Cuprins: Pagina

Didactic 2

Lectura – cale esen ial de acces la valorile culturii (Prof. Oana Ilarie) 2
Acordul familie – coal (Înv. Rodica Neam u) 3
coala P rin ilor” – Proiect finan at UNICEF (Prof. înv. primar Alina Vasile) 3
Comunicarea cu p rin ii (Inst. Monica Drângu) 4
Jouer pour parler francais (Prof. Mihaela Staicu) 5
Icoana – fereastr spre cer (Prof. Nu a Liche) 6
Educa ia în societatea contemporan (Inst. Elena Dumitra cu) 7
stirile din Moldova (Înv. Lucia Mehedin ) 8
Educa ie rutier – Educa ie pentru via ! (Institutor Ana-Simona Ilie) 19
20 Martie – Ziua interna ional a Francofoniei (Prof. Mihaela Staicu) 10
Prim vara European 2010 (Prof. înv. primar Alina Vasile) 11

Eveniment 13

Les Prix des Incorruptibles (Prof. Mihaela Staicu) 13

Ziua mondial a s ii (Prof. Elena Socol) 14
Drume ii prin România () 15
Sadoveniana (Prof. Oana Ilarie i Oana epe ) 16
Toamna rodnic i darnic (Înv. Rodica Neam u) 17
Armonii de toamn (Înv. Rodica Cre u) 18
În spiritul Cr ciunului (Prof. Oana Ilarie) 19
Concurs „Prietenii lui Eminescu” (Prof. înv. primar Alina Vasile) 20
Iube te i protejeaz p durea (Inst. Monica Jbanca) 23
De M or (Înv. Minodora Ad sc li ei) 24
Ziua Femeii - Un zâmbet, o floare i pu in culoare (Înv. Verona Bogus) 24
Procesul lui Nic (Prof. Oana epe ) 26
Creativitatea este totul! (Prof. Daniela Nicoar ) 26

Divertisment 27

Halloween, Friday (Mihnea Bâlici V B) 27

Un bun moment pentru a mul umi celor care î i sunt aproape! (Prof. Oana epe ) 28

Monden colar 30

Articole diverse semnate de elevii colii Roznov 30-45

1
 Privit din perspectiva dinamicii culturii
contemporane i a cerin elor educa iei pe tot parcursul
vie ii, cartea continu s întruchipeze ideea de p strare
i transmitere a spiritualit ii omene ti, de tezaur al
valorilor culturale ale umanit ii; ea r mâne un simbol
al memoriei vii a omenirii, înregistrând i conservând
fapte i idei, sim minte i atitudini, expresii ale
inteligen ei i sensibilit ii geniului uman. Nu exist
niciun domeniu al cunoa terii care s nu se
materializeze în litera de aur a c ii.
Cu toat concuren a care i se face în ultima vreme, din partea altor mijloace moderne
de comunicare (televiziune, radio, cinematograf, Internet etc.), cartea r mâne în continuare
una dintre sursele principale de cunoa tere existente în societatea contemporan .
Lectura c ii are o importan excep ional în via a omului modern oferindu-i, pe tot
parcursul existen ei sale, o metod esen ial de cultivare continu i de perfec ionare
profesional , de autodes vâr ire a propriei forma ii culturale i de specialitate. Lectura
sistematic favorizeaz o experien interioar de adânci medita ii i tensiuni suflete ti,
contribuie la formarea con tiin ei morale i civice necesar emancip rii omului. Pe bun
dreptate se spune c , dac n-ar exista, cartea ar trebui inventat . La toate nivelurile
înv mântului, manualul (cartea) se dovede te a fi unul dintre ajutoarele esen iale în
optimizarea activit ii de înv are, în ridicarea calit ii muncii didactice.
adar, cartea i biblioteca sunt parte integrant din via a colii. Din moment ce elevii
ob in cuno tin ele de baz din manuale, ei trebuie înv i s se foloseasc de ele în mod
inteligent, iar profesorii s cultive dragostea i respectul pentru carte, f s uite, în acela i
timp, s încurajeze eliberarea acestora de sub tutela excesiv a manualului (a c ii),
orientându-le aten ia i spre alte surse de cunoa tere (datele perceptive, ac iunea practic ,
mass-media).
Gustul pentru lectur i deprinderea lecturii se formeaz în timp i într-un context în
care se poate vorbi de un adev rat „cult al c ii”, de o cultur a lecturii. Din p cate, ast zi
sunt tot mai multe semne de diminuare a apetitului pentru citit în rândurile copiilor i
adolescen ilor, a tinerilor, în general. Ceea ce, pe bun dreptate, treze te o tulbur toare
dezam gire i nelini te în rândul profesorilor i p rin ilor elevilor.
O lectur activ i eficient este o crea ie a interactivit ii elevului cu con inutul
textului citit (cu autorul acestuia), ceea ce conduce la construc ia sensului, la for area
în elegerii respectivului con inut lecturat. În fond, ceea ce conteaz , ceea ce situeaz în
centrul lecturii este tocmai acest proces de comprehensiune, de în elegere a textului, de
construc ie a unit ii de sens i semnifica ii care rezult în urma efectu rii lecturii luat în
integralitatea sau globalitatea ei.
De nivelul acestei interactivit i va depinde astfel eficacitatea i eficien a actului de
lectur , maximizarea efectelor instructiv-formative i educative ale acestui travaliu cu cartea
(manualul).
Bibliografie: Cergit, Ioan, Metode de înv mânt, Ed. Polirom, Ia i, 2006

Prof. Oana Ilarie

2
 Acordul familie – coal

Acordul familie – coal , concretizat în întâlnirile cu p rin ii în cadrul

Lectoratelor la nivel de ciclu primar, are ca obiective:
Colaborarea înv tor – familie în scopul eficientiz rii procesului de
înv mânt;
Cre terea randamentului activit ii didactice;
Crearea unui ambient propice desf ur rii optime a procesului
instructiv-educativ;
Rezolvarea problemelor care se ivesc în cadrul unor grupuri de elevi
ai unor clase sau între clase.
În anul colar 2009-2010, pe
semestrul I, Lectoratul cu p rin ii a avut
ca tem „Igiena intim a colarului mic,
condi ie esen ial pentru dezvoltarea
toas a viitorului adult”.
În acest scop au fost convocate
comitetele de p rin i pe clas ,
obligatoriu, i al i p rin i voluntari de c tre înv torul fiec rei clase. Au fost
întocmite la obiect materiale, care au fost dezb tute de c tre doamnele
înv toare: Neam u Rodica, Ad sc li ei Minodora, Ilie Simona, Bogus Verona i
Vasile Alina.
Activitatea a avut succes prin participarea unui num r mare de p rin i, care
au luat parte la dezbaterea fiec rei teme, concret. Mul i p rin i au exprimat
aprecieri pozitive la adresa materialelor audiate i a modului de desf urare i
organizare a acestor activit i.
Înv. Rodica Neam u

„ coala P rin ilor” – Proiect finan at de UNICEF

În cea de-a doua jum tate a sec. XX a început s creasc gradul de în elegere a
nevoilor psihologice ale copiilor i recunoa terea copil riei ca o valoare în sine. În
acela i timp, a ap rut evident faptul c , uneori, interesul copilului este diferit de cel al
protectorilor s i – mul i copii fiind supu i unor tratamente inacceptabile în chiar
familiile lor.
Nu este o noutate c , pentru a ajunge profesor, trebuie s dai un ir
interminabil de examene, pentru a se stabili dac e ti capabil s lucrezi cu elevii, dac
ai cuno tin ele necesare de pedagogie i psihologia copilului, dac ai competen a de a
forma personalitatea, de a dezvolta comportamente corespunz toare.
mâne totu i o problem : ce ne facem cu p rin ii, cu cei care pân la urm au
cea mai mare responsabilitate? Ei nu au nevoie de nicio preg tire special ? Oare
pentru a fi p rinte e suficient doar s dore ti acest lucru?
Ca r spuns la aceste întreb ri stringente a ap rut, la nivel jude ean, proiectul
COALA P RIN ILOR”, aprobat i finan at de UNICEF, ini iat de c tre doamna
educatoare Sava Codru a. Proiectul este o activitate dedicat educa iei p rin ilor
pentru a-i sprijini în mai buna cunoa tere a copiilor lor, pentru a le da r spunsuri

3
privind metodele i mijloacele prin care s comunice cât mai bine i mai mult cu
ace tia.
Proiectul a avut ecou i în coala noastr i s-a concretizat printr-o serie de ase
activit i desf urate pe perioada martie – decembrie 2009 ini iate de c tre doamna
profesoar Socol Elena, doamnele înv toare Vasile Alina, Ilie Simona i doamna
educatoare Buz eanu Niculina ca leaderi de p rin i. Întâlnirile cu p rin ii care s-au
ar tat interesa i de a participa la proiect, au avut loc la nivel de clas , iar temele
dezb tute au fost alese de comun acord de cadrele didactice responsabile i p rin i. De
asemenea, în cadrul acestor activit i au fost invita i, spre a oferi p rin ilor informa ii
suplimentare, de specialitate, persoane avizate – doamnele: psiholog Chiri a Brându a
i medic oc Iuliana i preot Vasile Iulian.
Consider m c derularea acestui proiect a fost de un real folos atât p rin ilor,
care au aflat i înv at multe i interesante lucruri, au g sit r spuns la întreb ri…., cât
i nou , cadrelor didactice implicate, deoarece am reu it s -i cunoa tem mai bine pe
rin i i am aflat multe despre comportamentul elevilor în familie. Putem spune, pe
drept cuvânt, c aceste activit i au reprezentat un real i viabil parteneriat coal -
familie.

