Sunteți pe pagina 1din 10

Prof.univ.dr.

emerit Sorin Cristea


Universitatea din București,
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de Formare a Profesorilor

MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE


(Master, an. I)
I. Obiectivele cursului definite la nivelul finalităților microstructurale ale instruirii /
procesului de învățământ
1. Obiectiv general - aprofundarea conceptelor pedagogice fundamentale studiate
anterior la nivel de Teoria Generală a Educației (Fundamentele pedagogiei), Teoria Generală a
Instruirii (Didactica Generală), Teoria Generală a Curriculumului din perspectiva
Managementului educației / instruirii / proiectării curriculare a educației și a instruirii, în
general
2. Obiective specifice: a) înțelegerea conceptului de management din perspectivă
predominant pedagogică; b) aplicarea conceptului de management la nivelul organizației școlare
în contextul sistemului și al procesului de învățământ; c) analiza organizației școlare ca model
managerial, la nivelul dimensiunii sale normative și culturale.
3. Obiectivele concrete sunt elaborate în cadrul fiecărui curs universitar (proiectat la
nivel de master) promovat în context academic clasic sau în condiții de online, prin
operaționalizarea fiecărui obiectiv specific.

II. Conținuturile de bază


a. determinate pedagogic de obiectivele cursului, exprimate în termeni de competențe specifice
de înțelegere, aplicare, analiză-sinteză a unor cunoștințe teoretice (concepte, modele-ideale,
axiome, principii, informații esențiale) și aplicative (deprinderi și priceperi / strategii cognitive
pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă);
b. proiectate la nivelul unor module de studiu cu caracter deschis:
1. Managementul Organizației Școlare. Statut epistemologic. Poziționare în sistemul
științelor pedagogice / educației

1
1.1. Obiect de studiu specific – conducerea managerială a școlii ca organizație în
contextul sistemului de învățământ;
1.2. Normativitatea specifică – promovată la nivel: a) juridic – Legea Învățământului;
Statutul Personalului Didactic, Regulamentele organizației școlare, de tip formal, promovate la
nivel de învățământ primar (preșcolar, școlar), secundar (gimnazial, liceal; profesional),
superior / universitar (licență, masterat, doctorat); b) pedagogic – axiomele, legile (statistice,
probabilistice), principiile – educației / instruirii / proiectării curriculare a educației și a instruirii
care ordonează activitatea la nivelul organizației școlare, în contextul deschis al sistemului și al
procesului de învățământ
1.3. Metodologia de cercetare specifică – de tip intradisciplinar, care a dus la
construirea Managementului organizației școlare ca știință a educației cu caracter aplicativ,
subordonată teoriei sistemului de învățământ (promovată, de asemenea, intradisciplinar, în cadrul
Teoriei generale a educației; de tip interdisciplinar, care a dus la construirea Managementului
organizației școlare în condițiile unor raporturi de interdisciplinaritate existente între pedagogie
și economie, între teoria generală a educației (și teoria sistemului de învățământ) și
managementul organizației (cu finalitate economică).
1.4. Managementul organizației școlare – în calitate de știință pedagogică sau de știință
a educației, afirmată în pedagogia postmodernă (contemporană), dezvoltată în acord cu cerințele
paradigmei curriculumului, este integrată în sistemul științelor pedagogice / educației la nivel de:
a) știință pedagogică / a educației cu caracter aplicativ; b) a) știință pedagogică / a educației
construită interdisciplinar.
2. Definirea conceptului de management la nivelul științelor socio-umane și la nivel
de pedagogie
2.1. Managementul la nivel de economie – conducerea eficientă a organizației pe baza
valorificării optime a resurselor economice.
2.2. Managementul la nivel de sociologie – conducerea eficientă sistemului social la nivel
global (economic, politic, cultural, comunitar, natural).
2.3. Managementul la nivel de politologie / științe politice – conducerea eficientă și
globală la nivelul cerințelor și a intereselor generale ale comunității (locale, teritoriale, naționale,
europene, mondiale) și ale organizației de referință (organizație școlară, la nivel primar,
secundar, superior).

