cristea, Dicționar enciclopedic de pedagogice, vol. I, A-C, Didactica
Publishing House, București, 2015, pp. 122-124; pp. 194-205)

7
7. Dimensiunea culturală a organizației școlare
7.1. Definirea și analiza conceptului de cultură. Dimensiunea superioară, intermediară
(instituțională), bazală (psihosocială) a culturii
7.2. Cultura organizației școlare. Specificul conținutul, valorile, normele culturii
organizației școlare . „Cultura școlii – unitate în diversitate”. Cultura managerială. Cultura
cadrelor didactice. Cultura elevilor (vezi Emil Păun, Școala, abordare sociopedagogică, Editura
Polirom, Iași, 1999, pp. 74-112)
7.3. Cultura pedagogică a profesorului: generală – aprofundată – aplicată (vezi Sorin
Cristea, (vezi Sorin Cristea, Dicționar enciclopedic de pedagogice, vol. I, A-C, Didactica
Publishing House, București, 2015, pp. 705-712; Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 1,
Pedagogie / Științele pedagogice / Științele educației, Didactica Publishing House, București,
2017, pp. 90-98).

III. Metodologia valorificată în condiții de curs universitar (clasic, online)


1. Prelegerea universitară demonstrativă, problematizată
2. Dezbaterea, Studiul de caz. Analiza de text

IV. Evaluarea
1. Evaluarea inițială – la începutul cursului, pentru a evidenția:
a) stadiul anterior al instruirii: a-1) absolvent al Facultății de Psihologie și Științele
Educației, Departamentul Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIP); a-2 absolvent al
altor facultăți, cu parcurgerea „Modulului psihopedagogic” pentru formarea personalului
didactic; a-3) a-2 absolvent al altor facultăți fără parcurgerea „Modulului psihopedagogic” pentru
formarea personalului didactic;
b) experiența didactică / lipsa experienței didactice
2. Evaluarea continuă
– pe tot parcursul cursului și seminariilor, prin metode alternative (observația,
investigația, autoevaluarea, portofoliul proiectul – pentru pregătirea evaluării finale ) și clasice
(evaluare pe bază de probe orale, scrise, practice)
3. Evaluarea finală formală

8
– prin examen care îmbină forma scrisă (elaborarea unei lucrări pe baza proiectului inițiat
în timpul cursului în condiții de evaluare continuă / formativă / autoformativă) – orală (susținerea
lucrării în condiții de expunere / demonstrație / dezbatere / conversație verbală), cu raportarea la
portofoliul realizat
- metodologia elaborării lucrării finale (vezi Anexa nr. 1)
Anexa nr. 1
Metodologia elaborării lucrării finale

1. Tema – exprimată concis; selectată în funcție de conținuturile de bază ale cursului,


structurate pe cele 7 module de studiu, cu deschidere spre valorificarea propriei experiențe și a
bibliografiei cercetate
2. Structura lucrării care trebuie realizată pe parcursul a 7-8 pagini, time new roman, 1,
5, urmate de bibliografie, anexe (eventual), note bibliografice etc.
2.1. Introducere. Motivarea alegerii temei, importanța, deschiderea spre activitatea de
educație / instruire organizată managerial în cadrul școlii
2.2. Partea teoretică. Argumentarea teoretică a temei: definirea conceptelor, clarificarea
problemelor de bază, operarea unor ierarhizări, clasificări, analize-sinteze, scheme logice etc.
2.3. Partea metodologică. Aplicarea teoriei la nivelul unei zone a realității
(pedagogice, abordată de Managementul organizației școlare) cunoscută de autor (din
propria experiență) sau care prezintă interes special pentru autor.
2.4. Identificarea unor probleme critice (2-4…) la nivelul realității cercetate
2.5. Partea aplicată. Avansarea unor soluții la problemele critice identificate de autor
3. Bibliografie
3.1. Utilizată pe parcursul celor 5 părți ale lucrării, în special la partea 2.1., partea 2.2.,
partea 2.3. prin citate sau trimiteri la sursă
3.2. Prezentată la finalul lucrării, în ordinea alfabetică: numele, prenumele autorului, titlul
cărții, editura, orașul, anul apariției; va include autorii citați pe parcursul lucrării și alți autori
consultați / alte lucrări consultate pentru elaborarea lucrării finale, cu referință specială la
Bibliografia minimă, recomandată, care are un caracter deschis

