Sunteți pe pagina 1din 50

Revista Liceului Tehnologic

„Gheorghe Ruset Roznovanu” Roznov

Vârsta Inocenţei

Painting by Mihaela Buruiană

Anul XII, Nr. 22-23 (2015 – 2016), ISSN 1843 – 7753


Cuprins Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Didactic Page 2 – 13

Evenimente şi Activităţi Page 14 – 31

Spiritualitate Page 32 – 34

Atelier literar Page 35 – 47

Revista Vârsta inocenţei


Liceul Tehnologic „Gheorghe Ruset-Roznovanu” Roznov

Nr. 22-23, An şcolar 2015-2016

ISSN 1843 - 7753

1|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

AM PARTICIPAT ȘI AM CÂȘTIGAT!

Programul „Olimpiadele Kaufland”,


desfășurat în perioada cuprinsă între 15
septembrie 2015 și 29 februarie 2016,
organizat în parteneriat de SC Kaufland
România SCS, Sponsor al Programului, și
ASOCIAȚIA ȘCOALA DE VALORI, a oferit
școlii noastre posibilitatea de a participa cu peste 100 de activități extrașcolare
organizate de către cadre didactice în colaborare cu elevi, părinți și membri ai
comunității locale.
Pe parcursul a câtorva luni, inclusiv în vacanțele școlare, colegii noștri,
demonstrând inițiativă, inovație, entuziasm, dăruire, implicare, perseverență,
responsabilitate și, mai ales, spirit de echipă, au mobilizat elevii în activități de
ecologizare, plantare, eco-bricolaj, reciclare deșeuri, protejarea resurselor, reciclare
selectivă, competiții sportive, stil de viață activ, sport și nutriție, pachețelul sănătos,
cumpărături inteligente, dinți frumoși și sănătoși, expoziții interne, dans și muzică,
creații literare, design vestimentar, teatru, tradiții, proiecte inovative, civilizați în trafic,
prim-ajutor, orientare profesională, vizite informative, vizite culturale, educație
financiară, internet și estetică urbană. Toate acestea pot fi accesate pe
http://www.olimpiadelek.ro/castigatori.
În urma validării activităților realizate în cadrul Programului, școala noastră a
obținut un premiu de 2 000 de euro în Topul Hărnicuți și un alt premiu de 20 000 de
euro în Topul Fruntași.
Primul premiu s-a concretizat în îmbogățirea bazei noastre materiale cu 6
videoproiectoare și 4 sisteme audio necesare susținerii competențelor din cadrul
examenului național de bacalaureat. Cei 20 000 de euro i-am propus pentru
realizarea unui laborator informatizat (30 de computere), necesar accesării
platformelor educaționale (ex: http://scolispeciale.edu.ro; htpp://escoala.edu.ro,
biblioteca virtuală, platforma eLearning AeL), care oferă lecții pentru toate disciplinele
de învățământ (limba și literatura română, matematică, fizică, chimie, biologie, socio-
umane, informatică, istorie, geografie etc.), 1 Multifuncțional performant, 2
Multifuncționale cu laser, 2 videoproiectoare și 6 notebook-uri. Laboratorul
informatizat permite elevilor să conducă diferite experimente, exact ca într-un

2|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

laborator clasic, dar într-un mediu sigur, securizat, cu scopul de a observa, studia,
demonstra, verifica și măsura rezultatele unor fenomene virtuale.
Prin intermediul experiențelor virtuale, elevii pot experimenta orice situații din
viața reală, indiferent de gradul de complexitate și de periculozitate al acestora.
Resursele digitale cuprinse de laboratoarele virtuale sunt atractive și ușor de utilizat
de către elevi, transformând astfel ora de clasă într-o activitate unică și extrem de
plăcută. Lecțiile multimedia interactive oferă noi metode de învățare care
îmbunătățesc performanța școlară și contribuie, prin atingerea obiectivelor
operaționale propuse, la formarea de aptitudini, abilități și competențe. AeL eContent
este una dintre cele mai bogate și mai atractive biblioteci virtuale din lume,
cuprinzând peste 16 000 de obiecte individuale de învățare la 21 de materii, iar
conținutul digital AeL oferă un mix optim de pedagogie și divertisment, combinând
experimente, simulări, filme, activități interactive, teste - toate vizând motivarea
diferitelor tipuri de cursanți. Conținutul educațional digital permite elevilor să repete
lecția ori de câte ori este necesar pentru a înțelege un anumit subiect.
Impactul acestor ore desfășurate în laboratorul informatizat îl vom putea
măsura printr-o statistică privind reducerea semnificativă a absenteismului prin
stimularea interesului elevilor și obținerea performanțelor, prin accesul la documente
autentice de lucru și familiarizarea cu vorbitorii nativi ai unei limbi de circulație
internațională, prin evaluări on-line și prin administrarea unor chestionare de interes.
Astfel, cei 1215 de elevi și cele 71 de cadre didactice vor avea la dispoziție un
instrument complementar, flexibil și eficient care să susțină procesul didactic, care să
încurajeze învățământul inovativ, care să stimuleze creativitatea acestora, oferind un
cadru general favorabil pentru dezvoltarea proiectelor și participarea beneficiarilor
sistemului educațional la dezvoltarea societății informaționale. Dorim, de asemenea,
să creăm cetățeni activi în comuniunea europeană și să adăugăm plus valoare prin
dobândirea de competențe digitale, antreprenoriale și de comunicare.

Prof. Oana Ilarie

EMINESCU ȘI CREANGĂ: GENIILE ŞI CLIPELE MORŢII

Sfârşitul, pentru unele personalităţi ale


culturii româneşti, nu a fost pe măsura
moştenirii importante lăsate în urmă. Mai
multe genii ale poporului nostru printre care
Eminescu, Creangă sau Enescu, s-au stins în
sărăcie lucie, bolnavi în ospicii sau în bordeie
insalubre. Practic, geniile noastre, spun mulţi
specialişti, s-au stins în mijlocul celor care nu

3|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

au reuşit să-i înţeleagă.


Eminescu, lovit cu piatra în cap şi otrăvit, a cerut lapte. Pe data de 15 iunie
1889, la ora 4.00 dimineaţa, se stingea în Sanatoriul de Boli Mentale al Doctorului
Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti, genialul poet Mihai Eminescu. Era internat
fiind bănuit de demenţă provocată de sifilis. A murit singur, într-o cameră închisă, în
timpul somnului. Studiile moderne ale medicilor arată că, de fapt, marele poet nu a
suferit de sifilis, ci de sindrom bipolar, iar moartea a fost cauzată de intoxicaţia cu
mercur, substanţă care i-a fost administrată drept tratament. Practic, din cauza
intoxicaţiei, Eminescu a intrat în stop cardio-respirator.
De ultima zi din viaţa lui îşi aduce aminte frizerul Dumitru Cosmănescu, care îl
tundea de obicei pe poet. „Când s-a întâmplat nenorocirea că s-a îmbolnăvit,
Eminescu a fost dus la Şuţu, unde i s-a dat o cameră a lui, mai bună ca altora. Mă
chema tot pe mine să-l servesc şi acolo şi mă duceam bucuros. Uneori, veneau să-l
vadă prietenii – Grigore Manolescu, Hasnaş şi alţii, care-i ziceau lui Eminescu
«maestre», şi el râdea, bătându-i pe umăr”. În ziua de dinaintea morţii, Cosmănescu
a venit, ca de obicei, să-l viziteze pe Eminescu. Povesteşte că poetul era lucid şi i-a
cerut să se plimbe. În timpul plimbării, a avut loc un incident care a dus la multe
speculaţii. Poetul a fost lovit cu o piatră de unul dintre pacienţi. „Venisem la Şuţu,
cam pe la 3 după amiază. Pe la vreo 4, cum era cald în cameră, Eminescu zice
uitându-se lung la mine: Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină să ne plimbăm şi să
te învăţ să cânţi Deşteaptă-te, Române!. Cum mergeam amândoi unul lângă altul,
vine odată pe la spate un alt bolnav d’acolo, unu’ furios care-a fost director sau
profesor de liceu la Craiova şi, pe la spate, îi dă lui Eminescu în cap cu o cărămidă
pe care o avea în mână. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului
sfărâmat şi cu sângele şiruindu-i pe haine, spunându-mi: Dumitrache, adu’ repede
doctorul că mă prăpădesc… Ăsta m-a omorât!”, preciza frizerul Cosmănescu. De
altfel, frizerul era convins că piatra cu pricina i-a adus moartea. Medicii au, însă, o cu
totul altă versiune. Mai precis, din raportul acestora, Eminescu nu moare după
jumătate de oră, ci la 4 dimineaţa.
Conform spuselor medicului de gardă din aceea noapte, Eminescu s-ar fi
tânguit la uşă, spunând: ”Mă simt năruit”. Cere un pahar cu lapte, aceasta fiind, de
altfel, şi ultima dorinţă a poetului. Medicul îl sfătuiește să se întindă în pat, iar spre
dimineaţă poetul este descoperit mort. Cel mai probabil suferise un stop cardio-
respirator. A murit singur, în somn.
Creangă, ucis de boală şi tristeţe după Luceafăr. La doar câteva luni de la
moartea lui Mihai Eminescu se stingea şi prietenul său de suflet, veselul
humuleştean Ion Creangă. Era pe 31 decembrie 1889, iar Creangă institutorul,
marele povestitor al Junimii şi răspopitul Ieşilor, se prăbuşea pe podeaua unei
tutungerii din Iaşi. Murise în urma unui atac de apoplexie.
De ultimele luni din viaţa scriitorului scrie George Călinescu, adunând bucată
cu bucată mărturiile contemporanilor săi. Ion Creangă suferea de o boală cumplită,

4|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

epilepsie. George Călinescu, în ”Viaţa şi opera lui Ion Creangă”, spune că scriitorul
se prăbuşea din picioare brusc şi avea crize cumplite. Era o boală, se pare,
moştenită de la mama lui, Smaranda, care se prăpădise tocmai din cauza crizelor
intense şi repetate. Medicii psihiatrii recunosc chiar în scrierile lui semnele bolii.
„Acea repetitivitate în acţiunile din anumite episoade din Amintiri din Copilărie
dezvăluie afecţiunea de care suferea. Erau momente în scrierile lui care prevesteau
criza de epilepsie”, spune medicul doctor psihiatru Nicolae Vlad. Ceea ce l-a prăbuşit
cu adevărat pe Creangă, spune George Călinescu, este moartea prietenului său de
suflet, Mihai Eminescu. Criticul literar spune că mulţi dintre cunoscuţi l-au văzut pe
Creangă la bojdeucă plângând zile în şir.
„Fu văzut plângând ca un copil şi adormind cu cartea de poezii a lui Eminescu.
Presimţirea morţii se înnegri şi mai tare în inima lui. De acum, el se gândi cu
seriozitate la stingere şi-ncepu să-şi pună întrebări asupra vieţii viitoare”, scria
George Călinescu.
De altfel, din acel moment, Creangă a refuzat să se mai îngrijească, crizele
sale se îndeseau, iar scriitorul intrase în concediu de boală. Se îngrăşase mult şi nu-i
mai păsa de nimic. Le spunea multora că s-a stins odată cu Eminescu. În Ajunul
Anului Nou s-a dus la tutungeria fratelui său, Zahei, din Iaşi. Era înnegurat şi, la un
moment dat, a făcut o ultimă criză de epilepsie. S-a prăbuşit şi, din cauza unei
apoplexii, a murit. Se spune că avea la el o carte de poezii a lui Eminescu.

Bibliografie:
1. George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, Editura Cultura Națională, București,
1932.
2. Idem, Ion Creangă (viața și opera), Editura Minerva, București, 1972.

Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile

TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE

Trăim sub imperiul inovaţiei în toate domeniile de dezvoltare, suntem aproape


apăsaţi de ritmul vioi în care evoluează societatea, astfel încât şcoala nu poate şi nu
trebuie să rămână conservatoare, strictă, rigidă, ancorată încă în trecut. Profesorul
de azi trebuie să conştientizeze faptul că el este, alături de alţii, un agent
educaţional, un partener de dialog, un moderator în acţiunea de predare-învăţare. El
trebuie să identifice acele metode şi procedee, care în urma demersului instructiv-
educativ îl vor determina pe elev să ajungă un tânăr dinamic, deschis, comunicativ,
pregătit să facă faţă situaţiilor noi, provocatoare, ce îi solicită gândirea critică şi îi
exploatează creativitatea. Fără să negăm beneficiile învăţării de tip tradiţional şi fără
să le excludem, bineînţeles, trebuie să încercăm abordarea actului educativ din
perspectiva metodelor inovative, centrate pe elev şi bazate pe transdisciplinaritate.