2
2.4. Managementul la nivel de psihologie socială – conducerea eficientă a
(micro)comunităților existente la nivelul organizației școlare – comisii / catedre metodice,
servicii, secretariat, administrație, clasele de elevi etc. în cadrul cărora sunt angajate numeroase
raporturi psihosociale între „actorii educației” implicați în desfășurarea procesului de învățământ.
2.5. Managementul pedagogic la nivelul științelor pedagogice / educației – conducerea
eficientă a resurselor pedagogice (informaționale, umane, didactico-materiale, financiare)
necesare pentru realizarea activității de educație / instruire global, optim, strategic, inovator
3. Analiza activității de conducere managerială a organizației școlare
3.1. Funcțiile generale:
a) funcția de bază, fundamentală – conducerea globală, optimă, strategică, inovatoare, cu
accent pe toate componentele proiectului curricular (obiectivele – conținuturile de bază –
metodele – evaluarea) și pe toate acțiunile subordonate activității de instruire (predarea –
învățarea – evaluarea);
b) funcțiile principale: b-1) de organizare a resurselor pedagogice existente / disponibile;
b-2) de planificare a activității de referință (didactică, administrativă, de secretariat); b-3) de
realizare-dezvoltare a activității de referință planificată; b-4) de reglare-autoreglare a activității
aflată în curs de realizare-dezvoltare, angajată prin acțiunile de cercetare și de perfecționare.
3.2. Structura de bază, corespunzătoare funcțiilor generale, angajată la toate nivelurile de
conducere ale sistemului de învățământ: a) ministerul învățământului; b) inspectoratul școlar
teritorial / direcția de învățământ – teritorială; c) școala ca organizație, aflată la baza sistemului
de învățământ.
4. Sistemul de învățământ
4.1. Sfera de referință: a) sistemul de învățământ în sens restrâns – ansamblul de școli de
toate tipurile (școli particulare / private; școli publice / de stat) și de toate nivelurile (primar,
secundar, superioare), perfectibile prin treptele implicate: învățământ preșcolar – școlar (în
cadrul nivelului primar); învățământ gimnazial – învățământ liceal / profesional (în cadrul
nivelului secundar); învățământ universitar: licență – masterat – doctorat (în cadrul
învățământului universitar / superior).
4.2. Funcțiile generale: a) funcția generală – formarea-dezvoltarea personalității
educatului în vederea integrării sale permanente în societate; b) funcțiile principale: b-1) funcția
de formare-dezvoltare psihologică cognitivă – noncognitivă; b-2) funcția de formare-dezvoltare

3
socială: culturală – civică – profesională. Aceste funcții reprezintă funcțiile generale ale
educației, cu caracter obiectiv. Ele sunt oficializate la nivelul sistemului de învățământ prin
Legea Învățământului care stabilește: a) misiunea sistemului de învățământ raportată la funcția
generală a educației; b) obiectivele generale și specifice ale procesului de învățământ, pe niveluri
și trepte ale sistemului de învățământ, raportate la funcțiile generale principale ale educației /
sistemului de învățământ
4.3. Structura sistemului de învățământ:
4.3.1. Structura de organizare a sistemului de învățământ pe niveluri și trepte de
învățământ;
4.3.1. Structura de conducere managerială a sistemului de învățământ: conducerea de vârf
(ministerul învățământului) – conducerea intermediară (inspectoratele școlare / direcțiile de
învățământ – teritoriale) – conducerea la bază (organizația școlară)
4.3.2. Structura de distribuție a resurselor pedagogice (informaționale, umane, didactico-
materiale, financiare) la nivel de vârf, intermediar, bază
4.3.3. Structura de relație cu societatea – vezi definirea sistemului de învățământ, în sens
larg.
4.4. Structura de funcționare a sistemului de învățământ din România. Analiza sa prin
raportarea la Legea Educației Naționale, nr. 1 / 2011
5. Analiza organizației școlare în contextul sistemul de învățământ, din perspectiva
curriculară și managerială (vezi Sorin Cristea, Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 5,
Sistemul de educație / învățământ, Didactica Publishing House, București, 2017, pp. 89-94).
5.1. Structura sistemului de învățământ – un model-ideal

STRUCTURA DE FUNCŢIONARE
A SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
din perspectiva paradigmei conducerii manageriale (la nivel social)
şi a paradigmei curriculumului (la nivel pedagogic)

