Substantivul.

Forme articulate și nearticulate

Substantivele la forme articulate s-au format cu pronumele demonstrativ din latina
populară, deoarece articolul nu exista în limba latină și s-a dezvoltat din pronumele demonstrativ
latin.
Paradigma pronumelui demonstrativ din latina populară se prezintă astfel:

N sg. (m) illus, (f) illa, (n) illum N/AC pl.(m) illi, (f) illae
G/D sg.(m) illui, (f) illaei G/D pl.(m, f) illorum
AC sg. (m) illum, (f) illam, (n) illum

La declinarea I, substantivele feminine la singular, forma nearticulată prezintă o

flexiune cu 2 termeni. De exemplu: substantivul casa: N casa, G casae, D casae, AC casam, V
casa; astfel: N/AC- casa (m) > casă; -m > 0; a > ă; G/D casae > case; - ae > e. Pentru forma
articulată, la sg., avem exemplu: N/AC casa (m) + illam > casă + a > casăa > casa; unde – m >
0; - a > ă; iar i - > 0; -´ ll + a > 0 (cf. stella > a); ăa > aa > a; G/D casae + illaei > case + l’ ei >
caseiei > caseei (formă de lb. veche) > casei; unde –ae > e; i - > 0; ll > l; ae > e; l + iot (< ei) > l’
> i.
La plural, substantivele feminine, la forma nearticulată, prezintă flexiune cu un
termen. Substantivul casa: N casae, G casarum, D casis, AC casas, V casae; astfel: N – casae
> case (flexiune cu un termen N,G,D,AC,V); unde – ae > e ( e = desinență etimologică). La
forma articulată, avem exemplu: N casae + illae = case + le > casele (N- AC); unde –ae > e; i-
> 0; ll > l; - ae > e; G/D casae + illorum > case + lor (u) > caselor; unde –ae > e; i- > 0; ll > l; -m
> 0;- u > 0.
La declinarea a- II-a, alegem, de exemplu, substantivul masculin lupus, la forma
nearticulată, care prezintă o flexiune cu un termen:sg. N lupus, G lupi, D lupo, AC lupum, V
lupe; astfel: N/AC lupus (um) > lupu > lup; unde –m > 0; - u > 0; G/D lupo (D absoarbe G) >
lupu > lup; - o > u; - u > 0.
La forma articulată se prezintă astfel: N/AC lupus (um) + illum = lupu + lu > lupulu >
lupul; unde -m > 0; i- > 0; ll > l; -u > 0;(Obs.< din economie de limbaj ”l” final se afonizează în
ziua de azi>); G/D lupo + illui = lupu + lui = lupului; - o > u; i - > 0; ll > l. La plural, la forma
nearticulată,avem tot o flexiune cu un singur termen (N,AC,G,D,V), ca N lupi, G luporum, D
lupis, AC lupos, V lupi; N lupi- unde „i” este desinență etimologică. La forma articulată se
prezintă astfel: N lupi + illi = lupi + li > lupili > lupii; unde i - > 0; ll > l; l + i̯ > I; G/D lupi +
illorum > lupilor (u) > lupilor; unde i -> 0; ll > l; - m > 0.
La declinarea a III-a, substantivele feminine la singular, la forma nearticulată, prezintă o
flexiune cu 2 termeni. Exempli gratia: substantivul vulpes: N vulpis, G vulpis, D vulpi, AC
vulpem, V vulpis; N/AC: forma de AC vulpem > vulpe; unde – m > 0; - e este desinență
etimologică; G/D: forma de D vulpi (D absoarbe G) > vulpi. La forma articulată, la singular
avem: N/AC vulpem + illam > vulpe + a > vulpea; unde – m > 0; i- > 0; -´ ll + a > 0 ( cf. stella >
stea); G/D vulpi + illaei > vulpilei > vulpi +l’ei = vulpil’ei (formă de limbă veche) > vulpei; unde
i - > 0; ll > l; ae > e; l+ iot (< ei) > l’ > i; i > 0;
La plural, la forma nearticulată, avem flexiune cu un singur termen(N,AC,G,D): N
vulpes, G vulpium, D vulpibus, AC vulpes, V vulpes; N/AC vulpes > * vulpe > vulpi; -s > 0;
(desinența e - vine de la subst. de declinarea a III-a, iar i- desinența analogică, vine de la masc.
de decl. a II-a). La plural, avem: N/AC vulpes + illae = vulpi + le > vulpile; unde – s > 0; (obs.
nu se continuă vulpe, se trece la vulpi); i- > 0; ll > l; ae > e; G/D vulpes + illorum > vulpi + lor
(u) > vulpilor; unde – s > 0; i- > 0 ; ll > l; -u > 0; e > i.

După modelul substantivelor de mai sus, vă rog să reconstituiți formele articulate și

nearticulate ale următoarelor substantive, plecând de la formele latinești: feta,- ae ; ursus,- i;
piscis,-is.