V. Bibliografia recomandată, cu caracter deschis

9
1. Busch, Tony, Leadership și management educațional. Teorii și practici actuale (2011),
traducere Editura Polirom, Iași, 2015
2. Cristea, Sorin, Managementul organizației școlare, Editura Didactică și Pedagogică R.A.,
București, 1996, 2003
3. Cristea, Sorin, Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 5, Sistemul de învățământ /
educație, Didactica Publishing House, București, 2017
4. Păun, Emil, Școala, abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999
5. Senge, Peter; Cambron-McCabe, Nelda; Lucas, Timothy; Smith, Bryan; Dutton, Janis;
Kleiner, Art; Școli care învață. A cincea disciplină aplicată în educație (2012), trad. Editura
Trei, București, 2016

SĂPTĂMÂNA 23-29 MARTIE 2020

Curs Online
ORGANIZAȚIA ȘCOLARĂ
ÎN CADRUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Obiective
1. Definirea conceptului de organizație școlară / școală ca organizație
2. Analiza organizației școlare / școlii ca organizație în contextul deschis al sistemului de
învățământ
2.1. Raportarea la conceptele de sistem social global, sistem de educație, sistem de învățământ,
proces de învățământ, activitate pedagogică (de educație, de instruire, de orientare școlară și
profesională, de consiliere în carieră, de asistență psihopedagogică și socială, de cercetare
pedagogică, de parteneriat pedagogic etc.)
2.2. Evidențierea modului în care sunt reflectate, la nivelul organizației școlare, funcțiile
generale ale sistemului de învățământ și structura de funcționare a sistemului de învățământ,
abordate din perspectivă managerială și curriculară
3. Elaborarea unui model-ideal al conducerii manageriale a sistemului de învățământ în
contextul societății informaționale, bazată pe cunoaștere

10
3.1. Evidențierea paradigmelor care impun la nivel normativ superior conducerea managerială
a sistemului de învățământ: a) paradigma conducerii manageriale a societății (în contextul
istoric al societății postindustriale, informaționale, bazată pe cunoaștere); b) paradigma
curriculumului / proiectării curriculare a educației și a instruirii la toate nivelurile sistemului și
ale procesului de învățământ (afirmată în contextul epocii istorice și al pedagogiei postmoderne,
contemporane)
3.2. Analiza implicațiilor acestui model-ideal la nivelul structurii de funcționare a organizației
școlare / școlii ca organizație
Bibliografie
1. Păun, Emil, Școala, abordaresociopedagogică, Editura Polirom,Iași, 1999, pp. 7-47
2. Potolea, Dan; Neacșu, Ioan; Iucu, Romiță, B., Pânișoară, Ion-Ovidiu, (coordonatori),
Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul didactic II, Editura Polirom,
Iași, 2008, Capitolul 2, Proiectarea, organizarea și funcționarea sistemului de educație și de
învățământ din România. Aspecte legislative, structură, rețea, dezvoltări instituționale și
conexiuni funcționale. Prioritățile reformei, pp.26-46
3. Sorin Cristea, Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 5, Sistemul de educație /
învățământ, Didactica Publishing House, București, 2017

1. Definirea conceptului de organizație școlară / școală ca organizație


1.1. Repere conceptuale la nivel de sociologie a educației
(vezi Emil Paun, op.cit., pp. 7-47)
- „Organizația este definită ca un sistem de activități structurate în jurul unor finalități (scopuri,
obiective) explicit formulate care antrenează un număr mare de indivizi ce dețin statute și roluri
bine delimitate în jurul unei structuri diferențiate cu funcții de conducere și coordonare a
activităților” (Ibidem p. 8)
- Caracteristici generale ale organizației: a) scopuri clar formulate și delimitate, transindividuale;
b) activități diferențiate funcțional / diviziunea muncii și reglementate social / strucutură socială
determinată; c) modalități proprii de organizare și conducere; d) un număr (relativ) mare de
membrii ce interacționează – important nu este cantitatea ci calitatea lor; e) „calitatea
interacțiunilor dintre membrii devine condiția esențială a succseului organizațiilor”; f) „structură
internă bazată pe poziții bine determinate, pe ierarhie funcțională și pe o rețea de comunicare
între diferitele componente (Ibidem, pp. 7-8_