Organizarea – pe niveluri de învăţământ: primar, secundar, terţiar (universitar) Conform


finalităţilor
Sistemului de sistemului de
învăţământ
Învăţământ: – pe trepte de învăţământ: preşcolar, şcolar; primar, secundar care determină
o.g şi o.s
(gimnazial, liceal / profesional; superior / universitar (licenţă, masterat, doctorat) ale

procesului de
învăţământ

4
Conducerea – funcţii generale: a) de organizare a resurselor pedagogice; b) de planificare a activităţii de educaţie/instruire la nivel
de sistem de managerială a … învăţământ; c) de realizare-dezvoltare permanentă a sistemului de învăţământ prin activităţi de perfecţionare
şi de cercetare pedag.;
Sistemului
de învăţământ – structuri pe verticala sistemului de învăţământ, la nivel: a) de vârf (ministerul învăţământului); b) intermediar
(inspectorate/direcţii de învăţământ - teritoriale); c) de bază (organizaţia şcolară);
– structuri pe orizontala sistemului de învăţământ, de tip: a) tehnic: a-1) la nivel de vârf: institut de cercetări
pedagogice, ………………………...consiliul de curriculum, agenţii de evaluare etc.; a-2) la nivel intermediar: casa corpului didactic, centrul de
asistenţă ………………………...psihopedagogică şi socială etc.; a-3) la nivel de bază: comisii/catedre metodice; centre de documentare,
………………………...biblioteci/mediateci pedagogice etc.; b) comunitar: b-1) la nivel de vârf: consiliul naţional al părinţilor; al profesorilor; al
……………………….. studenţilor/elevilor; b-2) la nivel intermediar: consiliul teritorial al părinţilor; al profesorilor; al studenţilor/elevilor; b-3)
la nivel ……………………..… de bază/şcoală: consiliul pedagogic al şcolii / organizaţiei şcolare, consiliul părinţilor, consiliul elevilor.

Realizarea – prin distribuţia şi valorificarea optimă a resurselor pedagogice: a) informaţionale – la nivel de plan de învăţământ, programe
şcolare,
Sistemului de manuale şcolare, materiale curriculare etc.; b) umane: la nivel de : b-1) cunoaştere a elevilor (pedagogică, psihologică,
socială);
Învăţământ b-2) formare a formatorilor (iniţială şi continuă); b-3) formare, integrare, perfecţionare pedagogică a personalului auxiliar,
……………………..administrativ, juridic etc.; c) didactico-materiale (la nivel de spaţiu şi de timp pedagogic); d) financiare (bugetare,
extrabugetare etc.).
Deschiderea – faţă de toate organizaţiile specializate în educaţie/instruire nonformală;
sistemului – faţă de toţi actorii sociali care pot iniţia organizarea unor şcoli de profil (profesional, militar, artistic, sportiv etc.) pe baza
unor
de învăţământ relaţii de tip contractual cu factorii de conducere ai sistemului de învăţământ (la nivel naţional şi/sau teritorial);
– faţă de familie şi comunitatea locală, pe baza unor relaţii de tip consensual cu sistemul de învăţământ, la toate nivelurile
acestuia.

5.2. Conducerea managerială a sistemului de învățământ. Un model-ideal

UN MODEL-IDEAL DE CONDUCERE MANAGERIALĂ


A SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
în contextul societăţii informaţionale, bazată pe cunoaştere

Nivelul de Structura de Structura de Structura de


conducere conducere pe conducere conducere pe
managerială – orizontala ierarhică/pe orizontala
globală, optimă, sistemului – în verticala sistemului sistemului – în
strategică reţea, pentru – raportată la reţea, pentru
susţinerea / funda- funcţiile susţinerea
mentarea tehnică a manageriale socială/comunitară
deciziilor principale: a deciziilor
manageriale organizare- manageriale
planificare;
orientare-
îndrumare
Structuri tehnice metodologică; Structuri
(conducerea reglare-autoreglare sociale/comunitare
orizontală – în (prin perfecţionare (conducerea
reţea) – raportate la şi cercetare orizontală – în
funcţiile pedagogică) reţea) – raportate la

5
manageriale funcţiile
principale manageriale
principale
de vârf, naţional – institut naţional de – ministerul – consiliul naţional al
cercetări pedagogice învăţământului educaţiei
– departament pentru – consiliul naţional al
– institut naţional de
învăţământul şcolar cadrelor didactice (de la
perfecţionare a cadrelor
– departament pentru toate nivelurile)
didactice
învăţământul – consiliul naţional al
– centrul naţional de universitar; părinţilor
curriculum – direcţii concepute – consiliul naţional al
conform funcţiilor studenţilor
– servicii/agenţii
manageriale principale, – consiliul naţional al
naţionale de evaluare
a) organizarea- elevilor
– consilii/comisii de
planificarea activităţilor – ………
specialitate specifice; b) orientarea-
îndrumarea
– …………..
metodologică a
activităţilor – la nivelul
sistemului naţional de
învăţământ; c) reglarea-
autoreglarea activităţilor
(prin perfecţionare şi
cercetare pedagogică) –
la nivelul sistemului
naţional de învăţământ