Prof. înv. primar Alina Vasile

Comunicarea cu p rin ii
Comunicarea înseamn schimburi de comportamente, conduite, cuno tin e,
imagini, gesturi care trebuie s aib un sens i o semnifica ie. Centrul de dirijare i
coordonare a tuturor tipurilor de activit i i m suri ameliorative ale sistemului
educa ional este coala.
Unitatea de opinii dintre cele dou institu ii ( coal – familie) nu poate fi realizat
decât în colaborare, bazat pe o comunicare eficient în care cei doi parteneri î i cunosc
responsabilit ile.
Iat câteva obiective educa ionale urm rite:
- cunoa terea cerin elor specifice colii;
- crearea condi iilor necesare activit ii de înv are i dezvolt rii aptitudinilor;
- controlul îndeplinirii programului zilnic;
- consolidarea deprinderilor moral-civice, a conduitei civilizate, în rela iile cu
ambian a social extins progresiv.
Obiectivele educa ionale nu pot fi realizate decât prin eforturile conjugate ale
tuturor factorilor, în special ale factorilor educativi: p rin i i înv tori. În sens larg, tocmai
schimbul de idei dintre înv tor i p rin i poate fi echivalat cu educa ia p rin ilor, iar
produsul educa ional este profitabil, atât pentru coal , cât i pentru p rin i. P rin ii
trebuie atra i c tre coal prin forme variate de activitate, determinându-i s adere la

4
ideea de colaborare activ , acceptând rolul de factor r spunz tor în devenirea propriului
copil.
În acest sens, în cadrul activit ilor realizate la nivelul clasei, am procedat la:
- transformarea tradi ionalelor edin e cu p rin ii în întâlniri de dup – amiaz la
care p rin ii au fost invita i;
- invitarea psihologului colar i a medicului;
- completarea de diferite tipuri de chestionare de c tre p rin i;
- realizarea de vizite la domiciliul elevilor;
- organizarea de consulta ii cu p rin ii;
- organizarea de lec ii demonstrative cu participarea p rin ilor.
Formele de colaborare ale familiei cu coala sunt, în general, bine cunoscute i
fiecare coal /înv tor are libertatea de a stabili acele modalit i care se dovedesc
eficiente.
Inst. Monica Drângu

JOUER POUR PARLER FRANÇAIS

Les activités proposées à l'enfant ont pour but de le conduire à exercer et à

développer ses capacités motrices, affectives, relationnelles et intellectuelles. Il apprend à
identifier des sentiments et des émotions, à se mouvoir de façon de mieux en mieux
adaptée dans un espace et un temps donnés, dans un environnement de plus en plus
large. Sans être exclusive, l'activité de jeu est fondamentale à cet égard. A l'école
maternelle, les enfants explorent leurs capacités sensorielles, corporelles, relationnelles,
verbales et imaginatives, au sein d'un groupe. Sous la conduite du maître et à travers des
jeux, ils peuvent approcher la notion de personnage, de petites histoires structurées, et
faire le partage entre le réel et le fictif.
On est souvent en contact avec des enfants qui parlent peu, qui ont des problèmes
avec le français, mais qui doivent apprendre à utiliser cette langue, pour pouvoir
s'exprimer, communiquer. Ces enfants sont souvent inhibés, timides, participent peu en
classe par la parole, que ce soit dans leur langue ou en français, en grand groupe, en petit
groupe, ou en relation duelle. Ils ont donc un besoin d'entrer en relation avec autrui, de
communiquer avec les autres, d'échanger.
Au-delà du plaisir généré par les activités ludiques, le jeu permet d’introduire dans
la classe la nécessité de communiquer efficacement en
français. Lorsqu’un étudiant apprend le français dans un milieu non francophone, il est en
effet parfois difficile de le motiver car il n’a pas besoin de cette langue dans sa vie
quotidienne. Le jeu crée un enjeu fort : participer aussi bien que les autres – sinon mieux,
pour gagner !
Mais ici, c’est le jeu qui est prioritaire. L’enseignant ne va pas proposer à ses
élèves d’apprendre telle ou telle notion de grammaire ou d’enrichir son vocabulaire, il va
proposer aux élèves de jouer. Ceux-ci vont se laisser prendre au jeu et à cette occasion,
apprendre sans vraiment s’en apercevoir ( motivés par l’aspect ludique) une série de
notions rébarbatives qui ont place dans les programmes scolaires.
Jouer avec la langue n’est pas nouveau. De tout temps, les hommes ont créé des
rébus, des charades, des langages codés, des jeux de mots, des calembours, des
contrepèteries, etc. De nombreux écrivains et poètes y ont pris du plaisir. Ne citons pour
mémoire que Victor Hugo, Alphonse Allais, Raymond Queneau, Robert Desnos, Georges
Perec. Les grands écrivains ont éprouvé le besoin, à un moment ou l’autre de leur travail
littéraire, d’introduire le jeu dans leur rapport avec la langue.
Il existe une infinité de jeux de langue. Les jeux les plus connus sont les charades,
le rébus, les mots croisés, les mots fléchés, les mots cachés et ils sont à ce point
répandus dans les écoles et dans les revues destinées aux élèves.

5
 Les jeux de langue ont un autre avantage. Contrairement à de nombreux autres
jeux, ils ne développent pas une réelle compétition entre les participants. Le plus souvent,
il ne s’agit pas en effet de gagner, mais bien de trouver. Les diverses trouvailles
individuelles de la classe vont être versées dans un creuset commun et rebondir en
quelque sorte sur le groupe en enrichissant chacun au passage.
....En imaginant, en créant des objets sonores ou plastiques, des textes, des
images ou des gestes, l'enfant apprend à dire ses sentiments. Il découvre ainsi qu'il peut
manifester les idées ou les rêves qu'il désire exprimer ou échanger. Ce faisant, il prend
plaisir à construire, à inventer, à laisser libre cours à son imagination et il apprend à aller le
plus loin possible dans son expression.
A utomne tu es arrivé P aradis des monuments
U ne fois dans l année A ttend petits et grands
T u apportes la pluie R ëve des touristes
O ublions l été si joli et des enfants
M ais toi tu amènes les couleurs I lluminé par tous les temps
dans les bois
S ur la tour Eiffel c'est géant
N apporte pas le froid
E nvoie nous de la jolie.
Prof. Mihaela Staicu

Nicolas M lin Blaga VI B

Icoana – fereastr spre cer

De i cea mai mare parte a cercet torilor cu privire la originea i vechimea folosirii
cultului icoanelor în Biserica Cre tin atest existen a lor, ast zi este în general recunoscut c
icoanele au fost folosite înc de la începutul cre tinismului.
Lupta împotriva icoanelor (iconoclasmul), care a sfâ iat trupul Bisericii timp de
aproape dou secole (725-842 d.Hr.) i a pus în discu ie cinstirea icoanelor, a avut ca urmare
pozitiv stabilirea unei teologii a icoanelor. Acest lucru l-a f cut Biserica Ortodox mai ales la
Sinodul VII Ecumenic, inut la Niceea, în anul 787 d.Hr.
No iunea de icoan vine din grecescul Eikon – asem nare i din latinescul imago –
chip, asem nare. Icoana, în cel mai restrâns în eles al cuvântului, este reprezentarea unei
persoane sau a unei scene tiute, f cut pe hârtie, pânz , lemn, sticl sau chiar pe zidurile
bisericilor, fiind sfin it printr-o slujb special i servind ca obiect de cult.
Icoana ne ridic mintea de la cele p mânte ti la cele cere ti, reprezint o veritabil
fereastr prin care om i Dumnezeu se pot privi fa în fa . S-a apropiat „Împ ia cerurilor”
de lumea noastr p mânteasc . Respingerea icoanei e proprie celor ce resping orice fel de
comunicare cu Hristos.
Icoana nu trebuie abordat doar ca obiect artistic, estetic, ci ca obiect de închinare,
liturgic i simbolic, func ia ei esen ial fiind aceea de a mijloci dialogul credinciosului cu
obiectul personal al credin ei sale.
Icoanele ortodoxe sunt reprezent ri artistice ale Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii
Domnului sau ale sfin ilor. Dumnezeu nu poate fi pictat, întrucât niciun om nu L-a v zut. Duhul
Sfânt a fost v zut sub form de porumbel sau limbi de foc i nu poate fi pictat decât în acest fel.
Ortodoc ii venereaz i s rut icoanele în semn de respect fa de Persoana pe care o reprezint .
Icoanele nu sunt idoli, ele sunt ferestre spre o lume plin de taine, pe care oamenii nu o pot
trunde cu cele cinci sim uri.
Prof. Nu a Liche