5|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Disciplina limba şi literatura română, prin noua orientare care vizează nu studiul
limbii, ci al limbajului, urmăreşte să sprijine activitatea de asimilare a cunoştinţelor de
la celelalte discipline, să asigure integrarea socială a elevilor şi să creeze premise
pentru formarea elevilor în spiritul educaţiei permanente.
La ora de limbă şi literatură română, noţiunea de transdisciplinaritate, alături
de interdisciplinaritate şi pluridisciplinaritate este intrinsecă demersurilor de
interpretare a unor texte artistice, căci, de cele mai multe ori, profesorul sau elevii
sunt nevoiţi, prin însuşi datul operei, să facă anumite conexiuni între diferite
discipline, să transfere metode din diverse domenii ale cunoaşterii în cel al literaturii
şi să le aplice în vederea interpretării textului artistic. Este ştiut că opera literară
reprezintă un complex de sensuri şi semnificaţii care se cer interpretate, descifrate,
clarificate şi înţelese. Pentru determinarea lor hermeneutică se apelează la diverse
discipline auxiliare: istorie, filozofie, psihologie, mitologie, semiotică, stilistică, poetică
etc.
Pentru a demonstra eficacitatea abordării transdisciplinare a unei lecţii de
literatură m-am oprit asupra unei metode: teoria inteligenţelor multiple. Această teorie
ne arată că elevii nu învăţă în acelaşi mod, că aceştia au stiluri şi atitudini de învăţare
diferite şi de aceea au nevoie de un tratament diferit, individualizat, pe tot parcursul
procesului de instruire şi formare. Pentru aplicarea acestei metode se stabilesc
sarcini de lucru (pe un text literar: fie pe un singur fragment, fie pe mai multe):
1. Alege un personaj. Joacă rolul în faţa unui personaj imaginar (sau nu) apelând
la limbajul verbal şi paraverbal (inteligenţă interpersonală).
2. Imaginează-ţi că ai trece printr-o întâmplare asemănătoare: Ce ai face la fel,
ce ai face diferit? (inteligenţă intrapersonală)
3. Continuă textul cu un paragraf (inteligenţă verbal / lingvistică).
4. Desenează 1-2 secvenţe din text pentru a sugera mesajul (inteligenţă vizual /
spaţial)
5. Descrie „mediul natural” al epocii (inteligenţă naturalistă).
6. Reformulează conţinutul textului sub forma unei probleme de aritmetică
(inteligenţă logico / matematică).
Fiecare elev optează pentru un tip de sarcină, acordându-li-se un timp de
lucru individual. După expirarea timpului, li se explică faptul că fiecărui tip de sarcină
îi corespunde câte un tip de inteligenţă, după cum urmează:
1.Interpersonală – înţelege oamenii. Sunt conducători înnăscuţi. Mediază conflictele
celorlalţi. Are mulţi prieteni. Se impune ca lider informal. Este sociabil. Pălăvrăgeşte
mult. Îi place să lucreze în grupuri. Îi plac jocurile de societate. Este intuitiv. Simte
sentimentele şi intenţiile celor din jur.
2. Intrapersonală – este independent. Are păreri şi le susţine cu tărie. Îi place să
lucreze singur. Uneori trăieşte într-o lume a lui personală. Are încredere în sine.
Uneori se îmbracă excentric, altfel decât ceilalţi. Îi plac proiectele de studiu
individuale. Îi place să citească presa, să facă demersuri individuale

6|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

3. Verbal / lingvistică – gândeşte în cuvinte. Îi place să vorbească. Îi place să scrie


poveşti. Îi place să spună glume şi să delecteze publicul cu istorioare. Îi plac
cuvintele încrucişate, jocurile de cuvinte. Îi place să citească. Are o memorie bună şi
reţine uşor versurile. Gesticulează atunci când vorbeşte. Imită cu uşurinţă pe cei din
jur.
4. Vizual / spaţială – gândeşte în imagini. Ştie exact când şi unde sunt aşezate
lucrurile. Îi place să lucreze cu harta, citeşte uşor hărţile. Îi plac jocurile de tip
„puzzle”. Îi place să deseneze, să se joace cu lego, să construiască. Îi place să
viseze cu ochii deschişi, să vizualizeze lucruri. Îi place să fotografieze, să
catalogheze fotografii, să vadă filme, diafilme. Reţine conţinuturile mai uşor în acest
fel.
5. Naturalistă – este interesat de tipare şi comportamente. Îi place să organizeze lumi
sintetice. Sunt bucătari pricepuţi. Sunt atraşi de medicina naturistă, se pricep la
ceaiuri şi efectele lor curative. Natura pentru ei este un sistem de tipare şi
comportamente pe care le place să le catalogheze.
6. Logico / matematică – gândeşte conceptual. Îi place şahul şi în general jocurile de
perspicacitate. Îi plac computerele. Problematizează. Pune la îndoială evidenţele.
Foloseşte forme abstracte ale logicii. „Manipulează” mediul înconjurător.
APLICAŢIE: prezentarea sumară a personajelor şi a relaţiilor dintre ele, din schiţa
Vizită..., de I. L. Caragiale
1. Pentru inteligenţa interpersonală
Alcătuiţi o listă în care să prezentaţi acele comportamente (verbale sau nonverbale)
ale personajelor care conduc la stimularea sau blocarea comunicării.
2. Pentru inteligenţa intrapersonală
Redactaţi un eseu sau un jurnal, în care să descrieţi acele situaţii în care
comportamentul vostru a semănat cu cel al lui Ionel sau momentul când aţi fost puşi
în situaţii asemănătoare, dar v-aţi comportat diferit.
3. Pentru inteligenţa lingvistică
Organizaţi un proces literar. Redactaţi pledoarii în calitate de avocat/ judecător.
4. Pentru inteligenţa vizual – spaţială
Realizaţi caricatura unui personaj şi apoi explicaţi-le colegilor ce aţi urmărit prin
deformările operate.
5. Pentru inteligenţa naturalistă
Imaginaţi-vă cum s-ar comporta Ionel în natură. Păstraţi-i temperamentul, dar
conferiţi-i o altă identitate socială: fiul unui fermier care trăieşte într-o zonă izolată.
Descrieţi o zi din viaţa lui.
6. Pentru inteligenţa logico – matematică
Analizaţi distribuţia replicilor din punct de vedere numeric şi comentaţi rezultatul.
Elevii au la dispoziţie 10 – 15 minute, timp de lucru, după care un purtător de cuvânt
din fiecare grupă prezintă soluţia de rezolvare a fiecărei sarcini. Vor fi apreciate
răspunsurile cât mai nuanţate, bogăţia soluţiilor de interpretare a aceluiaşi mesaj.

7|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

În cadrul primei lecţii în care sunt prezentate sarcini de acest tip, li se va propune
elevilor un exerciţiu de reflecţie asupra activităţii, constând în completarea următoarei
fişe:
1. V-aţi simţit confortabil cu sarcina pe care aţi primit-o?Explicaţi.
2. În câte feluri se poate comunica despre un text, un mesaj artistic, o situaţie de
viaţă?
3. Credeţi că trebuie încurajate, în şcoală, modalităţile diferite de comunicare pe
care le avem la îndemână? De ce da? De ce nu?
4. Dacă ar fi să alegeţi altă sarcină decât cea pe care aţi avut-o, pe care credeţi
că aţi rezolva-o cel mai uşor şi cu plăcere? Motivaţi-vă opţiunea.
Gardner constată modalităţile diferite de manifestare a inteligenţei la nivelul
indivizilor, în funcţie de particularităţile lor. Aşa se explică de ce elevul nu a înţeles
nimic din explicaţiile, perfect pertinente în viziunea emiţătorului, despre cum să ajungi
într-un anumit loc, dar a înţeles imediat când i s-a construit un desen sau i s-a
prezentat o hartă.

Bibliografie:
1. Caragiale, I. L. , Momente şi schiţe, Ed. Litera, Bucureşti, 2010.
2. Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed. Corint,
Bucureşti, 2010.

Prof. Andreea Ilie

FOLCLORUL COPIILOR – TRADIŢIE ŞI CONTINUITATE

Folclorul este totalitatea creaţiilor si


manifestărilor artistice, valori culturale
aparţinând culturii noastre spirituale,
literatura şi muzica populară, dansurile
populare, formele de teatru şi spectacole
populare, obiceiuri şi tradiţii populare
românești, toate acestea încercând să le
promovăm la Liceul Tehnologic „Gh. Ruset
Roznovanu” prin toate activităţile
desfăşurate în procesul instructiv educativ şi
constituie un valoros şi variat mijloc de
educaţie. Folosind proverbele şi zicătorile am putut educa la copii calităţi morale ca:
cinstea , răbdarea , modestia ,dragostea de muncă şi de oameni, de ţară, bunătatea,
curajul, respectul faţă de cei mari, acestea fiind finalizate prin concursuri, activităţi
extraşcolare de tipul şezătorilor, drumeţii tematice etc. Folosind alegoria, comparaţia,
metafora, am lecturat basme şi poveşti în care am folosit şi proverbe ca: „Până nu

8|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

păţeşti nu te cuminţeşti”, „Vorba dulce ,mult aduce”, „Capul face, capul trage” etc. iar
în convorbiri,după imagini, am folosit proverbe ca „Prietenul la nevoie se cunoaşte”
sau în jocurile libere am folosit proverbe ca: „Leneşul mai mult aleargă”, „Spune-mi
cu cine eşti prieten, ca să-ţi spun cine eşti”. Un rol deosebit în formarea dragostei
pentru folclor îl constituie vizionările TV care conţin momente folclorice cum ar fi:
„Spectacole ale ansamblurilor folclorice în cadrul festivalurilor naţionale şi
internaţionale „Maria Tănase, Maria Lătăreţu” sau „Cerbul de aur”.
Folosirea folclorului şi a artei populare în şcoală contribuie la îmbogăţirea şi
extinderea orizontului cultural artistic al copiilor, la educarea sentimentelor de
dragoste şi admiraţie, mândrie şi respect faţă de creaţia populară. Folclorul reflectă o
anumită viziune despre lume şi viaţă. Frumuseţea reliefului românesc este
completată de portul obiceiurile şi meşteşugurile ţinutului binecuvântat de Dumnezeu.
Copiii se bucură când evoluează pe scenă şi au o satisfacţie deosebită prin
atmosfera sărbătorească creată, prin purtarea costumelor naţionale își îmbogăţesc
capacitatea afectivă , apropiindu-i de adevărata arta. Această bucurie am putut-o citi
pe chipul copiilor de-a lungul experienţei mele didactice, văzând cum aceştia trăiesc
şi simt armonia muzicii populare şi frumuseţea costumelor populare.
Cuvântul folclor înseamnă frumuseţe, vechime, tradiţie, bucuria de a striga şi
dansa împreună, tineri şi vârstnici .Este necesar să se facă cunoscute copiilor
obiceiurile,datinile străbune deoarece acestea contribuie la dezvoltarea dragostei
faţă de ţinutul natal, acestea constituie suportul pe care se vor sprijini sentimentele în
perioadele de vârsta următoare şi constituie un bun mijloc de integrare a copilului în
spiritualitatea poporului roman.