11
- „Managementul reprezintă o dimensiune integrativă care unește într-un tot structurat toate
celelalte caracteristici ale organizației (vezi a-f), dându-le consistență” (p. 8).
- Caracteristicele organizației din perspectivă specifică sociologiei) :
a) structură organizațională, care include mai multe variabile: mărime, complexitate,
specializare, diferențiere (a activităților), poziții și roluri, statute, relații și interacțiuni
b) control organizațional – staff, structură ierarhică funcțională (niveluri de autoritate –
centralizare / descentralizare să nu ducă predominant la birocratizare / opusă managementului
c) comportament organizațional – scopuri, normativitate, cultură, climat organizațional, etos,
eficacitate (raport scopuri – rezultate) eficiență (raport resurse – rezultate)
d) schimbare organizațională – necesară pentru adaptarea un context social deschis,, tipic
societății informaționale, bazată pe cunoaștere care solicită flexibilitate, optimizarea raportului
dintre inerția (necesară) – inovația necesară, dintre stabilizare – dezvoltare; schimbarea
organizațională este „un indicator semnificativ pentru „sănătatea organizației” (Ibidem pp. 9-10_
ATENTIE. N.n.
Vezi importanța axiomei interdependenței dintre funcțiile generale ale organizației sociale,
care au caracter obiectiv și finalitățile macrostructurale și microstructurale ale organizației
sociale care au un caracter subiectiv - în măsura în care sunt elaborate de factorii sociali
responsabili de planificarea activității în cadrul organizației sociale respective.
ȘCOALA „ca organizație aparte”. „Nu corespunde ideii de birocrație” – „decât în parte”
(n.n. , nu în partea sa esențială, cea mai importată, pedagogică) (p. 26)
1. „Perspectiva sistemică asupra organizației școlare” (pp. 27-38);
2. „Dezvoltarea organizațională” (pp. 38-46)
1.2. Un model de definire a organizației școlare / școlii ca organizație, la nivel de concept
pedagogic fundamental, promovat de Teoria generală a educației (Fundamentele pedagogiei),
valorificat intradisciplinar la nivel de Management al organizației școlare. La acest nivel,
conceptul pedagogic fundamental de organizație școlară / școală ca organizație este construit
epistemologi pe baza a trei criterii (de ordin epistemologic): a) sfera generală de referință,
funcțiile generale, cu caracter obiect, structura de funcționare, determinată de funcțiile generale.

Sfera de referință generală Funcțiile generale Structura de funcționare


Conducerea managerială a 1. Funcția generală / de bază / Director general /
organizației școlare ca unitate fundamentală – conducerea coordonator al organizației