6
 Educa ia în societatea contemporan

Educa ia este un fenomen social care a înso it istoria omenirii de la începuturile sale
i va continua s existe de-a lungul existen ei acesteia.
Din punct de vedere etimologic termenul „educa ie” poate fi dedus din termenii
latine ti „educo-educare” (a alimenta, a îngriji, a cre te), ca i „educo-educere” (a ridica, a
în a); ambele semnifica ii ini iale au sensuri apropiate de ceea ce în elegem ast zi prin
termenul educa ie: cre terea, modelarea copilului, hr nirea (spiritual ), conducerea prin
cultur - spre cultur , scoaterea din starea de natur i în area la starea de cultur .
Educa ia este o activitate hipercomplex ce se desf oar în mod con tient potrivit
unor finalit i stabilite în prealabil, are un sens inten ional care vizeaz un rezultat bine
conturat.
În condi iile unei evolu ii rapide a societ ii i implicit a educa iei, multe dintre
cuno tin ele i practicile valabile ast zi vor fi mâine dep ite, învechite. Este de a teptat ca
într-o perioad marcat de atâtea muta ii tehnologice i de apari ia unor noi forme de
organizare a educa iei i a muncii, competen ele specifice s devin i ele rapid dep ite.
Nevoia de reactualizare, de educa ie i inovare continu va fi în cre tere. Dar ceea ce este
mai important este faptul c nevoile de cunoa tere i de ac iune ale societ ii i ale
membrilor ei vor fi altele decât cele de pân acum. Viitorul implic cerin e din ce în ce mai
înalte. Toate acestea au condus spre schimbarea paradigmei educa ionale i apari ia noilor
educa ii i a educa iei permanente.
Noile educa ii reprezint cel mai pertinent i mai util r spuns al sistemelor educative
la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Noile educa ii pot fi realizate
prin introducerea de noi discipline centrate pe un anumit tip de educa ie; prin crearea de
module specifice în cadrul disciplinelor tradi ionale i/sau la diferite niveluri colare;
tehnica „approche infusionnelle”; realizarea de sinteze interculturale.
Numai cadrul didactic nu poate asigura o formare complet i permanent a
personalit ii umane. O schimbare de optic în abordarea, conceperea i realizarea educa iei
este reprezentat de educa ia permanent (formal , nonformal , informal ), care asigur
formarea individului pe tot parcursul vie ii.
În eleas atât ca principiu integrator cât i ca proces dinamic, educa ia permanent
mâne o problem de interes acut atât pentru cercetarea din domeniul tiin elor educa iei
cât i pentru deciden i. Urm rind, în ultim instan , men inerea i „ameliorarea calit ii
vie ii”, ea trebuie s se refundamenteze pe o alt triad a obiectivelor educa iei unde pe
primul loc se afl atitudinile i capacit ile spirituale, urmate de priceperi, deprinderi i, abia
ulterior, achizi ia de cuno tin e. Întemeiat astfel ea va deveni mai practic , mai util i mai
eficient sporindu- i ansele de a g si cele mai bune strategii de realizare, ceea ce va oferi
temelia unei reale autoeduca ii. Autoeduca ia, denumit i educa ie pentru sine, reprezint o
component a educa iei permanente, ea asigurându-i continuarea i finalizarea. Saltul spre
autoeduca ie se realizeaz în adolescen , odat cu tendin a tân rului de emancipare i de
afirmare a propriei personalit i.
Educa ia trebuie în eleas ca „tot”, ca experien global - în plan cognitiv, practic,
personal i social, deoarece scopul final este cre terea calit ii vie ii.
Inst. Elena Dumitra cu

7
 stirile din Moldova

tefan cel Mare i Sfânt, domn al Moldovei între anii

1457-1504, a conferit domniei lui o excep ional stabilitate
pe plan intern si o for militar care a îng duit Moldovei
reziste victorios expansiunilor marilor puteri vecine.
tefan cel Mare a luptat pentru men inerea
independen ei Moldovei, dar i a cre tin ii întregi. A fost
un mare ziditor si ctitor, în timpul s u ridicându-se cele mai
multe l ca uri civile i biserice ti, adev rate bijuterii ale
artei si arhitecturii moldovene ti.
Un elogiu deosebit i-a adus unui principe ortodox
chiar Papa SIXT al IV-lea, atunci când îl numea „atlet al
credin ei cre tine”.
În timp de pace, tefan cel Mare a restaurat mormintele înainta ilor s i: ale
primilor principi ai Moldovei independente - în biserica Episcopiei de la R i, ale
membrilor familiei lui Alexandru cel Bun-la Bistri a i Neam u.
Dup ce p rin ilor s i le-a f cut morminte la PROBOTA, a zidit o m stire –
PUTNA, la îndemnul lui Daniil Sihastru, a c rei biseric trebuia s fie necropola familiei
sale. Este situat la 70 km, spre N-V de Suceava si 32 km, spre V de R i.
STIREA PUTNA a fost zidit între anii 1466-1469 i a fost sfin it în
septembrie 1470. Potrivit tradi iei autohtone, a fost în at pe locul unei biserici vechi. Se
presupune c un schit ar fi fost i bisericu a de la Putna, atribuit lui Drago -Vod (1350-
1353). Tradi ia afirm c acesta ar fi construit-o la Volov , iar tefan cel Mare ar fi mutat-o
in 1468 la Putna, unde se afl i ast zi. Pe locul ei, la Volov , a construit o alt biseric din
piatr ( 1500-1502). Vechimea bisericii din lemn este atestat nu numai de tradi ie, ci i de
planul ei ini ial, în form de nav dreptunghiular cu extremit ile E-V poligonale, plan
specific bisericilor moldovene ti din secolele XIV-XV.
S-au construit apoi Casa Domneasc (1473), chiliile, zidul de ap rare cu turnurile
aferente i Turnul Tezaurului, lucr rile finalizându-se în anul 1481. De-a lungul veacurilor
stirea Putna a trecut prin numeroase încerc ri ca incendii, n liri si ocupa ii str ine,
cutremure, dar care n-au putut întrerupe desf urarea vie ii monahale si lauda neîncetat
adus lui Dumnezeu.
Dup intrarea în 1775 sub ocupa ie habsburgic , m stirea va mai suferi o serie de
transform ri exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi construc ii de chilii
(1852-1856), modific ri ale formei acoperi ului bisericii (1859), lucr ri mai ample asupra
acesteia având loc în 1902 sub conducerea arhitectului
vienez K. A. Romstorfer.
Se afl aici, ,,între zidurile m stirii, sacrele
oseminte ale unui erou român, care cu bra ul s u
puternic a fost cel mai mare ap tor al românismului
în Orient si al civiliza iei cre tine în secolul al XV-lea.
El a înfrânt incursiunile barbare, nu numai spre gloria
i fericirea na iunii române, ci i spre binele Europei
întregi”. (Mihai Eminescu si al i tineri organizatori ai
Serb rii de la Putna –martie 1870)

Înv. Lucia Mehedin

8
 Educa ie rutier – Educa ie pentru via !
Astfel se nume te proiectul educa ional, care se desf oar în timpul anului colar
2009-2010, la Grupul colar Roznov.