Prof. Petronela Lupu

MANUALUL ŞCOLAR ŞI ROLUL SĂU ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Încă din cele mai vechi timpuri,


oamenii au încercat să găsească o metodă
prin care să îşi uşureze viaţa. Astfel, fie că au
confecţionat unelte pentru a-şi construi un
adăpost, fie că au vânat pentru a mânca, au
iniţiat ei înşişi activităţi pentru satisfacerea
trebuinţelor elementare. Astăzi, odată cu
evoluţia societăţii, acelaşi om care odinioară
îşi construia o casă şi vâna pentru a supravieţui, este cel care a descoperit că în
procesul de educaţie, indiferent de vârstă, un rol aparte îl joacă manualul.
Manualul şcolar reprezintă un document oficial, care asigură concretizarea
programei şcolare într-o formă care vizează prezentarea cunoştinţelor şi capacităţilor

9|P age
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

la nivel sistemic, prin diferite unităţi didactice, operaţionalizabile şi structurate în:


capitole, subcapitole, grupuri de lecţii, secvenţe de învăţare. Conform dicționarelor,
manualul școlar este ,,o carte (folosită mai ales în școli) care conține o prezentare
succintă a noțiunilor unei discipline, ale unei arte” (dexonline.ro/definitie/manual,
Noodex, 2002).
Unii pedagogi au încercat să definească manualul şcolar ţinând cont de faptul
că este un document curricular alături de planul de învăţământ, programa şcolară şi
alte auxiliare curriculare, acestea constituind conţinutul învăţământului. Aşadar,
manualul constituie ,,documentul oficial de politică a educaţiei, care asigură
concretizarea programei şcolare într-o formă care vizează prezentarea cunoştinţelor
şi capacităţilor la nivel sistemic, prin diferite unităţi didactice, operaţionalizabile, în
mod special, din perspectiva elevului/studentului structurate în: capitole, subcapitole,
lecţii, seminarii, secvenţe de învăţare” (Cristea, 2004, p.300), fiind un instrument cu
rol de ghid sau orientativ pentru profesori cât şi un instrument de lucru pentru elevi,
aşa cum afirmă şi Nicola (2003, p.437).
Manualul şcolar este pentru profesor, un îndrumător care îl ajută să-şi
planifice materia, să-şi pregătească lecţiile, sugerându-i cantitatea informaţiilor de
predat, cum să le ordoneze într-o succesiune logică şi să valorifice conţinutul
informativ în vederea atingerii obiectivelor propuse şi a finalităţilor educaţiei. El este
un document sigur şi la îndemâna oricărui profesor, indiferent de vechimea în
învăţământ şi de zona în care profesează. Manualul reprezintă orice creaţie
imprimată, destinată atât elevului, cât şi dascălului, căreia i se pot ataşa documente
audiovizuale şi informatice, ce tratează elementele programului de studii pe o
perioadă de un an sau mai mulţi ani şcolari. Manualul şcolar dobândeşte astfel o
structură de funcţionare prioritar formativă – oferind o descriere detaliată a unui
proces de formare specific care include nu numai materia care trebuie tratată, ci şi
obiectivele şi strategiile de predare-învăţare-evaluare, operaţionalizate până la
nivelul unor teste pedagogice aplicabile în diferite contexte didactice şi
extradidactice.
Astfel, fiind o ,,carte de studiu dactilografiată, xerografiată, litografiată sau
tipărită pentru fiecare disciplină de învăţământ în parte” (Bontaş, 2007, p.118), cu
ajutorul căreia se prezintă conţinutul şi temele unei discipline de învăţământ, în
conformitate cu programa şcolară pentru fiecare clasă, după Cristea, manualele
şcolare ,,au ca scop fundamental facilitarea activităţii de învăţare realizabilă de elev
în mediul şcolar şi extraşcolar” (2004, p.81).
Începând cu introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar, conform noului
curriculum naţional şcolar, competenţele sunt definite, într-un curs de formare a
cadrelor didactice din învăţământul primar, ca fiind ,,ansambluri integrate de
cunoştinţe, capacităţi şi abilităţi de aplicare, operare şi transfer al achiziţiilor, care
permit desfăşurarea cu succes a unei activităţi, rezolvarea eficientă a unei probleme

10 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

sau a unei clase de probleme/situaţii.” (Organizarea interdisciplinară a ofertelor de


învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici, 2012, p.19)
În manuale se redau competenţele stabilite în programa şcolară, şi obiectivele
de referinţă, iar modalităţile diverse de prezentare şi aplicare a conţinuturilor specifice
fiecărei discipline ne arată care sunt noile cunoştinţe, achiziţii şi capacităţi stabilite în
programă propuse pentru a fi dezvoltate la elevi. Aceste cunoştinţe le oferă
posibilitatea elevilor de a-şi înnoi vechile achiziţii prin înlocuirea cu altele noi, de a-şi
dezvolta competenţele, iar unele imagini apropiate de lumea care înconjurătoare,
diferitele scheme, fotografii, desene, îi ajută pe aceştia să asocieze permanent
noţiunile teoretice cu cele din realitatea care ne înconjoară.
Manualul şcolar poate avea şi rol de adjuvant în procesul de educaţie, deoarece
mulţi dintre părinţi participă activ alături de elevi în realizarea unor teme, confruntă
noţiunile teoretice din manuale în vederea rezolvării sarcinilor de către elevi date
acasă ca teme pentru consolidarea cunoştinţelor, îi pot verifica în vederea însuşirii
tehnicii cititului şi socotitului, ca fiind primordiale în clasele mici. În mediul rural în
special, mai puţin în mediul urban, principala sursă de informare a elevilor a rămas
manualul şcolar.
Conform ideilor prezentate anterior, consider că manualul şcolar este unul
dintre cele mai important izvoare de informaţii, atât pentru elev, cât şi pentru
profesor, calitatea sa superioară fiind generată de faptul că îşi îndeplineşte în mod
integral scopul pentru care a fost creat – acela de adjuvant în procesul de educare şi
formare a tinerei generaţii.

Bibliografie
*** Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea
competențelor cheie la școlarii mici,(2012), program POSDRU, suport de curs;
*** dexonline.ro/definiție/manual, Noodex, 2002
1. Bocoş, M., Teoria şi metodologia curriculum-ului, Suport de curs pentru anul I,
specializările "Pedagogie" şi "Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar"-
forum.portal.edu.ro;
2. Bontaş, I., (2007), Tratat de pedagogie, Ed. All Educaţional;
3. Cristea, S., (2004), Studii de pedagogie generală, Ed. Didactică şi
Pedagogică,R.A., Bucureşti;
4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, Ed. Didactică şi Pedagogică,R.A.,
Bucureşti;
5. Cucoş, C., (2002), Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi;
6. Nicola, I., (1980), Pedagogie şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti;
7. Nicola, I., (2003), Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti;
Prof. înv. primar Maria Carmen Drîngu

11 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

UN MOD DE A FI
(Interviu realizat cu doamna A. Decusară)

Ați cunoscut alte vremuri, alt mod de a trăi și de a privi lumea. Ce momente
deosebite vă amintiți din perioada copilăriei?
Şcoala. Au fost alte vremuri, da… Era școala primară de patru clase, iar liceul
de opt. În școala primară aveam uniforme compuse din cămașă albă, fustă bleumarin
și basc alb. Aveam și stema regală pe cămașă, pe mâneca dreaptă, mi se pare. Așa
se întâmpla pe timpul regelui și ne numeam “străjerii patriei”. Dar în timpul liceului
purtam uniformă neagră. Clasa întâi de liceu era un fel de clasa a V-a.
Adică al cincilea an de studiu?
Da, da. Aveam examen de capacitate după clasa a IV-a de liceu. În timpul
acestor patru ani fetele aveau părul împletit strâns în două cosițe. Era obligatoriu!
Dar eram separați cumva, nu ne amestecam prea mult cu ceilalți (care nu aveau
decât clasele primare). Nu oricine urma și liceul. Aveam de plătit o taxă ministerului,
iar cine nu o plătea nu dădea teza. I se fixa o dată anume pentru susținerea
examenului de corijență, dar tot avea de plătit până atunci. Îmi era milă de fetele în
această situație (au fost câteva colege). (…) Mergeam vara să culegem plante
medicinale, căci era nevoie să aducem câteva kilograme la începutul anului școlar
următor. Şi ne duceam la cules mai mulți: băieți, fete, dar numai elevi după cum
spuneam… căci așa ne numeam cei de la liceu (pedagogic, teoretic sau școală
secundară). Şi cântam și glumeam: era foarte frumos. Erau și serbări deosebite.
Unde ați urmat liceul?
În orașul în care am crescut: Bârlad.(…) Au murit părinții, amândoi. Pe mine
m-a luat o mătușă pentru că eram cea mai mare dintre frați și pentru că începusem
deja liceul… Plângeam și îmi părea rău de strădania și banii de până atunci... Şi
“tante” m-a luat să termin liceul în Piatra-Neamț, unde locuia împreună cu soțul său.
Bunica mi-a spus de la început că mătușa e foarte severă și…așa a fost. Eu
terminam atunci clasa a treia de Liceu Pedagogic; a patra și examenul au fost la
Piatra-Neamț.
Mătușa a fost doar severă sau …rea?
Oh, nu! Nu poate să îi reproșeze nimeni că nu a avut grijă de mine. Unchiul
era inginer, dânsa era funcționară, dar licențiată, așa cum era pe vremea aceea.
Aveau o casă mare și servitoare ce era trimisă după cursuri să mă însoțească (dacă
ploua, venea cu umbrelă pentru mine) . Dar am făcut și eu o boacănă: pentru că ei
erau încă la serviciu atunci când veneam de la cursuri, nu am avut cui să cer voie
pentru a merge la cinema. Erau filme scurte după-amiaza, pentru toate vârstele și am
mers într-o zi. Dar “tante” a ajuns de la serviciu și s-a îngrijorat, m-a căutat, a alertat
și poliția…Când am ajuns și am văzut! Abia atunci am înțeles că nu am făcut bine.
“Tante” m-a luat deoparte și mi-a spus multe despre cum trebuie să se comporte o
domnișoară.

12 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

A jucat un rol important în educația dumneavoastră.


Da, mai ales prin severitatea și ținuta sa. M-au impresionat mult și
profesoarele de la liceu. Erau elegante, frumoase, cu o ținută demnă. Multe mă
îndrăgeau, chiar dacă nu excelam la toate materiile. După examenul de capacitate
aveam statutul de “domnișoară”. Era obligatoriu ca elevele mai mici, din clasa întâi
sau a doua de liceu, să ni se adreseze în acest fel. Acum purtam cele două cosițe
prinse la spate, cu o fundă mare, neagră (ținuta specifică pentru ultimele patru clase
de liceu). O altă neplăcere a fost legată de basc (acum de culoare închisă); deși îmi
părea că îmi șade bine cu el, s-a întâmplat să merg o singură dată la piață fără să îl
port și am întâlnit pe cine era pedagog în acel an. Am salutat, desigur, dar a doua zi
la școală am fost chemată pentru a da socoteală în ceea ce privește ținuta… Nu știu
dacă era aceeași pentru fiecare oraș, însă pe stradă eram recunoscuți după
uniformă, fiind obligați să o purtăm oriunde, după cum am spus. Apoi a venit reforma
(în învățământ)… și nu am mai plătit taxă, ci am primit un fel de bursă.
Când se întâmpla acest lucru?
În ’48, mi se pare. După ce am terminat clasa a șasea de liceu. Examenul de
la sfârșit se numea “ de maturitate” și apoi eram repartizate pe post. Astfel am ajuns
la Viișoara…Ce vremuri frumoase. Atunci se construia barajul, din câte îmi amintesc,
și erau tot felul de întruniri. Eu făceam parte din ansamblul coral. Şi în timpul liceului
a fost astfel; au avut denumiri diferite, după cum era și regimul politic. Veniseră și
sovieticii…În ultimii ani de liceu, corul făcea deplasări pentru a oferi program artistic
muncitorilor. Era puțin obositor, dar cred că merita.
Tinerii de astăzi nu cunosc multe detalii despre viața de atunci. Ei sunt adesea
considerați chiar “ușuratici” de către cei mai în vârstă.
Ei, ce să spun? Poate că nu au multe exemple, modele… Încă fiind la Bârlad
am văzut că la poarta școlii așteptau, uneori, elevi (de liceu, după cum spuneam)
pentru a conduce domnișoare acasă. Drumul era scurt, firește, și se mulțumeau cu
atât - cu priviri, cu emoția din voce, cu puține glume decente. Am avut și eu ocazia
mai târziu… De obicei se mergea în grupuri mici; de exemplu noi, fetele, puteam ieși
la plimbare după-amiaza de la Biserica Domnească la vale (era loc de promenadă,
amenajat). Ce prietenii frumoase cu fetele acestea, colegele mele! Sunt mulți oameni
de care mă leagă amintiri frumoase. Albumul cu fotografii nu e chiar complet.
Verișoara mea încă mai păstrează imagini cu noi, de când eram la Bârlad. Sora ce a
mai rămas în viață are alte câteva ce merită văzute! Erau oameni despre care se pot
povesti multe… Vom vorbi cândva despre bunicul: era rotar și îmi plăceau grozav
uneltele lui pentru curbat spițele. Trăsurile ce ieșeau din mâinile lui erau mândria
târgului… Vom vorbi, vom vorbi cândva!
Vă mulțumesc pentru timpul acordat! A fost o adevărată călătorie în alte
vremuri. Vă mulțumesc pentru că ne-ați dăruit din bucuria și din viața
dumneavoastră!
Prof. Simona Postelnicu

13 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

BOGĂȚIILE TOAMNEI

Elevii au reușit să însuflețească fructele și legumele, oferindu-le o notă veselă


și atractivă. Aceștia s-au distrat la privirea și examinarea acestora printr-un tur al
galeriei. Rezultatele au fost pe măsura muncii, expoziția sensibilizând și înveselind
copiii.