Intermediar, – reprezentanţi în – inspectoratul şcolar – consiliul teritorial al


teritoriu de la: teritorial educaţiei
teritorial – institutul naţional de – serviciul inspecţie – consiliul teritorial al
cercetări pedagogice şcolară teritorială (cu cadrelor didactice (de la
– institutul naţional de funcţie de organizare- toate nivelurile şi
perfecţionare a cadrelor planificare a resurselor specialităţile)
didactice pedagogice) – consiliul teritorial al
– centrul naţional de – serviciul inspecţie părinţilor
curriculum şcolară de specialitate – consiliul teritorial al
– agenţiile de evaluare. (cu funcţie de orientare- elevilor
îndrumare metodologică – consiliul teritorial al
– casa corpului didactic a procesului de studenţilor
– centrul teritorial de învăţământ) – ……………..…
asistenţă – serviciul de inspecţie
psihopedagogică şi şcolară cu scop de
socială perfecţionare şi
– centrul teritorial cercetare (cu funcţie de
logopedic reglare-autoreglare a
– centrul teritorial de procesului de
documentare pedagogică învăţământ prin
– biblioteca/mediatică activităţi de
pedagogică organizată perfecţionare şi de
teritorial cercetare pedagogică)
– ……………… – …………………..

6
De bază, local – corpul profesorilor conducerea managerială – consiliul local al
metodişti (organizat educaţiei
la nivel de:
teritorial la nivel de
– consiliul local al
inspectorat şcolar – organizaţie şcolară
părinţilor
teritorial, casa corpului (director coordonator,
– consiliul local al
didactic) directori adjuncţi,
elevilor
– cabinete de asistenţă angajaţi managerial în
psihopedagogică şi realizarea funcţiei de – consiliul local al
socială a cadrelor organizare-planificare; studenţilor
didactice, elevilor şi orientare-îndrumare, – consiliul local al
părinţilor (la nivel reglare-autoreglare) cadrelor didactice (de la
interşcolar, şcolar) toate nivelurile şi
– cabinete logopedice – clasă de elevi specialităţile )
(la nivel interşcolar, – profesori-diriginţi – consiliul comunităţii
şcolar) – ……………… locale
– cabinete metodice (la – …………….
nivel şcolar) – consilii organizate la
– centre de documentare nivelul clasei de elevi
(la nivel şcolar) pentru:
– comisii metodice (ale – educaţie/instruire
profesorilor de la (formală-nonformală-
învăţământul preşcolar informală)
şi primar, ale – activitate cu familia
profesorilor-diriginţi – coordonarea pedag. a
etc.) colectivului didactic al
– catedre metodice pe clasei de elevi
specialităţi – relaţia cu comunitatea
– biblioteca/mediateca locală etc.
şcolară – ……………….
– ………………

6. Dimensiunea normativă a organizației școlare


6.1. Dimensiunea normativă juridică: Legea Învățământului; Statutul Personalului
Didactic, Regulamentele organizației școlare, de tip formal, promovate la nivel de învățământ
primar (preșcolar, școlar), secundar (gimnazial, liceal; profesional), superior / universitar
(licență, masterat, doctorat);
6.2. Dimensiunea normativă pedagogică: axiomele, legile (statistice, probabilistice),
principiile – educației / instruirii / proiectării curriculare a educației și a instruirii care ordonează
activitatea la nivelul organizației școlare, în contextul deschis al sistemului și al procesului de
învățământ (vezi Sorin Cristea, Dicționar enciclopedic de pedagogice, vol. I, A-C, Didactica
Publishing House, București, 2015, pp. 122-124; pp. 194-205)
7. Dimensiunea culturală a organizației școlare
7.1. Definirea și analiza conceptului de cultură. Dimensiunea superioară, intermediară
(instituțională), bazală (psihosocială) a culturii
7
7.2. Cultura organizației școlare. Specificul conținutul, valorile, normele culturii
organizației școlare . „Cultura școlii – unitate în diversitate”. Cultura managerială. Cultura
cadrelor didactice. Cultura elevilor (vezi Emil Păun, Școala, abordare sociopedagogică, Editura
Polirom, Iași, 1999, pp. 74-112)
7.3. Cultura pedagogică a profesorului: generală – aprofundată – aplicată (vezi Sorin
Cristea, (vezi Sorin Cristea, Dicționar enciclopedic de pedagogice, vol. I, A-C, Didactica
Publishing House, București, 2015, pp. 705-712; Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 1,
Pedagogie / Științele pedagogice / Științele educației, Didactica Publishing House, București,
2017, pp. 90-98).