Dup multe teme pentru acas , lucr ri i teze, sosirea prim verii, temperaturile pozitive i
zilele mai lungi, pot fi motive suficiente pentru a petrece mai mult timp în aer liber, jucându-v cu
mingea sau plimbându-v cu rolele ori cu bicicleta. Totu i, trebuie tiut c aceste activit i pl cute
presupun i un anume risc, atunci când ele se desf oar pe strad i nu în locurile special
amenajate pentru joac .
Din cauza neaten iei, în semestrul I al anului colar, au fost înregistrate în Bucure ti 68
accidente de circula ie, în care au fost r ni i grav 12 copii iar al i 56 au suferit r ni u oare.
Pentru evitarea unor astfel de situa ii nedorite, v adres m câteva recomand ri, de
respectarea c rora depinde siguran a voastr , atunci când v deplasa i pe drumurile publice.

adar, dragi copii:

• traversa i strada în pas vioi, nu alergând, doar pe trecerile pentru pietoni sau la culoarea verde a
semaforului electric;
• înainte de a traversa prin locurile permise, asigura i-v c în acel moment nu se apropie vehicule
sau conduc torii acestora au sesizat inten ia voastr i au oprit pentru a v acorda prioritate de
trecere;
• dac în timpul travers rii sunte i surprin i de semnalul ro u al semaforului iar drumul este
prev zut cu refugiu sau spa iu interzis circula iei vehiculelor, a tepta i pe acesta, apari ia semnalului
de culoare verde;
• în lipsa indicatoarelor i a marcajelor, traversa i numai pe la coltul intersec iei, dup ce v-a i
asigurat c o pute i face în siguran (Aten ie, în aceste locuri nu ave i prioritate!) ;
• a tepta i sosirea mijloacelor de transport public numai pe trotuar sau pe refugiile special
amenanjate. Dup ce coborâ i, traversa i strada numai prin locurile rezervate trecerii pietonilor, dup
plecarea acestor vehicule din sta ie;
• alege i-v locurile de joac unde nu circul ma ini: parcurile, terenurile de sport, curtea casei sau
a colii sunt cele mai recomandate;
• fi i foarte aten i la traversarea str zii dup l sarea serii sau în orice alt
situa ie, când vizibilitatea este redus . Ideal ar fi s ave i aplicate pe haine
accesorii reflectorizante;
• nu circula i cu bicicletele pe drumurile publice, acest lucru fiind permis
numai dup împlinirea vârstei de 14 ani;
• când v deplasa i cu rolele, cu trotineta sau cu skateboardul, trebuie s
respecta i acelea i reguli de circula ie ca i pietonii.
Dorim, ca împreun : elevi, p rin i, cadre didactice i agen i ai poli iei
rutiere s desf ur m activit i de educa ie rutier , atractive i eficiente,
pentru a asigura prevenirea evenimentelor rutiere nedorite în rândul micilor participan i la trafic.

a tept m s participa i la concursul de desene i de poezii privind conduita rutier

corect , desf urat la nivelul colii (aprilie-mai 2010) i la concursul ini iat de Serviciul Rutier Neam ,
în perioada 5 martie-11 mai 2010, IMPLIC –TE CU...PRIORITATE ! (detalii pe
http://nt.politiaromana.ro).

Inst. Ana-Simona Ilie

9
 20 MARTIE – ZIUA INTERNA IONAL A FRANCOFONIEI

În fiecare an, la data de 20 martie,

rb torim Ziua Interna ional a
Francofoniei, în onoarea limbii i a
culturii franceze, având drept scop
promovarea solidarit ii i cooper rii
dintre statele francofone. S rb toarea de
anul acesta a avut o dubl semnifica ie, întrucât se împlinesc 40 de ani de la crearea, la
Niamey, în Niger a Organiza iei Interna ionale a Francofoniei (OIF).
Sub deviza „diversité au service de la paix” (diversitate în serviciul p cii) elevii
Grupului colar Roznov au contribuit i ei la marcarea importantului eveniment. Ca omagiu
adus Francofoniei elevii au realizat, sub îndrumarea prof. Mihaela Staicu afi e, colaje,
desene, machete cu diverse aspecte din via a i cultura francez , dând dovad de un interes
i un talent deosebit. Activitatea a culminat luni, 23 martie cu organizarea festivit ii de
premiere a celor mai frumoase i originale crea ii, în cadrul Centrului de Documentare i
Informare.
Al turi de reprezentan ii claselor implicate (V A, V B, VI A, VI B, VI C, VIII A )
ne-am bucurat de prezen a doamnelor profesoare Margareta Manca , Oana Ilarie, Nu a
Liche, Raluca Rusu i Carmen Brânzei care ne-au acordat sprijinul în realizarea
clasamentului, ca membri ai juriului. Activitatea a debutat cu vizionarea
unei prezent ri prin care ne-am amintit cele mai importante date
referitoare la Francofonie, iar apoi reprezentan ii claselor participante
i-au prezentat proiectele, f cându- ne p rta i la f râme de cultur i
civiliza ie francez : castelele Fran ei, s rb torile i tradi iile
specifice, istoria, moda, buc ria fran uzeasc , parcurile na ionale,
Micul Prin i chiar Parcul Disneyland Paris ne-au înso it la
eveniment.
i iat c momentul mult a teptat sose te; juriul delibereaz i câ tig torii sunt
anun i: premiul I – clasa a V-a A, Les parcs nationaux, premiul al II lea – clasa a VI-a B,
Les Châteaux de France, iar premiul al III-lea clasa a V-a B, La pyramide de la France.
Bucuria a fost cu atât mai mare cu cât dou dintre clasele c tig toare sunt abia la începutul
acestei frumoase prietenii cu limba francez . Toate clasele participante au fost
recompensate cu diplome, felicit ri pentru implicarea i originalitatea de care au dat dovad
iar câ tig torii au primit medalii adecvate premiului dobândit.
Prin manifestarea din acest an, ne
al tur m inten iei Francofoniei de
promovare a p cii, democra ei i a
respect rii drepturilor omului, în
încercarea de a dep i statutul de
francofoni i de a deveni francofili.

Prof. Mihaela Staicu

10
 Edi ia din acest an a „Prim verii europene” se axeaz pe o tem generic , „Cet enie i
drepturi fundamentale”, i pe mai multe teme secundare, considerate esen iale pentru solu ionarea
problemelor europene: combaterea s ciei i a excluziunii sociale, modific rile climatice,
biodiversitatea.
Cet enia european - o nou identitate. Cet enia european a fost definit prin Tratatul
asupra Uniunii Europene, semnat în 1992 la Maastricht, reprezentând o inova ie conceptual major
a Tratatului asupra Uniunii Europene. Incluzând drepturi, obliga ii i participarea la via a politic ,
cet enia european vizeaz consolidarea imaginii i a identit ii Uniunii Europene i implicarea mai
profund a cet eanului în procesul de integrare european .
Articolul 17 al Tratatului de constituire a Comunit ii Europene (fostul articol 8) stipuleaz
este cet ean al Uniunii Europene orice persoan având na ionalitatea unuia dintre statele
membre, conform legilor în vigoare în statul respectiv. Cet enia Uniunii Europene vine în
completarea cet eniei na ionale (ea se suprapune, f a se substitui, cet eniei na ionale), f când
posibil exercitarea unora dintre drepturile cet eanului Uniunii pe teritoriul statului membru în care
locuie te ( i nu numai în ara din care provine, a a cum se întâmpla înainte). De aici decurg dou
concluzii practice: este mai întâi necesar ca o persoan s aib cet enia unui stat membru pentru a
putea beneficia de cet enia Uniunii; cet enia european va completa i se va ad uga la drepturile
conferite de cet enia statal .
Cet enia european are la baz principiile comune ale statelor membre, incluse în Tratatul
de la Amsterdam: principiul libert ii, principiul democra iei, principiul respect rii drepturilor
omului i al libert ilor fundamentale i principiul statului de drept, i decurge din drepturile
fundamentale ale omului i drepturile specifice acordate cet anului european (drepturi de liber
circula ie i drepturi civice), descrise în Tratat. Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai
1999, înt re te protec ia drepturilor fundamentale, condamn orice form de discriminare i
recunoa te dreptul la informa ie i protec ia consumatorilor.
Drepturile fundamentale i valorile democratice sunt respectate în statele membre ale
Uniunii Europene, acestea fiind semnatare ale unor texte, precum Conven ia European a
Drepturilor Omului (1950), Declara ia Universal a Drepturilor Omului (1948), Carta Social
European (1962) sau Carta comunitar a drepturilor sociale fundamentale ale lucr torilor (1996).
Angajamentul Uniunii a fost reafirmat, în mod oficial, în decembrie 2000, când a fost
proclamat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest document este structurat în 6
capitole - Demnitatea, Libert ile, Egalitatea, Solidaritatea, Cet enia i Justi ia (existând i un al
VII-lea titlu: Dispozi ii generale care reglementeaz interpretarea i aplicarea Cartei) - cuprinzând în
total 54 de articole care definesc valorile fundamentale ale Uniunii Europene i drepturile civile,
politice, economice i sociale ale cet eanului european. Primele capitole ale Cartei sunt dedicate
demnit ii umane, dreptului la via , dreptului la integritatea persoanei, libert ii de exprimare i
libert ii de con tiin .
Un cadru de via extins. Cet enia Uniunii Europene ofer drepturi cet enilor statelor
membre i consolideaz protec ia intereselor acestora. Tratatul de la Maastricht instituie 5 categorii
de drepturi suprana ionale, complementare cet eniei na ionale:
Dreptul la libera circula ie, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la munc i studiu în
celelalte state membre ale Uniunii (art.18 al TCE);
Dreptul de vot i de a candida la alegerile pentru Parlamentul european i la alegerile locale
în statul de reziden , în acelea i condi ii cu cet enii statului respectiv (art.19 al TCE);
Dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat ter (stat care nu este membru al Uniunii
Europene) de protec ie consular din partea autorit ilor diplomatice ale unui alt stat
membru, în cazul în care ara din care provine nu are reprezentan diplomatic ori
consular în statul ter respectiv (art.20 al TCE);
Dreptul de peti ie în fa a Parlamentului european (art.21 al TCE);
Dreptul de a apela la Ombudsman-ul european (Avocatul Poporului) pentru examinarea
cazurilor de administrare defectuoas din partea institu iilor i organismelor comunitare
(atr.21 al TCE).