CARNAVALUL ECO
Elevii și-au confecționat costume, folosind diverse tehnici, reușind să le pună
cât mai bine în valoare. Reciclarea și refolosirea unor deșeuri înseamnă un Pământ
mai curat, înseamnă respect față de planeta în care trăim.

ECOLOGIZAREA PARCULUI DENDROLOGIC ROZNOV


Printr-un regim de voluntariat copiii s-au oferit să ajute comunitatea, încurajând
astfel spiritul civic. Protejarea mediului reprezintă un punct forte, iar colectarea de
gunoaie reprezintă un exemplu pentru cetățeni. Elevii s-au întrecut și s-au distrat,
participând la această activitate .

Prof. înv. primar Diana Creţu

14 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

PROMOVAREA FOLCLORULUI PRIN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE –


ŞEZĂTOAREA

Motto: „Folclorul nostru…


nu numai că este sublim, dar te
face să înţelegi totul. E mai
savant decât toată muzica aşa-
zis savantă. Şi asta într-un fel
cu totul inconştient. E mai
melodic decât orice melodie, dar
asta fără să vrea. E duios,
ironic, trist, vesel şi grav”
(George Enescu).
Pornind de la această
“zicere” în favoarea valorilor
noastre autentice, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu”
s-a desfăşurat, în data de 27.11.2015, activitatea extraşcolară intitulată “Tradiţii
strămoşeşti”, sub îndrumarea prof. Lupu Petronela, Pipă Ana, Irimia Nicoleta. La
activitate au participat elevi ai claselor gimnaziale, care, îmbrăcaţi în costume
tradiţionale, au depănat amintiri, au povestit, au lucrat cu furca, fuiorul, cusutul, s-au
amuzat pe seama istorioarelor cu tematică populară, au interpretat melodii populare
atât vocal cât şi la diferite instrumente populare (acordeon, fluier), au cinstit şi s-au
cinstit. Astfel, la capătul a două ore, toţi cei prezenţi au preţuit cultura populară
românească autentică, redescoperindu-i farmecul primordial.

Prof. Petronela Lupu

15 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

SĂ CUMPĂRĂM INTELIGENT!

În data de 12 noiembrie 2015, s-a desfăşurat o activitate extraşcolară din care


elevii au învăţat cum să cumpere „inteligent”. La această activitate au participat elevii
claselor Pregătitoare B (prof. înv. primar Adăscăliţei Minodora), I A (prof. înv. primar
Ilie Ana-Simona) şi a III-a A (prof. înv. primar Drîngu Maria).
S- a amenajat un raft cu produse iar elevii au participat la jocuri de rol despre
cumpărăturile „inteligente”. A fost prezentat un PPT ce cuprinde 10 sfaturi despre
aceste cumpărături, s-au purtat discuţii, au fost studiate etichetele mai multor
produse, articole de specialitate, s-au ales produsele sănătoase sau utile, s-a vorbit
despre E- uri. Elevii au rezolvat sarcinile de pe o fişă.
Concluzia a fost că este foarte dificil să cumperi „inteligent” în zilele noastre!

ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ - O NECESITATE ,,ACTUALĂ”

Joi, 29 octombrie 2015, ora 11, un număr de 50 de elevi din clasele:


Pregătitoare A şi I A au participat la o activitate despre igiena alimentaţiei, în sala
clasei I A, îndrumaţi de prof. înv. primar Ilie Simona şi Adăscăliţei Minodora.
Copiii au ascultat „Povestea fructelor” şi ghicitori despre fructe şi legume și au
răspuns la acestea şi la întrebările adresate. Apoi au vizionat o prezentare PPT,
intitulată „Clubul copiilor sănătoşi” şi au adresat întrebări. Au învăţat cântecelul „Supa
de zarzavat”. Au spălat, apoi, fructe şi legume şi le-au consumat. La finalul activităţii
au colorat fişe cu imagini reprezentând fructe şi legume.
Această activitate a fost un bun prilej de a lega prietenii, de a afla curiozităţi
despre corpul uman şi despre igiena alimentaţiei.

16 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

O SECUNDĂ DE ATENŢIE, O VIAŢĂ SALVATĂ!

În data de 30 octombrie 2015 a fost desfăşurată o activitate de educaţie


rutieră la care au participat elevii claselor: Pregătitoare A şi I A, îndrumaţi de prof.
înv. primar Ilie Ana-Simona şi Adăscăliţei Minodora.
Elevii au vizionat un filmuleţ oferit de Serviciul Poliţiei Rutiere Neamţ, au
discutat pe marginea acestuia, au observat mai multe planşe despre circulaţia rutieră
şi despre conduita civilizată în trafic, despre mijloacele de transport, poliţistul rutier şi
măsurile de prim-ajutor, în caz de accident. Au fost foarte interesaţi de această
activitate şi au manifestat dorinţa de a mai desfăşura încă una asemănătoare.
Au „circulat” ca nişte „pietoni disciplinaţi” în parcul-şcoală şi au colorat o fişă
cu aspecte din trafic. Au învăţat cântecelul „Semaforul” şi au consolidat prieteniile cu
elevii de la clasa „parteneră”, cu care au mai desfăşurat şi alte activităţi.
Vor participa, cu mare interes şi la concursul regional „O secundă de atenţie, o
viaţă salvată!”, care se va desfăşura în şcoala noastră, în luna mai.

Prof. înv. primar Ana-Simona Ilie

ÎN AȘTEPTAREA SFINTELOR SĂRBĂTORI DE IARNĂ

În fiecare an, așteptăm cu nerăbdare într-o atmosferă încărcată de emoție,


apropierea Sfintelor Sărbători de iarnă.
Părinți și copii, ne pregătim sufletește, suntem mai buni, mai apropiați unii de
alții și simțim nevoia să dăruim bucurie celor din jur.
Astfel, elevii clasei I B, au pregătit o scenetă cu titlul „Nașterea Domnului”, pe
care au prezentat-o în fața unui public format din părinți și frați mai mici și mai mari.
Elevii au interpretat rolurile cu dăruire, transformându-se pe parcursul piesei în
mici actori. Spectatorii au trăit intens fiecare scenă a piesei, răsplătindu-i pe micii
actori cu aplauze puternice.
Pentru toți, a fost un real moment de bucurie, iar la finalul activității nu a
întârziat să apară, chiar Moș Crăciun, bucuria copiilor fiind astfel și mai mare...

17 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Prof. înv. primar Elena Dumitrascu


NICHITA STĂNESCU
frumos ca umbra unei idei

Născut pe 31 martie 1933, Nichita Stănescu, supranumit poetul necuvintelor,


ar fi împlinit anul acesta, dacă ar mai fi trăit, vârsta de 83 de ani. Acest moment a fost
marcat de elevii Liceului Tehnologic “Gh. Ruset Roznovanu”, de la clasele a IX-a A, a
X-a A, a XI-a B, printr-o activitate literar-artistică dedicată acestui lider al generaţiei
şaizeciste, considerat “cel mai mare poet al secolului XX” (Alex Ştefănescu). Au
răspuns invitaţiei de a se alătura acestei întâlniri literare, domnişoara directoare prof.
Oana Ilarie, d-na prof. Gabur Paulina precum şi elevi de la clasa a XI-a A.
Scopul activităţii a fost, în principal, sensibilizarea şi stimularea imaginaţiei
elevilor, evadarea, pentru câteva zeci de minute, în ţinutul metaforei stănesciene şi
familiarizarea cu materialul poeziei sale.
Deşi la o prima lectură, limbajul poeziilor lui Nichita Stănescu pare ermetic,
şocant datorită cuvintelor abstracte şi unei logici interioare a poeziei, elevii au fost
impresionaţi de noua viziune asupra lumii pe care o propune poetul. Pentru a regăsi
poezia “ca stare”, dincolo de cuvânt, poetul inovează, construieşte jocuri de limbaj în
manieră ludică, combină şi creează cuvinte după o logică a sa proprie. Inedită este,
de exemplu, viziunea asupra timpului care prinde contur şi se corporalizează:

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,


Unul spre celălalt, şi-atât de iute,
Că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
Şi ora, lovită, se sparse-n minute. ("Îmbrăţişarea")

E dificil de găsit un model în literatura anterioară, dar este cert că Nichita


Stănescu reînnoadă legătura cu poeţii din perioada interbelică: T. Arghezi, L. Blaga,

18 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

I. Barbu şi caută să depăşească sistemele poetice de până atunci, pentru a le


îndrepta spre ceva nou.
Comunicările elevilor au abordat perspective tematice variate ale creaţiei sale
şi au conturat personalitatea poetului. Timpul, spaţiul, mitul, iubirea, jocul, căutarea
sinelui sunt doar câteva dintre temele operei sale. Elevii au recitat poezii, au ascultat
glasul marelui poet recitând din propria operă, au urmărit un interviu acordat de
Nichita şi s-au lăsat purtaţi de acordurile unor melodii interpretate de Nicu Alifantis,
Paula Seling, pe versurile poemelor Ce bine că eşti!, Ploaie în luna lui marte.
Activitatea a fost coordonată de d-na prof. Teioşanu Violeta în colaborare cu
d-na bibliotecară Corchez Irina, cea care a pus la dispoziţia elevilor materiale
informative audio-video, necesare în realizarea slide-urilor.

Prof. Violeta Teiosanu

COPAINS – COLLAGES (2015-2016)

Décrire - tâches
 Il s’agit de faire un collage pour la présentation d’un (une) de tes camarades à
l’aide de photos et d’autres éléments découpés dans une revue
Réalisation
 On tire au sort le nom d’un ou d’une de tes camarades pour savoir quelle est
la personne que tu vas décrire.
 Découpe dans une revue les photos, les dessins et les mots nécessaires pour
décrire les aspects qui te semblent représentatifs de ton copain, ta copine: son
aspect physique, ses qualités, son caractère, ses gouts et préférences, ses petits
secrets, sa chambre, ses habitudes…
 Accompagne ce collage d’un texte (N’écris surtout pas le nom de la personne
décrite).
 Une fois ton œuvre finie, présente-la au reste de la classe qui devinera de qui
il s’agit.
 Si dans la classe vous ne vous connaissez pas, profitez de cette activité pour
vous présenter vous-mêmes a travers ce collage.

19 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Evaluation – projet
Classe a X-a A

Conclusions
On a travaillé:
 Les expressions pour se
présenter/présenter
quelqu’un;
 Identifier et décrire
quelqu’un;
 Manifester ses gouts et
ses préférences;
 Le féminin et le masculin
des adjectifs.

BONNE CHANCE A VOUS AUSSI!

Prof. Margareta Mancas

ECOBRICOLAJUL ȘI MICII ECOLOGIȘTI

Motto: Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm,


dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat
deloc (Sir Peter Scott)

În fiecare dintre noi se ascunde un mic ecologist. Fie că ne gândim la viitorul


elevilor noștri sau la frumusețea acestei planete pe care o locuim, e bine să avem o
atitudine responsabilă în ceea ce privește consumul de resurse. A fi ecologist nu
însemnă numai a avea grijă de apă, aer sau sol, despre cum am economisi resursele
naturale ci și cum am proteja viețuitoarele care ne înconjoară.