III. Metodologia valorificată în condiții de curs universitar (clasic, online)


1. Prelegerea universitară demonstrativă, problematizată
2. Dezbaterea, Studiul de caz. Analiza de text

IV. Evaluarea
1. Evaluarea inițială – la începutul cursului, pentru a evidenția:
a) stadiul anterior al instruirii: a-1) absolvent al Facultății de Psihologie și Științele
Educației, Departamentul Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIP); a-2 absolvent al
altor facultăți, cu parcurgerea „Modulului psihopedagogic” pentru formarea personalului
didactic; a-3) a-2 absolvent al altor facultăți fără parcurgerea „Modulului psihopedagogic” pentru
formarea personalului didactic;
b) experiența didactică / lipsa experienței didactice
2. Evaluarea continuă
– pe tot parcursul cursului și seminariilor, prin metode alternative (observația,
investigația, autoevaluarea, portofoliul proiectul – pentru pregătirea evaluării finale ) și clasice
(evaluare pe bază de probe orale, scrise, practice)
3. Evaluarea finală formală
– prin examen care îmbină forma scrisă (elaborarea unei lucrări pe baza proiectului inițiat
în timpul cursului în condiții de evaluare continuă / formativă / autoformativă) – orală (susținerea
lucrării în condiții de expunere / demonstrație / dezbatere / conversație verbală), cu raportarea la
portofoliul realizat

8
- metodologia elaborării lucrării finale (vezi Anexa nr. 1)
Anexa nr. 1
Metodologia elaborării lucrării finale

1. Tema – exprimată concis; selectată în funcție de conținuturile de bază ale cursului,


structurate pe cele 7 module de studiu, cu deschidere spre valorificarea propriei experiențe și a
bibliografiei cercetate
2. Structura lucrării care trebuie realizată pe parcursul a 7-8 pagini, time new roman, 1,
5, urmate de bibliografie, anexe (eventual), note bibliografice etc.
2.1. Introducere. Motivarea alegerii temei, importanța, deschiderea spre activitatea de
educație / instruire organizată managerial în cadrul școlii
2.2. Partea teoretică. Argumentarea teoretică a temei: definirea conceptelor, clarificarea
problemelor de bază, operarea unor ierarhizări, clasificări, analize-sinteze, scheme logice etc.
2.3. Partea metodologică. Aplicarea teoriei la nivelul unei zone a realității
(pedagogice, abordată de Managementul organizației școlare) cunoscută de autor (din
propria experiență) sau care prezintă interes special pentru autor.
2.4. Identificarea unor probleme critice (2-4…) la nivelul realității cercetate
2.5. Partea aplicată. Avansarea unor soluții la problemele critice identificate de autor
3. Bibliografie
3.1. Utilizată pe parcursul celor 5 părți ale lucrării, în special la partea 2.1., partea 2.2.,
partea 2.3. prin citate sau trimiteri la sursă
3.2. Prezentată la finalul lucrării, în ordinea alfabetică: numele, prenumele autorului, titlul
cărții, editura, orașul, anul apariției; va include autorii citați pe parcursul lucrării și alți autori
consultați / alte lucrări consultate pentru elaborarea lucrării finale, cu referință specială la
Bibliografia minimă, recomandată, care are un caracter deschis

V. Bibliografia recomandată, cu caracter deschis

1. Busch, Tony, Leadership și management educațional. Teorii și practici actuale (2011),


traducere Editura Polirom, Iași, 2015

9
2. Cristea, Sorin, Managementul organizației școlare, Editura Didactică și Pedagogică R.A.,
București, 1996, 2003
3. Cristea, Sorin, Concepte fundamentale în pedagogie, vol. 5, Sistemul de învățământ /
educație, Didactica Publishing House, București, 2017
4. Păun, Emil, Școala, abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999
5. Senge, Peter; Cambron-McCabe, Nelda; Lucas, Timothy; Smith, Bryan; Dutton, Janis;
Kleiner, Art; Școli care învață. A cincea disciplină aplicată în educație (2012), trad. Editura
Trei, București, 2016

10