11
 Europa î i une te for ele
pentru a combate s cia i excluziunea social

Anul European este o ini iativ a Parlamentului European i a Consiliului de

Mini tri. Comisia European joac un rol principal în a se asigura c priorit ile na ionale i
obiectivele comunitare sunt atinse. Anul European este implementat în parteneriat de c tre
un num r mare de actori, de la nivel local pân la nivelul UE.
Combaterea s ciei i excluziunii sociale este esen ial în eforturile UE de a
îmbun i coeziunea social , de a înregistra cre tere economic i de a crea locuri de
munc mai multe i mai bune. Decizia de a declara 2010 Anul European pentru Combaterea
ciei i Excluziunii Sociale a fost luat înainte de declinul economic. Totu i, odat cu
cre terea brusc a omajului în ultimul an în numeroase ri, un num r f precedent de
oameni sunt amenin i de s cie, a a încât Anul are loc la un moment oportun.
Obiectivul principal este de cre te gradul de sensibilizare a opiniei publice cu privire
la aceste probleme i de a reînnoi angajamentul politic al UE i al statelor membre de a
combate s cia i excluziunea social .
Principiul c uzitor al Anului 2010 este de a da glas problemelor oamenilor care
tr iesc în s cie i excluziune social i de a inspira fiecare cet ean european i al i actori
abordeze aceste probleme importante.
Acest An are ca scop i demontarea stereotipurilor i percep iilor colective asupra
ciei. Bazându-se pe principiile solidarit ii i parteneriatului ale UE, 2010 este o
chemare la lupt împotriva cauzelor s ciei, în încercarea de a asigura un rol plenar i activ
în societate pentru toat lumea.

suri practice la nivelul colii cu clasele I-VIII Roznov (jud. Neam )

cia afecteaz oamenii într-o multitudine de feluri i merge mân în mân cu

excluziunea social . Oricine poate fi afectat de s cie la un anumit moment dat în via .
Totu i, exist unele grupuri care sunt mai expuse riscului s ciei, cum ar fi familiile cu
copii - în special familiile numeroase i cele monoparentale - vârstnicii, persoanele cu
dizabilit i i imigran ii.
Pe lâng problemele binecunoscute precum condi ii improprii de trai sau lipsa unui
ad post, persoanele afectate de s cie se confrunt i cu alte probleme precum: s tate
precar i acces redus la servicii medicale, acces redus la educa ie, preg tire profesional i
activit i recreative , excluziune financiar i supra-îndatorare, acces limitat la tehnologii
moderne.
Obiective cadru pentru eradicarea s ciei i excluziunii sociale:
Eliminarea s ciei infantile i a s ciei în familii;
Facilitarea accesului pe pia a muncii, la educa ie i la preg tire profesional ;
Eliminarea discrimin rii i abordarea aspectelor legate de sex i vârst ale s ciei;
Combaterea excluziunii financiare i a supra-îndator rii;
Combaterea condi iilor de trai precare i a lipsei locuin elor;
Promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile;

Prof. înv. primar Alina Vasile

12
 Les Prix des Incorruptibles

În cadrul concursului
interna ional Les Prix des
Incorruptibles, desf urat în fiecare
an în coala noastr , în luna aprilie
2009, a avut loc o anima ie pe baza
lecturii c ilor aflate în concurs.
Activitatea, propus de prof. Oana Ilarie, prof.
Mihaela Staicu i prof. Oana Capr , a debutat cu
vizionarea unui filmule de 10 minute, „Le Cirque de Calder”, în care elevii au
zut cum se confec ioneaz marionetele, cum func ioneaz ele i, de
asemenea, au urm rit i un spectacol de circ realizat de A. Calder.
În minutele urm toare, clasa a V-a B a realizat o aren de circ pe care a
populat-o cu diferite figurine
confec ionate de ei în i. Fiecare elev i-a
descris crea ia i rolul ei în cadrul unui
program de circ.
Cei 30 de participan i de la
clasele V-VIII i-au exprimat opinii
despre c ile citite, au interpretat propriile
desene, au identificat lucruri/ proiecte pe
care comunitatea le realizeaz pentru membrii ei “diferi i” i, în cele din urm ,
au votat, argumentând, cartea cea mai pl cut .
Anima ia i-a propus anumite scopuri, cum ar fi: implicarea afectiv a
elevilor într-o activitate cultural , apropierea de carte, pl cerea lecturii.
S-au utilizat urm toarele strategii didactice: vizionare de film,
dezbatere, expozi ie de desene, dramatiz ri (metode i procedee); activitate
frontal i individual (forme de activitate); filmul „Le Cirque de Calder”,
desene reprezentative, figurine confec ionate de copii (material didactic i
bibliografic).
Activitatea s-a încheiat cu
înmânarea unor diplome de
participare, a unor semne de carte
- marca „Incoruptibilii” i cu
oferirea de dulciuri.

Prof. Oana Ilarie i Mihaela Staicu

13
 Ziua mondial as ii – Simpozion (7 aprilie 2009)

Aceast activitate i-a

propus eviden ierea efectelor
nocive ale unor substan e
asupra organismului uman,
cunoa terea modului de
transmitere a unor boli
infec ioase, practicarea unui stil
de via s tos, determinarea copiilor de a transpune în via sfaturile i
informa iile aflate, con tientizarea importan ei unui mediu curat i s tos
i, nu în ultimul rând, admirarea costumelor ecologice confec ionate de
elevi.
Activitatea s-a desf urat dup urm torul program:
1. Expozi ie de afi e i de desene tematice
2. Un vis de copil – St nic Bianca, clasa a VIII-a C (referat)
3. Un mediu s tos pentru copii – Crâ mariu Elena, clasa a V-a B (referat)
4. Influen a televizorului i a
calculatorului asupra min ii
umane – Caprariu Lorena,
clasa a VII-a C (referat)
5. Ce este HIV / SIDA? Cum se
transmite, cum nu se
transmite? – Mustea Elena,
clasa a VIII-a A (referat – dezbatere)
6. Stil de via s tos prin activitate fizic – Lupa cu Alexandra, clasa a V-
a B (referat)
7. Premierea elevilor de la Crosul S ii
8. Stil de via s tos prin alimenta ie s toas – Moc na u Teofana,
clasa a V-a B (referat)
9. Efectele alcoolului asupra organismului uman – C pitanu Dumitri a, clasa
a V-a B (referat)
10. Efectele tutunului asupra organismului uman – Bercaru Claudiu, clasa a
VII-a A (referat)
11. Proces – clasele a V-a B, a VII-a A i a VII-a C
(dramatizare)
12. Concluzie – Ce este un stil
de via s tos? – Tapalag
Manuela, clasa a VII-a A
(referat – dezbatere)
13. Parada costumelor
ecologice
Prof. Elena Socol

14
 Drume ii prin România

În perioada 28-31 mai 2009, la propunerea doamnei înv toare Verona

Bogus, profesorii Maria Vasilache, Oana Ilarie, Nu a Liche i Narcisa St noaie,
împreun cu elevii claselor a IV-a B, a V-a B, a VI-a B, a VIII-a B i a VIII-a C au
realizat o frumoas excursie prin ar , urmând un itinerar riguros stabilit: Roznov,
Vatra Dornei, Bor a, Sighetu Marma iei, S pân a, Certeze, Negre ti Oa , Baia
Mare, Dej, Baia Mare, Dej, Cluj Napoca, Huedin, Oradea, Beiu , Abrud, Alba Iulia,
Sebe , Sibiu, Media , Sighi oara, Sovata, Bicaz, Piatra Neam , Roznov.
Aceast drume ie i-a propus sensibilizarea elevilor fa de frumuse ile
naturale ale rii noastre, cunoa terea l ca urilor de cultur i promovarea unor
obiective turistice.
Elevii au fost pl cut impresiona i de locurile descoperite, fiind în mod
deosebit captiva i de Pe tera Ur ilor. De asemenea, exponatele de la Muzeul de
Mineralogie au atras aten ia grupului de elevi, mul i dintre ei cump rându- i câte un
suvenir, iar închisoarea din timpul comuni tilor a oferit reale informa ii despre ceea
ce se întâmpla între zidurile ei, multe dintre acestea având un caracter de noutate
pentru copii. M stirea Bârsana a oferit o imagine plin de frumuse e i evlavie,
iar Gr dina Botanic din Cluj a creat o atmosfer plin de parfum, de încântare i
sensibilitate.
Excursia s-a încheiat într-o armonie des vâr it , elevii fiind foarte bucuro i
de ceea ce au vizitat i de ceea ce au aflat în aceast c torie prin ara noastr .