20 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Iată că activitatea de Eco-bricolaj din cadrul proiectului Kaufland a dat tuturor


prilejul de a ne gândi cu drag la micile viețuitoare.
Păsările sunt de mare ajutor în menținerea ecosistemului.
Ne putem imagina oare o dimineață de primăvară fără ca păsările să cânte
suav un nou început? Păsările și cântecul lor ne relaxează, iar micuțele vietăți ne
ajută să eliminăm insectele dăunătoare din curte. Ele pot chiar să ajute la
polenizarea anumitor plante și să ne sprijine în a avea o grădină cât mai frumoasă și
mai sănătoasă. De aceea, e necesar să protejăm păsările din curte și gradina pe
timpul iernii și pe vreme vitregă și să le oferim ajutor, hrană și adăpost.
De-a lungul anilor, păsările au fost sursă de inspiraţie pentru cântăreţi, pictori,
scriitori, filme, bijutieri şi chiar şi pentru construcţia avioanelor.
Este o bucurie să privim păsările din curtea școlii. Peste iarna ele ne vor fi
recunoscătoare pentru orice sursă de hrană și de adăpost, mai ales atunci când este
zăpadă. Le putem ajuta prin amplasarea în curtea școlii a unor căsuțe și a unui
suport cu semințe.
Am grupat în laboratorul de prelucrarea lemnului 35 de elevii ai claselor XII C
și XC, elevi ce urmează a profesa cu succes în meseria de tâmplar.
La începutul activității am purtat o discuție liberă cu elevii, despre păsările care
trăiesc la noi în țară, despre păsările care pleacă pe perioada iernii în țările calde, dar
şi despre cele care rămân la noi în țară în perioada rece. Elevii au dat multe
informații despre vrăbiuțele care trăiesc pe la streaşina casei lor. Din aproape în
aproape, s-a trezit în ei spiritul de meseriaș, tânăr tâmplar, mic ecologist.
Împreună cu elevii s-a ajuns la concluzia că aceste păsărele au nevoie de
ajutorul lor pe perioada de iarnă şi de aceea vor construi câteva căsuțe pe care le vor
amplasa în pomii din curtea şcolii.
Au început să pună pe hârtie modelul căsuței pe care ar dori să o construiască
pentru micii locatari.
Atmosferă plăcută şi prietenoasă i-a animat pe copii în discuții despre meseria
de tâmplar, dar şi despre cea de cercetători ai mediului natural în care trăiesc
păsărelele. Era o atmosferă de lucru, elevii discutând soluțiile constructive și
schimbând idei despre fluxul tehnologic de fabricare a micilor locuințe.
Am coborât în atelier, unde alegerea materialelor și a sculelor de lucru a
deschis apetitul elevilor pentru lucru.
Nu a durat mult și au apărut primele scheme: folosind ruleta și creionul au
început să traseze schemele de tăierele pe materialele ecologice alese din atelier.
Liniștea a fost zguduită de sunetul asurzitor al ferăstrăului la care elevii au
început să taie părțile componente ale căsuțelor. Mai apoi s-au auzit zgomote de
ciocane și bormașini, pentru ca în final să finisăm cu grijă și atenție, folosind
materiale ecologice.

21 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Erau aşa de încântați încât au promis că le vor aduce mâncare la iarnă şi vor
urmări viața lor. Vor fi foarte curioşi dacă în livada şcolii vor conviețui multe păsări şi
dacă se vor obişnui cu alt mod de viață.
Când au terminat de prelucrat căsuțele, acestea au fost amplasate cu mare
grijă în arborii din curtea școlii.
Elevii au înţeles şi au învăţat la ce trebuie să fie atenţi când amplasează
căsuţe pentru păsări:
 Locul să fie ferit de răpitoare
 Să lăsăm distanţă destul de mare între două căsuţe pentru păsări
 Se recomandă verificarea periodică a scorburilor, curăţirea acestora.
La sfârşitul perioadei de cuibărire, prin septembrie se recomandă curăţirea lor.
Interesant a fost că s-au implicat foarte mult şi cu plăcere elevi care în alte
situații se considera că erau inadaptabili şi uneori creau probleme de comportament.
Activitatea de ecobricolaj a oferit elevilor un mediu propice pentru dezvoltarea
personală, socială și profesională. Au pus în general accentul pe creativitatea,
aptitudinile, munca în echipa și spiritul competitiv.
Această activitate a deschis noi perspective elevilor, atât ca atitudine pozitivă
pentru mediu, cât și ca preocupări și deprinderi practice pe care le vor pune în
aplicare și cu alte ocazii.
Au venit repede cu soluții pentru căsuțe pentru animalele lor de companie,
mulți având căței sau pisicuțe.
Activitatea s-a încheiat privind cu mândrie la operele de artă și discutând
despre ziua păsărilor, care se sărbătorește pe 1 aprilie.

Din punctul de vedere-al aerului,/ soarele-i un aer plin de păsări,/ aripă în aripă
zbătând. /Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite, /cu aripi crescute înăuntru,/ care bat
plutind, planând, /într-un aer mai curat – care e gândul! (Lauda Omului, Nichita
Stănescu).

Prof. Tamara Veronica Japalela

22 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

CONCURS INTERJUDEŢEAN „PRIETENII LUI EMINESCU” (2016)

Pe 15 ianuarie 2016 s-a desfășurat, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic


„Gh. Ruset Roznovanu” Roznov, cea de-a treia ediţie a expoziției și concursului
literar-artistic interjudeţean „Prietenii lui Eminescu”. Echipa coordonatoare a
proiectului a fost formată din dir. prof. Oana Ilarie, directorul liceului, prof. înv. primar
Alina Vasile şi pr. dr. Iulian Vasile, de la parohia Chintinici a Protopopiatului Roznov,
iar grupul ţintă l-au constituit elevii claselor I-VIII din judeţele Moldovei. Comisia de
jurizare a fost formată din colectivul de profesori ai unităţii şcolare.
În organizarea evenimentului s-a implicat activ parohia Chintinici, concursul și
expoziția bucurându-se de sprijinul unor instituții locale și județene, precum primăria
Roznov, Centrul de educație estetică şi ISJ Neamţ.
Chiar dacă moartea sa l-a scos într-un mod trist de pe scena vieții, totuși,
opera sa grandioasă rămâne un martor peste timpuri ce grăiește despre actualitatea
slovei, ideilor și crezurilor sale împărtășite poporului român. Iată de ce Eminescu, un
misionar al credinței și omul deplin al culturii româneşti, cum îl numea C. Noica,
merită un loc de prim rang în calendarul culturii noastre naționale.
La final a fost prezentată expoziția cu lucrări cu motive și teme eminesciene,
apoi s-au acordat premii și diplome participanților.

Prof. înv. primar Alina Vasile

23 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

SIMPOZIONUL „GHEORGHE RUSET ROZNOVANU”

În data de 22 mai 2015, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic Roznov, s-a


desfăşurat a treia ediţie a Simpozionului interjudeţean „Gheorghe Ruset-Roznovanu”,
sub conducerea Dir. Prof. Oana Ilarie, în parteneriat cu Parohia Chintinici și ISJ
Neamţ. Tema lucrărilor s-a intitulat „Școala de ieri, școala de azi. 150 de ani de
învățământ pe meleaguri roznovene”, simpozionul fiind organizat pe aceste secţiuni:
literatură, tradiţii şi spiritualitate, istoria și geografia orizontului local. La eveniment au
participat cadre didactice şi elevi ai liceului, inspectori de specialitate ai ISJ Neamţ,
reprezentanţi ai autorităţilor locale şi PC preoţi din Roznov. Moderatorul
evenimentului a fost Prof. Oana Ilarie. Activitatea simpozionului a cuprins o sesiune
de comunicări ale cadrelor didactice, apoi prezentări power-point ale elevilor, după
care a urmat jurizarea şi premierea participanţilor.
În cuvântul de deschidere, Prof. Oana Ilarie a făcut un excurs al istoricului
învățământului local. Prof. Dr. Gheorghe Brânzei a felicitat conducerea liceului pentru
că a decretat această zi ca fiind una de sărbătoare și bucurie în calendarul
activităților extrașcolare. PC Protoiereu Vasile Ţoc a evidenţiat personalitatea
Colonelului Gh. Ruset-Roznovanu, proprietarul moşiei Roznov, şi modul pozitiv în
care s-a implicat în destinul școlii.
Invitatul special al evenimentului (din partea Parohiei Chintinici) a fost scriitorul
Emil Bucureșteanu care, cu mult umor, a făcut o radiografie a vieții școlii de altădată.
Pr. dr. Iulian Vasile, paroh la Parohia Chintinici, a vorbit despre valoarea actului
educațional în dinamica factorilor de risc ce împiedică buna creştere și conduită a
elevului de astăzi, dar și despre conceptul de „școala de după școală”.
Activitatea simpozionului a cuprins o sesiune de comunicări ale cadrelor
didactice. După aceea a urmat sesiunea de prezentări power-point ale elevilor,
jurizarea şi premierea participanţilor.

Prof. Oana Ilarie & Pr. dr. Iulian Vasile

24 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

SPORT… Prin aportul elevilor și al profesorilor de specialitate, catedra de


educație fizică și sport a Liceului Tehnologic "Gheorghe Ruset Roznovanu" a
completat numărul rezultatelor sportive însemnate din palmaresul școlii. Profesorii
Elena Gheorghiu, Valeriu Socol și Ciprian Avădanei au participat cu elevii la
numeroase concursuri (individuale ori cu echipa școlii), organizate la nivel național.
Pentru formarea echipelor reprezentative și a competitorilor înscriși la probele
individuale, profesorii de specialitate au selectat elevii care și-au probat, pe durata
orelor de curs, calitățile, deprinderile, aptitudinile și măiestria sportivă. Întrecerile s-au
desfășurat la nivelul etapelor locale, municipale, județene și chiar regionale. Acestea
au fost organizate de Inspectoratul Școlar Județean Neamț ori de către alte
organisme, la nivel național.
La nivelul ciclului primar de învățământ, în cadrul întrecerilor Olimpiadei
Naționale a Sportului Școlar au fost înregistrate următoarele rezultate:
* locul I la etapa interjudețeană (Târgu-Neamț) la disciplina Rugby-Tag (cu echipa
mixtă);
* locul II cu echipa de fotbal (băieți) și locul III cu echipa de fotbal (fete), la etapa
județeană în turneul organizat la Săbăoani-Neamț;
În cadrul unei alte competiții sportiv-școlare cu finalitate la nivel național, la
Olimpiada Gimnaziilor, echipele reprezentative ale Liceului Tehnologic "Gh. Ruset
Roznovanu" au obținut următoarele rezultate:
* locul I la faza municipală (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal băieți;
* locul III la faza municipală (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal fete;
* locul I la faza județeană (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal băieți;
* locul I la faza județeană (Târgu-Neamț) cu echipa mixtă de rugby-Tag;
* locul II la faza județeană (Piatra-Neamț) cu echipa de fotbal fete;
* Mențiune specială la faza regională (Bacău) cu echipa mixtă de Rugby-Tag;
Tot în cadrul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, la nivel de învățământ
liceal s-au obținut următoarele rezultate:
* locul I la faza municipală (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal băieți;
* locul IV la faza județeană (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal băieți;
* locul III la faza județeană (Târgu-Neamț) cu echipa mixtă de rugby-Tag;

25 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

DIN ACTIVITĂŢILE EXTRAȘCOLARE ALE ELEVILOR


Olimpiadele Kaufland: Împreună vom reuşi... şi am reuşit!

26 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

27 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

28 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

29 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

30 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

(Mandatar coordonator de proiect) Prof. Brîndusa Roman

31 | P a g e
Spiritualitate Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

SFINȚIREA CABINETULUI METODIC AL ÎNVĂȚĂTORILOR

În data de 18 februarie 2006, în baza parteneriatul viabil dintre Școală și


Biserică pe plan local, s-a oficiat slujba de binecuvântare a Cabinetului metodic al
învățătorilor al Școlii cu clasele I-VIII, din cadrul Liceului Tehnologic „Gh. Ruset
Roznovanu” Roznov.
„Nu există artă mai frumoasă decât arta educației. Pictorul și sculptorul fac
doar figuri fără viață, dar educatorul creează un chip viu; uitându-se la el, se bucură
și oamenii, se bucură și Dumnezeu” (Sfântul Ioan Gură de Aur).