12
de bază / aflată la baza managerială a organizației școlare / școlii ca organizație
sistemului de învățământ, la școlare la nivel: a) global Îndeplinește misiunea
toate nivelurile și treptele (sistemic); b) optim (în raport pedagogic și socială unui „cap
acestuia (școală primară, de resursele și condițiile federativ” care coordonează
școală secundară / gimnazială; pedagogice existente / modul în care sunt asamblate
liceală, profesională; disponibile; c) strategic (pe eficient acțiunile pedagogice
superioară / universitară – vezi termen mediu și lung); d) necesare pentru îndeplinirea
„școală doctorală” etc. inovator (în perspectiva funcțiilor principale
- Școala organizată managerial depășirii permanente a (coordonate de un director
la Un Nivel Normativ special: situației actuale) adjunct): a) funcția de
organizare a resurselor
pedagogice; b) funcția de
planificarea activităților
pedagogice; c) funcția de
implementare / realizare-
dezvoltare a activităților
pedagogice planificate care
vizează valorificarea optimă,
în context deschis, a
resurselor pedagogice
existente / disponibile
1. Formal (riguros, ierarhic), Funcțiile generale principale: 1) Director adjunct
dar și nonformal (flexibil, 1. Funcția de organizare responsabil de organizarea
autonom, în cadrul unei relații optimă a resurselor resurselor pedagogice
optime între centralizarea pedagogice (informaționale, (informaționale, umane,
științifică / pedagogică și umane, didactico-materiale, didactico-materiale,
descentralizarea financiare) existente / financiare) existente /
administrativă), cu deschideri disponibile; disponibile în cadrul școlii
adecvate pedagogic spre 2. Funcția de planificare 2) Director adjunct
influențele informale ale optimă a activităților de responsabil de planificarea și
mediului psiho-social, referință specifice școlii evaluarea activităților
realizate în calitatea sa de (activitatea pedagogică: de pedagogice specifice școlii, în
„școală deschisă”, educație / instruire, de primul rând a activităților de
„organizație școlară care orientare școlară și educație și instruire organizate
învăță”, care evoluează profesională, de consiliere în formal, dar și nonformal, cu
permanent în condiții de carieră, de parteneriat deschideri adecvate spre
„sănătate organizațională” pedagogic, de cercetare informal
pedagogică etc.; activitatea
administrativă etc.);

2. Eficient, productiv 3) Funcția de implementare a 3) Director adjunct

13
pedagogic în cadrul corelației activităților specifice școlii ca responsabil de reglarea-
optime necesară între: a) organizație, realizate- autoreglarea permanentă a
resursele pedagogice existente dezvoltate în context deschis, activităților pedagogice
/ disponibile – b) obiectivele care implică acțiuni speciale organizate în cadrul școlii prin
proiectate – c) activitățile de evaluare continuă (în valorificarea optimă a
realizate-dezvoltate în context condiții de feedback extern și resurselor pedagogice
deschis (în cadrul sistemului și intern), cu scop de reglare- existente / disponibile.
al procesului de învățământ) – autoreglare prin cercetare și activități realizate-dezvoltate
d) produsele pedagogice de perfecționare (didactică în context deschis; implică
(absolvenți etc.) obținute și etc.) strategia de evaluare continuă
evaluate / validate, invalidate formativă / formativă,
social, în timp determinat realizată managerial prin
(semestru, an, treaptă de acțiunile de cercetare și de
învățământ etc.) perfecționare pedagogică

2. Analiza organizației școlare / școlii ca organizație


în contextul deschis al sistemului de învățământ
DEFINIREA ȘI ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
LA NIVEL DE CONCEPT PEDAGOGIC FUNDAMENTAL
(Vezi implicațiile la nivelul organizației școlare / școlii ca organizație)
Sfera de referință a Funcțiile generale ale Structura de funcționare a
sistemului de învățământ sistemului de învățământ sistemului de învățământ
în context social deschis cu caracter obiectiv, (la nivel de organizare –
determinat de specificul conducere – resurse
valoric al educației ca pedagogice – relație cu
activitate psiho-socială, societatea)
oficializate prin Legea
educației
1. Sistemul social global 1. Funcția generală / de bază / 1. Structura de organizare a
(economic, politic, cultural, fundamentală, de formare- sistemului de învățământ
comunitar, natural dezvoltare permanentă a (pe niveluri și trepte de
personalității educatului în învățământ)
vederea integrării în societate
2. Sistemul de educație 2. Funcțiile generale 2. Structura de conducere
„Societatea educativă” / principale de formare- managerială a sistemului de
„Cetatea educativă” dezvoltare permanentă a învățământ, la nivel de:
UNESCO, 1970, 1972 personalității educatului: a) vârf (ministerul
a) psihologică învățământului)
b) socială b) intermediar (inspectoratele
școlare teritoriale
c) de bază, școala ca