Prof. Oana Ilarie

15
 Sadoveniana - ez toare literar

Hanu Ancu ei este o carte a filosofiei populare, ce

face elogiul vie ii curate, al bun ii i prieteniei. Lui Mihail
Sadoveanu i-a pl cut s evoce fapte de la hotarul realului
cu legenda, de unde a i selectat filoane tipice. Astfel, la
hanuri, precum i la mori, c rora imagina ia popular le-a
atribuit sensuri diabolice, oamenii rostesc cu încântare
povestiri. Lirismul sadovenian transpune adunarea de la
han, ca i întâmpl rile povestite acolo, într-un timp istoric i
într-un spa iu nedeterminat, acest lirism proiectând realitatea în viziune.
Hanu Ancu ei ne apare scufundat într-o cea de tain , prin g sirea
coresponden elor dintre via a uman i natur . „Într-o toamn aurie, am auzit multe
pove ti la Hanu Ancu ei...” a a începe scriitorul seria povestirilor,
pe un ton de balad , introducând astfel pe cititor într-o lume de
basm. O referire la un timp anume, la un timp prezent, are rolul
de a adânci i mai mult legenda: „... i mo Leonte, cercetând în
cartea lui de zodii i t lm cind semnele lui Iraclie-împ rat”, „într-
o dep rtat vreme, demult”, stimuleaz evocarea de cântec
trânesc, ritmul acestuia i atmosfera indispensabil pentru
alunecarea în amintiri.
În acela i ritm al evoc rii unor vremuri demult apuse, am alunecat în amintiri i, pe
5 noiembrie 2009, l-am s rb torit pe marele Sadoveanu. S-au împlinit 129 de ani de la
na terea povestitorului, moment pentru ca coala noastr s fie gazda unei activit i
închinate acestei zile. Sub titlul Sadoveniana, ne-am adunat „la noi, la ez toarea
literar ”, cu mic cu mare, ca-n vremurile de odinioar .
Activitatea, desf urat în C.D.I., i-a propus urm toarele
competen e: evocarea atmosferei din Hanu Ancu ei; receptarea
operei lui Sadoveanu; interpretarea unor personaje prezente în
povestirea Iapa lui Vod ; pre uirea folclorului i a tradi iilor din
zona Moldovei; strarea portului popular.
Într-un cadru de poveste cu parfum de tradi ie
româneasc , special amenajat pentru a aduce un crâmpei din
via a hanului sadovenian, unii dintre elevii claselor a V-a B, a VI-a B i a VII-a C, îndruma i
de profesorii de limba i literatura român , Oana Ilarie i Oana epe , au îmbr cat, pe
rând, haina eroilor legendari sadovenieni: povestitorul,
comisul Ioni , Mo Leonte, Ancu a.
Copiii au evocat personalitatea marelui scriitor, au
reînviat atmosfera magic a povestirilor drume ilor poposi i
la han, au interpretat, cu mare talent, anumite personaje
sadoveniene. Au urmat ritmuri muzicale, în acorduri de
chitar , vioar i fluier, care au adus în sufletul celor prezen i
lirismul toamnei aurii dintr-o dep rtat vreme.

Prof. Oana Ilarie i Oana epe

16
 Toamna rodnic i darnic

Activitatea cultural - educativ „Toamna rodnic i darnic ”, aflat la a VI-a

edi ie, a fost ini iat în cadrul programelor de “Activit i educative colare i
extra colare pentru clasele I-VIII”, consilier educativ fiind doamna profesoar de
biologie Chilu Elena.
Protocolul activit ii cuprinde:
Expozi ii cu crea ii ale elevilor din produse agricole;
Expozi ii de flori i produse agricole deosebite;
Expozi ii de desene;
Momente cultural - artistice i educative: poezii, cântece, scenete;
Parad de costume ecologice.
În acest an colar, 2009-2010, activitatea a perpetuat acelea i direc ii,
având ca rezultat abordarea complet i serioas a temelor activit ii.
Doamnele înv toare i unele doamne diriginte, dintre care s-a remarcat
d-na profesoar Socol Elena, au coordonat activitatea elevilor la clas ,
întrecându-se în diversitate de crea ii originale i antrenând to i colarii, chiar i
rin ii acestora.
Activitatea se desf oar în fiecare toamn i este a teptat cu ner bdare
de elevi.

Înv. Rodica Neam u

17
 Armonii de toamn

Toamna, cea de-a treia fiic a anului, a venit cu gândul s

redecoreze împrejurimile.
Covorul verde cu flori viu colorate, a fost înlocuit cu unul de frunze
în nuan e calde i multicolore.
Elevii clasei a II-a B i-au propus s colec ioneze material din
natur , pentru ca apoi, cu ajutorul lor, s realizeze ingenioase lucr ri,
spre a fi expuse în expozi ia „Bog iile Toamnei”.
Co uri cu fructe i legume, bostani, frunze, flori, tablouri, desene,
colaje au fost a ezate cu grij în rafturile unei vitrine împodobit cu
tergare ne ti, cu papur i stuf.
Rând pe rând, elevii i p rin ii au admirat minunatele lucr ri
realizate cu mult art i m iestrie.
Prin frumuse ea i naturale ea acestor exponate se cultiv gustul
pentru frumos, spiritul de inven ie, valorificându-se fantezia, imagina ia
i puterea de fabula ie a copiilor.
Înv. Rodica Cre u

Expozi ie „Toamna”
Clasele a II-a B i
a IV- a A

18
 În spiritul Cr ciunului

În preajma S rb torilor de iarn , oamenii sunt mai buni, mai apropia i unii de al ii
i simt nevoia de a d rui un zâmbet, o floare, un cântec, o îmbr are, un cuvânt a teptat
îndelung, un gest tandru i duios sau chiar o „amintire”.
Astfel, magia acestor s rb tori ce ning peste anii no tri în fiecare an a cuprins i
sufletul inocent al elevilor din clasa a VI-a B, care au oferit un program de colinde
profesorilor lor.
Colegii de clas , anima i de spiritul Cr ciunului, s-au gândit s gr beasc sosirea lui
Mo Cr ciun, a a c fiecare elev a oferit colegului s u un dar ce a adus mult bucurie în
clas .
La final, to i copiii au primit diplome de la „Mo Cr ciun” prin care au fost
eviden iate calit ile lor, cum ar fi: generozitate, spirit de echip , solidaritate, ambi ie,
talent, sensibilitate, responsabilitate i altele.
Pentru elevii clasei a VI-a B, vacan a de iarn a început sub auspiciile unei calde
apropieri suflete ti i într-un climat de sincer prietenie.
Prof. Oana Ilarie

19
 Eminescu implic i condenseaz o pluritate de semnifica ii, o ve nic prospe ime,
mânând, în acela i timp, o prezen inepuizabil în toate genurile literare, deoarece, ca o
chemare permanent , ca o porunc a în imilor, posteritatea se simte nu numai datoare,
dar i onorat s -l prezinte în toat complexitatea lui profund fascinant i nepieritoare.

În ziua de 15 ianuarie 2010, în sala C.D.I. a Grupului colar Roznov s-a desf urat
concursul literar-artistic „Prietenii lui Eminescu”. Proiectul educa ional a cuprins trei
sec iuni: Crea ii literare ale elevilor, Crea ii artistico-plastice inspirate din opera
eminescian i sec iunea Cel mai bun recitator. Concursul a fost organizat de c tre prof.
Ilarie Oana – înv mânt gimnazial i înv. Vasile Alina–înv mânt primar i a avut
colaboratori pe doamnele profesoare: Gabur Paula, epe Oana, Lupu Petronela, Rusu
Raluca i doamnele înv toare: Ad sc li ei Minodora, Neam u Rodica, Cre u Rodica,
Nicorescu Manuela, Ilie Simona i Drîngu Monica.
În desf urarea concursului s-au implicat toate cadrele didactice din ciclul primar
prin preg tirea la nivel de clas a lotului de elevi care au
participat la una sau dou dintre sec iunile concursului.
Concursul s-a finalizat cu acordarea, într-an cadru festiv,
de diplome tuturor participan ilor i realizarea unei
expozi ii cu lucr rile elevilor de la sec iunea Crea ii
artistico- plastice.
Activitatea a fost interesant , pl cut i i-a stimulat
i ajutat pe elevi s recepteze i s în eleag mai
bine st rile i sentimentele eului liric eminescian,
stârnindu-le, totodat , interesul pentru a afla mai multe
despre via a i opera marelui nostru poet .