AROME NATURALE ŞI "IDENTIC NATURALE"

Aromele dau gust produselor. Doar că, în societatea de astăzi, cu un iz


pregnant de hedonism, există şi arome identic naturale! Da, nu e o surpriză să poţi
citi pe etichetele unor produse astfel de explicaţii: „arome identic naturale”, „poate
conţine urme de …”.
Şi viaţa noastră de zi cu zi e presărată cu ingrediente identic naturale. Să mă
explic: cu câteva decenii în urmă, trăiam un stil de viaţă sănătos, ferit de multitudinea
de E-uri. Astăzi, societatea de consum, al cărei motto cred că este „cantitate, nu
calitate”, sau „ambalaj perfect, conţinut lipsă”, imprimă oamenilor un stil de viaţă
viciat, contaminat de mulţimea reclamelor care vând imaginea, iar nu produsul.
Dacă transferăm stilul de viaţă alimentar în zona celui spiritual, vom sesiza că
nu există nicio diferenţă, „aceleaşi forme fără fond” cum zicea Maiorescu. Lumea e
într-o continuă transcendere de la static la dinamic. Generaţia tinerilor „cu cheia
legată de gât” avea timp de teme, de excursii, de jocuri, de film, de lectura unei cărţi,
de participarea la biserică. Era o umplere a timpului care aducea bucuria comuniunii
pe care o trăiau tinerii când desfăşurau atâtea activităţi.

32 | P a g e
Spiritualitate Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Astăzi, tinerii au la îndemână o multitudine de posibilităţi de petrecere a


timpului liber, dar ei par mai însinguraţi ca niciodată. Camera de studiu devine o
cavernă în care se izolează în lumea programelor TV sau comunică virtual, în spatele
unor date şi fotografii imaginare, ori cu ID invizibil. Arome identic naturale, spunem
noi. De ce ? Pentru că spaţiul comuniunii imaginare mimează realul. Pentru că
persoana se împlineşte numai atunci când intră în comuniune reală, faţă către faţă.
Ori realitatea virtuală presupune atâtea primejdii şi patimi incontrolabile. Fiecare
membru al familiei e cu TV-ul şi calculatorul lui, cu universul său imaginar. Împreună
fizic, dar atât de departe spiritual.
Dar această ecuaţie cu atâtea necunoscute poate fi rezolvată. Şi cheia o
deţine în primul rând familia, apoi, prin extensie, Biserica. Această instituţie, care
simte pulsul vieţii cotidiene, poate presăra ingrediente şi arome naturale în aluatul
vieţii fiecărei familii. Ele pot fi multitudinea de activităţi recreative pentru tineri
desfăşurate la biserica parohială (discuţii libere, cateheze, excursii, programe
educative, after-school, excursii, pelerinaje ş.a.), consilierea familiei în Taina
Spovedaniei, existenţa unor asociaţii creştine (gen ATOR, ASCOR) şi a unor bloguri,
site-uri, forumuri de discuţie unde îţi declini identitatea şi comunici fără nicio
primejdie. Poate lectura unei cărţi e ceva banal în comparaţie cu programul TV,
poate întâlnirile cu prietenii sunt mai puţin fascinante decât socializarea şi jocurile
virtuale, dar ele oferă ceva unic, controlul propriilor trăiri: emoţie şi nu stres,
sensibilitate şi nu aplatizarea simţurilor, bucurie şi nu plictiseală, zâmbet curat şi nu
tulburare.
Biserica are aşadar simţul gustului curat, nealterat de atâtea arome păguboase,
poate, şi trebuie să creeze pentru tineri şi familia ortodoxă, un spaţiu al bucuriei,
comuniunii interpersonale, reazem la întristări şi nădejde pentru un viitor mai bun!
Preot dr. Iulian Vasile

CONFERINȚA TINERETUL ȘI BISERICA

A fost susținută la liceul Tehnologic Gh. Ruset Roznovanu Roznov în data de


19 aprilie 2016, în cadrul Săptămânii Altfel, de către Preot Dr. Cezar Hârlăoanu,
profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași.

33 | P a g e
Spiritualitate Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

O SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU

Doamne, de când m-am născut,m-ai ocrotit şi


m-ai protejat de necazurile vieţii. De la alţii,credincioşi
Ţie,am învăţat să mă rog Ţie şi să îţi mulţumesc pentru
ajutorul pe care Tu mi l-ai acordat. La necaz ai fost
lângă mine şi m-ai sfătuit ce este bine să fac şi ce este
rău,chiar dacă eu nu mi-am dat la început seama.
Tu, Doamne, nu-i ajuţi doar pe cei care se
roagă, ţin post şi cred în Tine, Tu îi ajuţi şi pe cei
necredincioşi. Mi-ai ajutat familia când a avut nevoie de sprijin. Ne faci fericiţi în orice
zi. Cu cât am crescut mai mare, am învăţat să mă rog mai mult şi să te admir mai
mult pentru minunile pe care le săvârşeşti.
Un simplu ,,Mulţumesc!” nu este de ajuns pentru a-ţi arăta cât de
recunoscătoare îţi sunt. De câte ori mă rog la Tine mă simt uşurată. Tu ne pui la
multe încercări, dar noi le trecem pe toate. Prin sacrificiile Tale ne înveţi pe noi să fim
mai buni şi să facem şi noi lucruri bune. Mereu ne aduci pe calea cea bună dacă ne
rătăcim.
Dacă am necazuri mulţi oameni îmi spun:,,Viaţa merge înainte!``. Doamne,Tu
nu spui aşa,faci ca necazurile să dispară şi totul să fie bine...
Tu ai făcut ca mama să aducă pe pământ o fetiţă care să fie sora mea şi să
am grijă de ea. Doamne, îmi faci viaţa mai frumoasă şi traiul pe pământ mai uşor.
Unii oameni nu cred în Tine,nu se roagă, nu au nimic legat de credinţă,dar Tu tot îi
ajuţi când au necazuri. Minuni faci în fiecare zi asupra noastră. Doamne, nu m-ai
lăsat fără o casă sau fără mâncare;în fiecare zi am avut unde sta şi ce mânca. Unii
prieteni de-ai mei au avut probleme financiare, dar Tu ai fost lângă ei şi i-ai ajutat.
La greu, unii oameni spun: „Ia-mă Doamne mai repede la Tine!”, dar Tu le
arăţi că au pentru ce trăi şi îi faci fericiţi. Când pierdem o persoană dragă,zicem că
Tu eşti crud,dar de fapt noi greşim, pentru că tu ştii ce este bine şi ce este rău.
Promit,Doamne, că niciodată nu am să uit de Tine, cum nici Tu nu ai uitat de
mine când am avut nevoie de ajutor!
Dumitriţa Grãdinaru –VI A (Prof. religie Nuţa Liche)

34 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Versul tău Lacrimi de rouă


de Ioana Coserariu – VI B de Florentina Strechie – VIII B
Eminescu, versul tău Rugină. Arzi plângând sub rouă.
Rămâne în sufletul mereu Azi plouă,
Precum luna între nori Stejarul îşi dezbracă trupul
Străluceşte uneori. Gol, înaintează timpul.

Tu, gândul si viaţa-i pus, Ambiguu. Îţi pierzi chipul.


În versul cu lacrimi scris Şuierându-mi frunza efemer
Iar acum, de ziua ta, Îmi repugnă gândul
De el ne vom bucura. Un vals al nopţii în boabă de piper.

Şi-aş dori, asemeni ţie, E-o ceaţă deasă. Frunza mi-e haină mie
Să scriu versuri, să scriu bine În amiază zâmbeşte-un soare searbăd.
Să descriu natura vie Un greier, căpitan în urdie
Prin fantasme şi magie. Printre crengi, călători întrevăd.

Iar acum, în chip de zâne Plânge-n culori un pom în grădină


Peste tot eu te zăresc. Reaşteptând vara. Să vină sau nu?
Eminescu, eşti mereu Aramă. Rugină.
Peste tot, şi-n versul meu! Să vină sau să nu vină..

Al nostru Eminescu Eminescu, pentru ea


de Elisa Haxhiu – VIII B de Lorena Corchez – VIII B
Sara pe deal Singurătate, spune el.
A devenit tristă în aşa hal Ce suflet trist….
Fiindcă nimeni n-are aşa dar, Sonete se aud,
Să se confrunte cu al tău har. Iar eu tot singur sunt…

Codrule, ce te tot legeni, De câte ori, iubito,


Fermecat de-ai tăi mesteceni? Ţi-am spus că te iubesc?
Cu crengile la pământ De câte ori, iubito,
Cin’ te mai încântă cu al său cânt? Zi-mi…că înnebunesc!

Doar tu singur vei rămâne, Revedere, despărţire,


Tu, al poeziei stăpâne, Tot departe sunt de tine…
Hyperion printre aştri

35 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Ascuns după nori albaştri. De ce nu-mi vii?


De ce te-ascunzi?

Metamorfoză de toamnă Se tot bate miezul nopţii,


La mine te tot gândeşti.
de Maria Grigorcea – VIII B
Şi cu mine zilele-ţi adaugi,
La nesfârşit, necontenit.
Şi ţipă pomii, acoperiţi de-al ploii urbe vânt
Şi fulgere se pierd în mare
Şi ţip şi eu, cu al naturii vânt.
Vânt de noapte, vânt pustiu
Şi jelesc câmpuri şi ogoare
Ce-s despuiate de vaste bogăţii de Răducu Strechie – VI B
Şi crengi oftează goale
Lăsând în urmă Frunze mii şi mii Bate vântul, bate tare,
De cad copaci din picioare.
Codrul vuie-n linişte nebună, Cad copacii, cad uşor
Îşi vâră-n cap de mărăcini cunună, Ca o alinare de dor.
Căci a sa mantie, pământului serveşte
Şi-al său tril acum nu mai sporeşte. Vântul, şi el e păgân
Ne şuieră iar eu îngân:
Nu-ţi trebuie ţie aur, bogăţii, - Vântule, nu mai şuiera
O! Cer înalt! Că-mi îngheaţă inima!
O! Codru sfânt!
Când mori încet, încet plângând! De ce nu aş şuiera,
Dacă asta-i treaba mea?
Şi ţipă pomii, acoperiţi de-al ploii urbe Şuier tare, cum mi-e pofta
Şi ţipă valea ce-i plină ochi de vânt Cum mi-e gândul…
Şi fulgere se pierd în mare,
Şi ţip şi eu cu al naturii cânt. Eminescu, dulce grai,
Pe al nostru tainic plai,
Tu pe toţi ne-ai fermecat
Dar acum ne-ai întristat, că…ai plecat.

36 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

PRIMĂVARA
de Ana Vasile – III B

Bătrâna iarnă a plecat.


Primăvara, doamna florilor, umblă în caleașca ei minunată, cu părul castaniu
fluturându-i în vânt, cu ochii căprui și luminoși, cu buze roșii și mâini subțiri, catifelate,
îmbrăcată într-o rochie multicoloră și pe cap purtând o coroniță împletită din flori
parfumate de primăvară: zambile, narcise și toporași. Ea împrăștie peste tot veselie
și voie bună, speranță și viață.
În urma ei, natura se trezește. Pe firavele crenguțe apar mii și mii de flori
colorate alb, roz, ce ne încântă cu parfumul lor. Păsările, abia sosite din țările calde,
încep să-și refacă cuiburile vechi sau să construiască altele noi, ciripind bucuroase.
Soarele palid se arată din ce în ce mai des prin perdeaua de nori pufoși și albi. Firele
de iarbă de un verde crud apar timid din pământul umed și negru. La fel și ghioceii
scot căpușorul lor alb și firav din zăpada care, prin unele locuri, nu s-a topit.
Gândăceii și gâzele, trezite după somnul lung, se dezmorțesc și încep să mișune.
Copiii bucuroși de vremea caldă zburdă pe afară sau își ajută părinții la munca din
livezi și grădini.
Primăvara sunt multe sărbători importante: Ziua Mărțișorului, Ziua Mamei,
Floriile, Paștile, dar acest anotimp, prin frumusețea lui și bucuria pe care o aduce,
este el însuși o adevărată sărbătoare.