14
organizație
3. Sistemul de învățământ 2.1. Funcțiile generale 3. Structura de distribuție și
specializat în educație / principale de formare- valorificare a resurselor
instruire formală și dezvoltare permanentă a pedagogice ale sistemului de
nonformală personalității educatului învățământ la toate nivelurile
psihologică de organizare și de conducere
a. Sistem de învățământ, în 2.1.1. Funcția de formare- managerială:
sens restrâns – ansamblul de dezvoltare psihologică a. resurse pedagogice
școli de toate tipurile cognitivă (senzorială / informaționale (plan de
(particulare , publice / de empirică intelectuală / învățământ, programe și
stat) și de toate nivelurile rațională / logică) manuale școlare, cursuri
(primar, 2.1.2. Funcția de formare- universitare etc.;
secundar, superior / dezvoltare psihologică b. resurse pedagogice
universitar) noncognitivă (afectivă, umane: „actorii educației”,
a. Sistem de învățământ, în motivațională, volitivă, cu accent special asupra
sens larg – include și caracterială) „actorilor principali ai
- instituțiile specializate în educației”, profesorii și
educație nonformală elevii / studenții;
- actorii sociali cu care școala c. resurse pedagogice
stabilește relații de didactico-materiale: spațiul
parteneriat de tip consensual pedagogic (școala, cu baza
(familia, comunitatea locală) didactico-materială adecvată);
și contractual (vezi timpul pedagogic disponibil:
organizarea / finanțarea etc. formal (dimineața),
școlilor profesionale, nonformal (după amiază)
militare, sportive, de artă, d. resurse pedagogice
confesionale etc.) financiare

4. Procesul de învățământ 2.2. Funcțiile generale 4. Structura de relație a


principalul subsistem al principale de formare- sistemului de învățământ cu
sistemului de învățământ, în dezvoltare permanentă a societatea:
cadrul căruia se realizează personalității educatului a. sistem închis (vezi
activitatea de educație / socială paradigma magistrocentristă)
instruire formală, dar și 2.2.1. Funcția de formare- b. sistem deschis (vezi
nonformală, pe trepte și dezvoltare culturală conceptele de școală
discipline de învățământ 2.2.2. Funcția de formare- deschisă, organizație școlară
dezvoltare civică care învață, sănătate
2.2.3. Funcția de formare- organizațională
dezvoltare profesională

Studiu de caz
Legea Învățământului nr. 1 / 2011

15
Analiza acestui document fundamental de politica educației din perspectiva
Managementului organizației școlare. Criterii de analiză la nivel de lectură dirijată /
autonomă:
- identificarea sferei de referință a sistemului de învățământ / a școlii ca organizație
- evidențierea funcțiilor generale ale sistemului de învățământ, reflectate în mod direct și
indirect la nivelul organizației școlare / școlii ca organizație
- analiza raporturilor dintre finalitățile sistemului de învățământ și organizarea școlii pe
niveluri, trepte, cicluri, tipuri de școli (organizații școlare), activități pedagogice etc.
- evidențierea structurii de funcționare a sistemului de învățământ, reflectată și la nivelul
organizației școlare / școlii ca organizație: a) structura de organizare pe niveluri, trepte,
cicluri; b) structura de conducere (minister, inspectorate școlare, școală ca unitate de bază
etc.), evaluarea la nivel de sistem etc.; structura materială (resursele pedagogice, distribuția,
evaluarea, perfecționarea etc.); structura de relație cu societatea (parteneriatul cu familia, cu
comunitatea educațională locală etc.; educația permanentă și autoeducația, formarea
profesională continuă etc.
- raportarea la propria experiență didactică și extradidactică în calitate de profesor la
învățământul preșcolar sau / și primar, manager școlar (director, inspector școlar, consilier
școlar, responsabil de comisie / catedră metodică, profesor de specialitate, profesor diriginte
etc.
3. Elaborarea unui model-ideal al conducerii manageriale
a sistemului de învățământ
în contextul societății informaționale, bazată pe cunoaștere
(vezi Sorin Cristea, Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 5, Sistemul de educație / sistemul
de învățământ, Didactica Publishing House, București, 2017, pp. 89-94)

16