Prof. înv. primar Alina Vasile

20
 ne-amintim de Eminescu
Larisa T caru clasa a VII-a B
De vrei s-aduci pu in alinare,
S-alungi triste ea care mult ne doare,
i cure i sufletul de amintiri amare,
Roste te-o poezie cu versuri de valoare,
Scris de Eminescu, poetul „cel mai mare”,
i vei sim i încet o mare u urare.
El, prin puterea poeziei, poveste te
Despre tot universul în care socote te,
sind cuvinte cheie prin care define te
Tot ce pe cer exist i str luce te.
Iar cu natura mam împreun împlete te
Cununa de flori care-n veci nu se-ofile te
i care-ntotdeauna de el ne aminte te
i-n sufletele tuturor tr ie te.
Prin c ile l sate, scrise-n române te,
Din cele mai vechi timpuri d inuie te
Un nume ce oricine pre uie te.
Din orice col al lumii, pe to i el i-a convins...
Ce-a scris cu condeiul, nu poate fi învins!
Sear de var
Romedea Diana clasa a III-a B
Luna- i picur argintul
Peste-a nop ii feerie,
Este lini te i pace
Pe când codrul tace.
Zâna serii a venit
Peste codrul adormit.
rile dorm în pace,
Pe când totul tace.
Poetul nostru, Eminescu
Toma Emilia clasa a III-a B
Cu ani în urm s-a n scut
Un Luceaf r pe p mânt,
Un simbol al nemuririi
Al prozei i al poeziei.
Eminescu s-a numit
i tuturor ne-a d ruit
Ploscaru Paul II B O oper nemuritoare
i crea ii de valuare.
Poezii i basme multe,
Cu Fe i- Frumo i i zâne bune.
Din natur s-a inspirat
i cu poezii ne-a încântat.
Fiind copil, p duri cuteiera,
Adeseori lâng izvoare se culca,
Simionic Ciprian IV C Astfel natura l-a încântat
i fericit din lume a plecat.
Veronica Micle
Magdalena Ionu clasa a IV-a C
-O, fat ca un trandafir
Cu miros profund de mir
Vasile Matei I B -O, iubire ne-n eleas ,
Vrei s fii a mea mireas ?
i prind în plete flori de m r
i pun pe deget un inel,
Un voal s i fluture în p r
Adus de îngerii din cer.
Altarul s ne fie zarea,
Iar cântul s -l trimit marea.
Asavei Iuliana VII A Din stele s lu m lumin ,
O ve nicie s ne in .
nu ne pese de-al timpului minut
i s tr im iubindu-ne la infinit.
21
Natura Universului
Mihnea Bâlici clasa a V-a B
Te na ti, r mâi i cre ti o dat ,
i niciun secol nu ajunge
S-o sim i, s-o vezi, s-o auzi toat -
Natura – ce râde i se plânge...
E logica în minoritate, Leonte Brându a IV B
Nu poate s ating totul,
Iar când ai rol de vietate,
i nu conteaz locul,
tii c e ti indestructibil - erban Nicoleta IV B
E un indiciu anatomic -
i-acest lucru e posibil
Când e ti un sistem biologic.
Tr im al turi, într-o lume,
Dar suntem mici în Univers,
Vie uim într-un paradis anume -
mântul – o lume i un sens! Savin M lina IV B

vrea...
Mihaela Ciudin clasa a V-a C Stanciu tefan V D

vrea s fiu o pas re, dar una c toare,

pot s zbor în lumea mea,
mi se piard urma-n zare,
uit c via a este grea.

vrea s m cufund în vise,

În iluzii pierdute-n timp,
În clipe demult promise, Pruteanu Sergiu IV A
În acel vechi leg mânt.

vrea s ajung pe alt t râm,

Unde visele sunt realitate,
Iar soarta s pot s o d râm, Japalela Andreea VII B
Acolo unde nu exist moarte.

vrea s uit de-ntreaga omenire,

ci este rea i egoist ...
Visez un strop de fericire,
Dar... fericirea nu exist !
Popa Ana-Maria II C

22
 Ce poate fi mai frumos
decât s ai în jurul t u un
mediu s tos? Ce poate fi mai
important decât s tr ie ti într-
o societate care protejeaz natura i resursele ei?
Am ales s ne înscriem în programul LeAF deoarece protec ia mediului a
fost i este una din priorit ile noastre. Protec ia mediului trebuie s fie
preocuparea fiec ruia dintre noi. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce
trece tot mai pu ine, astfel se întrevede epuizarea
unora dintre ele. Cu toate acestea, un
comportament responsabil din partea noastr , a
tuturor, poate aduce beneficii mari. Împreun vom
în elege c tr im pe aceea i planet de care trebuie
avem grij noi to i. Ceea ce natura a creat în
milioane de ani, se poate distruge în câteva zile,
luni sau ani. Pentru a evita distrugerea mediului
trebuie s cunoa tem legile acestuia i s ac ion m
în conformitate cu ele, trebuie s înv m s protej m, s ocrotim i s
conserv m elementele mediului natural, s avem o atitudine critic fa de cei
care polueaz orice element al mediului, s ini iem campanii pentru protejarea
mediului, s realiz m activit i de men inere a cur eniei.
Acest proiect se realizeaz în cadrul programului interna ional „S
înv m despre p dure”.
În luna februarie am avut o activitate cu con inut matematic i tiin e ale
naturii. Doamna institutor Dumira cu Elena a prezentat elevilor plante i
animale ocrotite în România, apoi elevii celor dou clase participante (a III-a A
i a III-a D) au preg tit o scenet cu tema „S.O.S. – Natura!”, un dans tematic
„Vine, vine prim vara!” i probleme compuse de ei care transmit mesaje
ecologice.

Clasa a III-a A

La activitate au participat:

Director adjunct: Prof. Maria Topciu

Inspector pe probleme de mediu (Prim ria Roznov): Ing.
Irina Aurâtei
Coordonator: Inst. Monica Jbanca
Coordonator: Inst. Elena Dumitra cu
Înv. Minodora Ad sc li ei

Inst. Monica Jbanca

23
 De M or
Prim vara p te sfioas pe meleagurile noastre aducând pe aripile
sale str vezii s rb toarea M orului.
teptat cu ner bdare de copii i tineri, dar i de cei vârstnici,
aceast s rb toare specific româneasc , aduce în sufletele tuturor bucurie,
speran , fericire. 1 MARTIE e o zi luminoas , o zi în care ne oferim unii altora m oare,
ca semne de pre uire, prietenie i iubire.
oarele sunt aduc toare de noroc i fericire, de lini te i prosperitate. Ele sunt
formate dintr-o fundi cu doi canafi, împletit din dou nururi, alb i ro u, la care se
adaug i alte simboluri ale norocului: trifoiul cu patru foi, potcoave, inimioare, co ari,
ghiocei .a. Ro ul semnific iarna, puterea dragostei iar albul, prim vara, puritatea sufletului
uman. Acest simbol se poart dou s pt mâni celebrând venirea prim verii.
În coli i gr dini e i peste tot în ara noastr s rb toarea M orului este marcat
prin serb ri, spectacole i alte activit i interesante i atractive: expozi ii de m oare i
felicit ri, concursuri de mesaje pentru mama, fiin a cea mai drag .
i în coala noastr orul a fost marcat printr-un program artistic sus inut de
elevii claselor a III-a B i a II-a C, îndruma i de c tre doamnele înv toare Ad sc li ei
Minodora i Nicorescu Manuela. De asemenea, elevii au organizat o expozi ie cu desene,
felicit ri, m oare create de ei cu ocazia zilelor de 1 MARTIE i 8 MARTIE.
În poeziile i cântecele lor, copiii au adus un omagiu mamei, dar i prim verii,
anotimpul rena terii i al învierii.
Înv. Minodora Ad sc li ei

Ziua Femeii - Un zâmbet, o floare i pu in culoare

Ziua de 8 Martie este recunoscut pe întreg Mapamondul ca
rb toarea interna ional a femeii. Luna martie este prima lun a
prim verii când toat natura rena te i razele soarelui încep s ne mângâie
or. Pur coinciden sau nu, în aceast lun se s rb tore te, pe lâng
or, i ziua femeii, a mamelor. Femeia este cea mai important fiin
din lume, mam i iubit , elemente f de care întregul univers nu ar
exista.

24
 Ziua mamei în lume...
Ziua mamei se s rb torea înc de pe vremea zeilor din Olimp când exista un festival
dedicat mamei tuturor zeilor i zei elor, pe nume Rhea, în Grecia Antic . În 1910, la
Copenhaga, apare pentru prima dat , ideea zilei femeii când se s rb torea mi carea femeilor
pentru egalitate în drepturi i egalitate de anse. 7 ani mai târziu se na te i ziua de 8 Martie
cu prilejul grevei muncitoarelor din Sankt Petersburg. Ziua femeii a fost recunoscut ca
rb toare interna ional în 1977, devenind o tradi ie în majoritatea rilor din Europa i în
SUA, fiecare s rb torind-o a a cum o simte. Ziua de 8 Martie este, pe plan interna ional,
Ziua Femeilor Militante, a celor datorit c rora noi, femeile, avem dreptul de a alege i de a
spune da sau nu.