UN ELEV DE LA ȚARĂ

de Ana-Maria Andries – VI A
Bună! Eu sunt Mircea, un elev din sat. Am trecut de gimnaziu și am luat
examenul cu brio! Dar acum… urmează clasa a IX-a…
Am emoții; nu știu tocmai bine cum să mă integrez într-un grup. Mi-e frică! Anii
trecuți abia am reușit să mă obișnuiesc în marea de colegi cu idei și gusturi diferite.
La început aveam doar doi prieteni, dar cu aceștia m-am înțeles atât de bine! Ei mi-
au dat încredere și am reușit să comunic mai bine și cu alții.
Sper să intru într-o clasă ce va deveni repede unită, o clasă în care “să nu se
facă diferențe” în ceea ce privește prietenia. Sper să nu se întâmple la fel ca în cazul
foștilor colegi…”ăsta e de la țară… celălalt e «nu știu cum» …”
Presupun că va fi un an greu. Dar…nu mă opresc! Vreau ca lumea să mă
placă așa cum sunt. Nu schimb felul de a fi … Sunt EU însumi!

37 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

PRIETENIA
de Adrian Stefan Alistar –VI A
Nu aș putea să-mi imaginez o viață fără prieteni. Simplii cunoscuți sau
necunoscuți devin amici printr-un sentiment aparte numit prietenie. Acest sentiment
va da naștere unor clipe frumoase, de neuitat, petrecute cu persoanele dragi.
Poate că prieteni se găsesc peste tot, însă numai cei adevărați vor rămâne la
bine și la rău. Prietenia nu este un lucru material ce poate fi atins cu mâna; ea se
poate atinge doar cu sufletul – de aceea este așa de prețioasă. Ea nu poate fi
cumpărată, ci câștigată cu multă stăruință.
Prieten adevărat este doar acela care îți pune capul pe umeri, cel care nu te
laudă sau lingușește atunci când greșești, ci te ceartă pentru a-ți da seama ce faptă
urâtă, poate chiar oribilă, ai făcut.
Prietenia și prietenii sunt foarte prețioși!

Sosirea primăverii Primăvara


de Sorana Vacaru – III B de Eliza Savin – III B

Bine ai venit în țară, Primăvara a sosit


Scumpa noastră primăvară! Și pe toți ne-a-nveselit.
Cu alaiul tău de flori Copiii aleargă iară
Ai sosit din nou la noi. Ca albinele, pe-afară.

Păsările ciripesc, Păsările au venit


Copacii înmuguresc, Prin multe țări au călătorit!
Florile au înflorit Mieii zburdă pe câmpie,
Natura toată s-a trezit! Căci e mare bucurie!

PRIETENA MEA
de Emma Gabriela Stahie – VI A

Prietenii sunt, probabil, cele mai importante ființe din viața unui om. Trebuie să
îi apreciem cât mai mult.
Prietena mea e cea mai importantă pentru mine. După ce am luat o decizie,
dânsa o respectă chiar dacă nu e de acord cu ea. Nu vrea decât să fiu fericită. Nu
mă judecă și, poate de aceea, se numără printre puținele persoane căreia simt că pot
să-i spun orice. Ştie să mă influențeze fără ca eu să mă simt prost. Mă susține în tot
ceea ce fac, oricât de nebunesc ar fi visul pe care îl urmez.

38 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Nu știu cum s-a nimerit … ne asemănăm foarte mult, ne potrivim în toate.


Avem aceleași gusturi, aceleași pasiuni. O apreciez pentru că este ambițioasă,
cuminte și deșteaptă.
Îmi doresc ca prietenia noastră să dureze o viață întreagă!

SCRISORI

Dragi părinți,

Vă duc dorul foarte mult! Număr clipele până când vă veți întoarce doar pentru
câteva zile. Îmi este foarte dor de voi! Nu mai am pe cine îmbrățișa și cu cine
împărtăși momentele dragi… În suflet simt un gol uriaș, iar de la un timp nu mai sunt
așa de veselă. Nu mă mai bucur de viață precum alți copii. Îmi pare acum că vârsta
aceasta a copilăriei nu mai este așa de palpitantă …
Îmi amintesc … Atunci când eram cu voi mă simțeam în al nouălea cer! Nimic
nu vă poate înlocui. Tot ce îmi doresc e să fim mereu împreună, fericiți cu adevărat!
Sunteți cel mai important dar pentru mine! VĂ IUBESC!
de Adriana Ilie – VI A

Dragi părinți,

Vreau să știți că eu și Rareș vă ducem dorul. Amândoi ne dorim să vă


întoarceți înapoi, acasă. M-am gândit să vă spun (măcar așa, în scrisoare) ce am mai
făcut noi.
Mai întâi, eu și Rareș ne-am propus să ne facem o grădinuță, doar a noastră.
Chiar am început să punem în practică această idee: astăzi am terminat de pus
ceapa. Va urma să mai semănăm mărarul, pătrunjelul, morcovul… Pentru răsadurile
de ardei și roșii trebuie să alegem un loc foarte însorit?
La școală… Ei, bine, singurul obiect pe care îl preferă, deocamdată, frățiorul
meu este sportul! Mamă, îți amintești că ți-am povestit despre jocul acela interesant
pe care îl joc împreună cu ai mei colegi la ora de sport? La început nu îmi plăcea, dar
acum îl iubesc!
Acestea sunt noutățile. De când ați plecat nu s-a întâmplat mai nimic deosebit.
Nouă ne este foarte dor de voi…Abia așteptăm să veniți acasă și să petrecem o zi
întreagă împreună! Aș fi preferat să vă spun toate acestea față către față, dar… mai
bine printr-o scrisoare, decât deloc…
NE ESTE FOARTE DOR DE VOI! VĂ IUBIM!
de Ioana Denisa Șerban – VI A

39 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

LUMEA EDUCAŢIEI
de Ana-Maria Magdalena – VII B

Când eram la grădiniţă abia aşteptam să merg la şcoală, pentru că eu


credeam că va fi ceva extraordinar să mergi la şcoală. Am ajuns în clasa I, a II-a, a
III-a, iar din clasa a IV-a nu mi-a mai plăcut. În fiecare an apărea câte un obiect nou
şi unele chiar mă plictiseau.
Dar, într-o seară, înainte de culcare, un omuleţ a apărut în camera mea.
Speriată, mă uitam la el şi l-am întrebat:
- Cine eşti? Şi de ce ai venit în camera mea?
- Salut! Eu sunt Educaţie! Şi am venit la tine să-ţi arăt de ce este importantă
şcoala şi să-ţi spun că n-ar trebui să te plictisească unele ore.
- Şi cum vei face asta? Eşti cumva magician.
- Nu, nu sunt magician, dar îţi voi arăta un tărâm al Educaţiei.
- Un tărâm al Educaţiei?
- Da, hai să mergem, nu prea avem mult timp!
- Bine, dar stai să le spun părinţilor. Nu vreau să se îngrijoreze!
- Nu! Lasă-i să doarmă, vom veni repede. Hai!
Şi am ajuns în lumea Educaţiei. Acolo am văzut foarte multe lucruri
interesante.
Erau fel de fel de clădiri cu diverse arhitecturi, oameni drăguţi şi un peisaj de
neuitat. Un cer senin şi un soare cald care îmi zâmbea. Florile dansau, iar copacii le
cântau.
- Ce lume frumoasă aveţi voi, piticii!
- Îţi mulţumim, avem multă grijă de tărâmul nostru.
- La ce e bună educaţia, omuleţule?
- Păi nu v-a spus la şcoală că educaţia este temelia cunoştinţelor şi că este ca
sarea în bucate?
- De ce ar fi ca sarea în bucate?
- Pentru că fără sare mâncarea nu are niciun gust! Aici, la noi, Educaţia e o
zână. Uite! Aici îi învaţă pe pitici cum să se comporte. Poţi vedea biblioteca de unde
ne luăm absolut orice carte pentru a afla mai multe cunoştinţe.
- Ce frumos este aici! Îţi promit că de acum voi învăţa şi voi avea mult mai
multă grijă de educaţia mea.
- Mă bucur! Să ţii minte că educaţia este asemănată cu o floare de colţ,
preţioasă şi rară. Să le explici şi altor copii ce ţi-am explicat eu ţie despre educaţie,
da?
- Aşa voi face! Îţi promit.
- Acum te voi duce acasă.
- Of! Aşa repede.

40 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

- Da, mâine ai şcoală şi nu ai vrea să fii obosită, nu-i aşa?


- Da, ai dreptate, pe curând!
- Ne vom mai vedea, la revedere!
Iar când m-am trezit ştiam absolut totul despre Educaţie. De atunci, nu mi s-au
mai părut unele ore plictisitoare, ci chiar atrăgătoare.

PITICII GENEROȘI
de Antonio-Gabriel Bucovineanu – II B

A fost odată ca niciodată, într-o


căsuță din inima pădurii, 7 pitici harnici și
voinici, care s-au trezit peste noapte cu o
prințesă frumoasă în casa lor. Acea fată
frumoasă era Albă ca Zăpada și era tare
bună cu ei.
Într-o zi mergând spre casă s-au
hotărât să-i facă o surpriză și să-i culeagă
niște flori. Ajunși într-o poieniță fiecare
pitic a cules câte un buchet cu 3 flori. În a
doua poieniță erau alte flori și mai frumoase și s-au gândit să mai adauge la buchet
câte 3 flori fiecare. Același lucru l-au repetat și în a treia poieniță, unde au găsit niște
flori cum nu mai văzuseră niciodată și au mai adăugat la buchet fiecare câte 3 flori.
Când au ajuns acasă au oferit florile și Albă ca Zăpada s-a bucurat foarte mult.
A împodobit casa cu toate florile primite.
Acum se uită la ele și se întreabă: „Oare câte flori am primit astăzi?” Haideți
s-o ajutăm să socotească câte flori i-au adus piticii generoși!

BĂTRÂNUL ÎMPĂRAT
de Maria-Eleonora Aghirasimoaei – II B

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar povesti.


Într-un ținut îndepărtat, pe meleaguri de poveste, trăia un
împărat care avea trei feciori. Împăratul care era bătrân nu mai
știa ce vârstă are el, dar nici ce vârste aveau feciorii lui.
Din auzite primul fecior avea 20 de ani, al doilea cu 4 ani

41 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

mai puțini decât primul, iar mezinul de 2 ori mai puțini decât mijlociul. Ajutați-l pe
împărat să afle vârsta lui, știind că este dublul sumei vârstelor feciorilor săi!

PRIMĂVARA
de Denis Topciu – III A

Iarna lungă şi geroasă a trecut şi încet, încet a sosit primăvara cea mult
aşteptată.
Soarele a început să fie din ce în ce mai arzător şi să ne mângâie cu razele
lui călduţe şi luminoase. În acest frumos anotimp, natura se trezeşte la viaţă. Totul
capătă culoarea verde. În livezi au înflorit: zarzării, corcoduşii, cireşii, merii, iar
albinele culeg cu nesaţ nectarul din florile multicolore. Ei împrăştie peste tot un
parfum suav şi îmbietor. Pe alei, în parcuri, în grădini se pot vedea covoare de flori
minunate.
Pe cer apare din când în când câte un norişor, care împrăştie picături mici de
ploaie. Pe întinsele pajişti, a răsărit iarba grasă pe care o pasc oile şi mieluşeii. Pe
o cioată câteva pisici se desfată la soare.
Bun venit, mult aşteptat anotimp al reînvierii!

SOSIREA PRIMĂVERII
de Alexandru Ţupu – III A

Odată cu sosirea primăverii, stratul gros de zăpadă s-a


topit sub razele strălucitoare ale soarelui. Acum cerul este
limpede precum cristalul.
Primul vestitor al primăverii este ghiocelul cel gingaş şi
plăpând. Zeci de ghiocei mici şi plăpânzi înfloresc pe câmpiile
întinse. Păsările călătoare se întorc voioase din ţările calde,
unde au stat cât la noi a fost iarnă. Iarba a înverzit câmpiile pe
care zburdă mieii zglobii. Pomii au înmugurit şi în curând vor
face flori frumoase, colorate şi parfumate. Mii de gâze mişună
peste tot. Jocurile copiilor aduc prin sate multă veselie.
Oamenii au început activităţile prin grădini. Ei îşi pregătesc terenurile pentru
însămânţat. Vântul călduţ primăvăratic care adie, le mângâie uşor feţele. După o
lungă iarnă în care totul părea adormit, în sfârșit a venit primăvara şi natura s-a trezit
din nou la viaţă.
Să ne bucurăm cu toţii de acest frumos anotimp!

42 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

LUMINA CLASEI (Chipul dascălului meu)


a sosit pe adresa redactiei ca anonimă…

Un gând curat… Un suflet cald... O dulce


alinare... Un vis frumos în pragul ruginiei toamne…
Aşa ne-a-ntâmpinat la început de un nou drum,
o inimă cum n-am văzut şi n-am sperat că ar mai
exista. C-un zâmbet cald şi-aşa c-o vorbă blândă cum
rar mi-a fost dat să aud, ea ne-a condus spre un alt
drum, un drum al bunătăţii. Şi-am renăscut, cum n-am
crezut! Un domnu’ Trandafir sau poate un bădiţa Vasile
sau Dăscăliţa? Avea mai mult să fie: câte puţin din toţi,
un singur om, o singură fiinţă. Doar pentru noi.
Pe o potecă nebătătorită a început a ne dirija,
puţin sfioasă, uneori timidă, dar plină de o mare de
cuvinte şi cunoştinţe, şi poveţe, triluri şi câte minunăţii,
aproape toate neştiute de nişte bieţi “şoricei”, cum îi place să ne alinte. Puţin câte
puţin, pas cu pas, fărâmă cu fărâmă ne deschide ferestre mii şi mii, de peste tot,
domeniu după domeniu, tot mai avid, tot mai înfometat. Are şi cui! “Modestia este o
calitate nepreţuită” îmi sună în ureche aproape imediat. E glasul EI ce pretutindeni
mă-nsoţeşte, mă apără, mă ocroteşte şi mă povăţuieşte. Aşa cum o mamă nu prea
mai are, poate, timp s-o facă.
Cică o vorbă modernă spune: “cine nu are mamă, să-şi cumpere...”. La noi nu
se prea potriveşte şi nici adevereşte. Nouă ne-a dăruit-o Dumnezeu. Probabil
meritam căci “oamenii buni se adună”, răsună iar. E vocea EI. Şi cum să nu vrei s-o
iubeşti? E lângă tine orice-ar fi, chiar de greşeşti, cum nu te-aştepţi. EA te susţine, te
găseşte aşa cum nu credeai că poţi ca să exişti. Te simte cât ai zice peşte. N-o poţi
minţi c-ai fi banal şi poate prea copil. Ţi-ar plânge inima chiar înainte de a te gândi
s-o pângăreşti cu-asemenea prostii. Nu ţi-ai putea-o ierta, nici tu, nici ceata de copii
ce zilnic îşi apără darul. La fel cum face EA”, uniţi in cuget şi-n simţiri”. aşa ne-a
învăţat să fim. Cum să n-o preţuim? Iar când apare EA, e-atâta veselie şi o bucurie
nebună îmi încearcă inima şi “sufletu-mi se umple”. Un singur zâmbet şi nimic din
răutatea lumii nu ne mai poate atinge. Toţi norii cenuşii s-au risipit c-o singură privire.
O notă rea? Da ce e răutatea? “E doar o notă”, zice iar. Mâine va fi mai bine, doar
stăruind vom izbândi. De jos de vom pleca, departe vom ajunge.
Mai mult de-atât, ce ar mai fi?! O, da… uitasem, e doar a noastră! Al nostru
tandru chip de înger şi om bun ce-n veci va fi cu mine sau mai bine zis, cu noi, ca să
nu-mi supăr colegii. S-ar întrista. E diriginta mea!

43 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Ina și pisica
Ina-i mică, însă știe
Să citească-o poezie.
Multe lucruri ea învață
Despre lume,despre viață!
Luni,8 rânduri a citit
Și n-a obosit vreun pic.
Marți de două ori mai multe
A citit pe-ntrerupte.
Miercuri,a citit apoi,
Încă două rânduri noi.
Joi,se pare-a obosit
Și n-a mai citit nimic.
Vineri,să-ncheie săptămâna
A citit de trei ori mai mult ca luni.
O pisică o-ntreabă:
- Câte ai citit, Ina?

Căsuța din pădure

Cică-a fost demult....odată,


O pădure fermecată.
Și-n pădure o căsuță,
Un bunic și-o bunicuță.
Fiecare-avea apoi,
O pereche de pisoi.
Și pisoii-pisoiași:
Trei la număr și toți frați.
Sunt picioare multe: Hei!
Să îmi spui prin numărare,
Câte sunt măi frățioare!

de Maria-Miruna Corfu – II B

44 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

TOAMNA BOGATĂ
de Georgiana Dumitrache – VII B

Vara a fugit departe. E cald încă, dar pe lângă trunchiurile copacilor umbra
se face tot mai mică. Mingea de aur de pe bolta aurie nu mai străluceşte aşa de tare
ca în timpul verii, dar razele încălzesc totuşi natura.
În straturile din grădină florile-s trudite. A trecut o ceaţă diafană zburând ca
peste un câmp de bătălie, a acoperit florile cu întunecatele mistere, luându-le
culoarea şi parfumul. Au apărut crizantemele şi tufănelele care ne învelesc privirea.
Ogoarele nu mai sunt pline de aurul din astă-vară. Pădurile au frunze arămii,
care cad şi plutesc ca nişte bărcuţe legănate de vântul cel fără de moarte. Dealurile
par aurii, amorţite parcă sub veşmântul care le acoperă trupul.
Pământul bogat îşi oferă darnic roadele pe care copiii harnici le culeg.
Oamenii adună cu grijă merele roşii ca focul, cu miros parfumat şi miez dulce,
strugurii cu boabe mari, prune bune şi alte fructe şi legume. Din grădini se înalţă
fumul străveziu al crengilor uscate, arse, iar în case miroase a gem şi peltea de gutui.
Pretutindeni vezi oameni cărând aurul greu al porumbului.
Păsările călătoare se pregătesc pentru un zbor greu şi fac o larmă
neobişnuită. Cu zborul lor mătăsos vor vâsli în înălţime, în stoluri dese sau în şiruri
drepte. Mai întâi pleacă rândunelele, apo graurii, berzele, raţele şi gâştele sălbatice.
Vieţuitoarele se pregătesc pentru iarnă: urşii îşi pregătesc bârlogurile, veveriţele îşi
adună alunele cu miez tare şi bun.
Munţii îşi pregătesc crestele pentru ninsoarea ce va veni după toamnă. Din
văzduhul plumburiu, un vânt rece scormoneşte totul şi suflă frunzele de aur triste,
aşternându-le într-un covor multicolor.
E vremea când, privind paleta variată a culorilor şi a bogăţiei ce te
înconjoară, te simţi fericit, dar te gândeşti cu nostalgie la zilele care au trecut.

Chipul dascălului meu Profesoara de română


de Rebeca Loghin – VII A de Mădălina Bontea – VII A

La şcoala ce cu drag urmăm, Este ca o mamă bună:


Noi multe lucruri învăţăm, Calmă, blândă, răbdătoare
C-avem profesor de română Şi se-aseamănă cu-o floare.
O doamnă bună ce ne-ndrumă.
Ne-a-nvăţat pe fiecare
Ca un model demn de urmat Să scriem şi să citim,
Să muncim şi să iubim,

45 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Noi de la ea am învăţat, Împărţind bucurii


În viaţă, cum să ne purtăm Şi steluţe aurii.
Şi ce anume să-nvăţăm.
Aţi fost de la început
La lecţii ea predă cu spor, Un om foarte priceput
Pe înţelesul tuturor Chiar şi în momente grele
Şi ne zâmbeşte în mod fin Ne-aţi susţinut cu vorbele.
Şi-atunci când noi mai şi greşim.
Şi ne-aţi luat uşor-uşor
Să scrii în versuri, nu-i uşor – Şi ne-aţi spus:
Profilul demn de profesor, - Tu, puişor,
Dar eu sunt sincer, O să reuşeşti în viaţă
Asta ştiu: că noi cu toţii o iubim! Dacă-nveţi şi-asculţi povaţă!

Noi frumos vă mulţumim


Educaţia este cheia Pentru grija ce-o primim!

de Diana Aparaschivei – VII A


Sfaturile mamei
Atunci când la şcoală vii
Trebuie să-ţi respecţi profesorii!
de Rebeca Loghin – VII A
Ei te ajută să ajungi undeva în lume,
Să faci numai fapte bune. Mi-aduc aminte ce-mi spunea
Iubita mea mămică
De părinţi, ce să mai zic... Când cu blândeţe m-alinta,
Te-au educat de când erai mic : Fiind eu cea mai mică.
Să fii bun şi respectuos
Şi foarte ambiţios! Spunea aşa a mea mămică
Cu glasul ei catifelat:
Părinţii îţi tot spun - De muncă să nu-ţi fie frică
Că în viaţă e foarte greu... Şi să nu fugi de învăţat!
Munceşte mereu! Să faci în viaţă fapte bune
Ăsta e îndemnul meu. De care tu să te mândreşti
Ca să nu poată nimeni spune
Că tu needucată eşti !
Poetul naturii La şcoală, atunci când ai să mergi
Să fii exemplu de urmat,
de Rebeca Loghin – VII A Că de la şcoală te ghidezi !
In viaţă ai grijă ce alegi !
Am aflat din poezii
Că-n natură vrei să fii,

46 | P a g e
Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

C-o iubeşti şi-o îndrăgeşti Inspiraţia noastră


Ca pe-o zână din poveşti. de Alexandru Bădîngă – VII A
Codrul cu-a lui păsărele,
Blândă profesoară,
Crengile cu ramuri grele,
Tu eşti o persoană rară!
Frunzele de tei căzând
Tu mereu ne-ai învăţat
Şi pe tineri bucurând.
Substantiv, verb, predicat.
Apele ce repezi curg
Tânără şi iubitoare,
Ca-ntr-un freamăt îndelung,
Ne-ai fost ca o soră mare !
Peste pietre mari trecând
Orele le faci frumoase,
Ca o horă tremurând.
Le faci chiar miraculoase !
Ne dorim să ne-amintim
Ne eşti foarte dragă
De frumoase poezii,
Şi te vom iubi o viaţă-ntreagă !
Ce cu drag le-am studiat
Împarţi mereu bucurie
Pân’ ce sesnsul le-am aflat.
Şi-o steluţă aurie !
Eşti poetul nepereche,
Ce prin lume a trecut
Septembrie
Lăsând dor şi alinare
Într-o lume schimbătoare. de Gabriel Apostol, Matei Vasile – VII B

E toamnă...
Codrul Septembrie, întâia lună a ei
de Matei Vasile – VII B Ne-aduce-n suflet multe bucurii:
Parfumul strugurilor în vii,
Din codrul vesel şi iubit Culoarea perelor aurii,
Un râset se aude – Mişcarea frunzelor în vânt
E glasul apei cel dorit Şi glasul ploii tot căzând.
De floare şi de lume.
E revederea şcolii dragi,
Din codrul trist şi veştejit Emoţia întâlnirii noilor colegi,
Un plânset se aude – E glasul clopoţelului cald
E glasul frunzei ce-a murit Şi zâmbetul profesorilor ce-aşteaptă-n
De frigul toamnei crude. prag.
E gândul dus pe aripi în zbor
Spre idealuri noi...
Şi-i suflet călător...

47 | P a g e
Colegiul de redacție Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

Vârsta inocenţei
Nr. 22-23 / An şcolar 2015-2016
Apare anual
ISSN 1843 – 7753

Editor:
Liceul Tehnologic „Gheorghe Ruset Roznovanu” Roznov

Directori:
Prof. Oana Ilarie (director)
Prof. Oana Teacu (director adj.)
Prof. înv. primar Ioan Stroea (director adj.)

Coordonatori:
Prof. Oana Ilarie
Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile (învăţământ primar)
Prof. Petronela Lupu, Prof. Nuţa Liche (învăţământ gimnazial)
Prof. Paulina Gabur, Prof. Violeta Teioşanu (învăţământ liceal)

Redactor & Machetare:


Pr. dr. Iulian-Mihail Vasile (Parohia Chintinici)

Colaboratori:
Elevi şi cadre didactice ai Liceului „Gheorghe Ruset Roznovanu” Roznov

Adresa redacţiei:
Liceu Tehnologic „Gheorghe Ruset Roznovanu” Roznov - Neamţ
Str. Tineretului nr. 648
Telefon/fax: 0233/665694
Email:grupscolarroznov@yahoo.com
Site http://www.grupscolar.roznov.ro

Partener-sponsor
Parohia „Sf. Ilie” Chintinici-Roznov

48 | P a g e

S-ar putea să vă placă și