Ziua femeii i a mamelor în România...

În România, în ziua de 8 Martie, se s rb tore te Femeia, bucuria vie ii noastre i
motiva ia de a tr i. Pân în decembrie 1989 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se
organizau spectacole dedicate mamelor. Dup Revolu ia din 1989 no iunea de ziua mamei
este înlocuit cu ziua femeii.
Orice femeie a teapt cu ner bdare ziua femeii, zi în care î i dore te s fie r sf at .
Este ziua în care femeia este sau ar trebui s fie ridicat pe piedestalul unei regine, s
primeasc flori în semn de respect i mul umire. Dup p rerea mea, cel mai de pre motiv
pentru care ar trebui celebrat femeia este acel miracol i mister în acela i timp – minunea
se a da na tere unei noi vie i. C ci, ce poate fi mai în tor decât s urm re ti fiecare etap
a evolu iei, s vezi cum via a se dezvolt i cum o mic p rticic din tine devine un univers
propriu. Un lucru extraordinar care te transform i te face s vezi numai lumin i soare...
Aceast zi deosebit a fost s rb torit i în coala noastr prin frumoase i diverse
activit i: serb ri închinate mamelor (clasa a III-a C), lec ii demonstrative pentru mame
sus inute într-un cadru de s rb toare (clasa a IV-a B), ez tori artistico-literare dedicate
prim verii (clasa I B). În cadrul acestor activit i, elevii au sus inut programe artistice, au
cântat, au recitat poezii închinate mamei i prim verii, încântând auditoriul i oferind un
plus de farmec i voie bun acestei zile deosebite – 8 Martie.

Înv. Verona Bogus

Clasa I B Clasa a IV-a B

25
 Procesul lui Nic
„Pe drumuri de munte” ne poart mereu versurile i doinele
populare, apoi ajungând în ora ne înv luie o atmosfer sumbr i rece ca
în poeziile bacoviene, pentru ca mai târziu s poposim într-una din casele
memoriale din jude i s ascult m o poveste cu „ ... a fost odat ”.
„A fost odat c de n-ar fi nu s-ar povesti” ne spune Ion Creang mai
în glum mai în serios i ne poart dintr-un t râm în altul, chiar dac dintr-o
gospod rie neasc ajungem într-un palat unde putem vorbi cu însu i împ ratul.
„P re ii-au urechi i fere tile ochi”, dar Creang nu
ascunde nimic, spune tot: „ -am venit de v-am spus povestea a a
i v-am spus-o toat ”. i cum s nu-l ascul i? i cum s nu- i
vibreze sufletul când toate amintirile sale ni le-a împ rt it? Când
i deschide sufletul i via a sa e ca o oglind pentru cititor, c ci...
„Dragi-mi erau tata i mama, fra ii i surorile, b ie ii
satului... vara în zilele frumoase de s rb tori, dumbr vile i luncile
umbroase arinile cu holdele, câmpul cu florile i mândrele dealuri
de dup care îmi zâmbeau zorile în zburdalnica vârst a tinere ii! „
În luna martie, lumea copil riei, a fericitei vârste, a tinere ii
i a momentelor de neuitat ne-au fost amintite cu drag de elevii
clasei a VI-a A, sub îndrumarea domni oarei profesoare Oana
Manuela epe .
Am fost cita i de onoratul tribunal s particip m la procesul
literar intentat inculpatului Nic a lui tefan a Petrei Ciubotariul.
L-am v zut astfel pe Nic într-o alt ipostaz . Judec torul,
procurorul i avocatul ne-au introdus într-o alt lume, cea a legilor
i a pedepselor pentru faptele s vâr ite de Nic .
L-am judecat, am analizat faptele sale, cu balan a
în elepciunii i am dat verdictul/ sentin a: e condamnat s i scrie
toate amintirile sale, spre a fi citite de to i cei care doresc s se
reg seasc cu drag în fiecare întâmplare.
Prof. Oana epe

Creativitatea este totul!

Întotdeauna am avut o sl biciune pentru copiii talenta i, ie i din tipare, dispu i s i

dep easc limitele i, având an a s -i descop r în clasa a V-a B, i-am invitat la... teatru,
dar ca actori. A ie it un spectacol energic i performant, mai ales c micii interpre i vorbesc
doar în limba englez , fac i pantomim i sunt foarte expresivi!
Spectacolul se nume te Creativitatea este totul!, distribu ia, în ordine alfabetic ,
este: Mihnea Bâlici, Lavinia Buduroi, Ruxandra Cimpoe u, Alexandru Ciubotaru, Otilia
Grigore, Dayana Hodor, Dimitrie Jbanca, Drago Nohai, Leonard Pughineanu, Raluca
erban, iar scenariul i regia îmi apar in.
invit pe to i, stima i colegi i dragi elevi, s v bucura i de acest spectacol f cut
cu mult d ruire, gând bun i talent, în slujba limbii engleze, a teatrului, a frumosului în
general!

Prof. Daniela Nicoar

26
 Halloween, Friday

This year, Halloween will be on Friday, an imperfect day,

for me. Friday is my bad day, because it is a horrible day, when
strange things happen.
In this day, at 8 o’clock p.m., the children go to town,
looking for sweets, chocolate, candies etc., dressed in demons and
monsters. Well, I will not go with them this year. I will stay in my
house, with mom and dad. But... was not how I thought. My father
asked me why I didn’t go with all the kids in the day of Halloween, and I said:
„I don’t want to go with them. I hate Halloween!”
„Why?”
„I don’t know.”
BANG! The noise was heard in the kitchen. Dad and me ran in the kitchen. But
everything was destroyed!
„What happened? Werw’s mom?” I asked scared.
Then I heard a scream in the living room. Here, I saw my
mom on the floor, alone. I was scared. Very scared.
Many voices began speaking: Oh, our victims, it is
Halloween! And it is Friday! And you, Tom (this is my name),
why? Why didn’t you come with us?
„Who’s there?”
We are!
Many children dressed in Halloween costumes appeared suddenly. They were dressed in
different costumes: werewolves, demons, devils, vampires and zombies, all in my house!
But they were different, as if they were hypnotized. But who hypnotized them? And
why? I saw my dad, but he was not there. And mother neither. Just the children and me.
Tom, Tom, where are Mommy and Daddy? Oh, yes, they are in Hell!
„Stop! I don’t believe you! You lie!”
Oh, come on, man! Do you think you can stop us? Oh,
Jesus, you are a child, aren’t you? We are many, many children.
And we are the Devil in person! Ha, ha, ha! You are going to
Hell. Now!
Ghosts came out of the floor and were rotating around
me. Over a second, I saw the flames oh Hell! Oh, my God, I hate
Friday very much! I was dead!
„Stop! Stop!!!”
We are higher! We are your masters!
„Stop!”
I was dead! I was scared, my heart was beating... Then I woke up.
I was a dream.

Mihnea Bâlici V B

27
 Un bun moment pentru a mul umi celor care î i sunt aproape !!!
Un oricel privi din cr tura sa din perete i îi v zu pe ran i pe nevasta
acestuia deschizând un pachet.
– Ce mâncare s fi adus oare? se întreb oricelul... Cu groaz î i d du
repede seama c era o capcan .
oricelul se strecur cu mare grij în curtea animalelor i d du alarma:
– E o capcan în cas , e o capcan în cas !
ina cotcod ci i se înfoie, ridic apoi capul i îi spuse:
– Domnule oarece, vad bine c acest lucru te afecteaz , dar pentru mine el nu are
nicio relevan .
– Nu pot permite ca acest lucru s m afecteze.
oricelul se întoarse atunci înspre porc i îi spuse:
– E o capcan în cas , e o capcan în cas !
Porcului îi fu mil de el, dar r spunse:
– Îmi pare foarte, foarte r u, Domnule oarece, dar tot ce pot s fac este s m rog.
Te asigur c te vei g si în rug ciunile mele.
oricelul merse atunci la vac i îi spuse:
– E o capcan în cas , e o capcan în cas !
Vaca îi spuse:
– Vai! Domnule oarece, îmi pare foarte r u pentru tine, dar chiar nu este o
urgen pentru mine. i a a se întoarse oricelul în cas , cu capul plecat i cât se
poate de am rât, pentru a înfrunta de unul singur capcana pus de ran.
În chiar noaptea aceea în cas se auzi un zgomot... Cum ar fi zgomotul produs de
o capcana în care s-a prins un oricel. Nevasta ranului se repezi s vad ce s-a
prins. Pe întuneric, ea nu î i d du seama c în capcan î i prinsese coada un
arpe veninos. arpele o mu pe nevasta ranului. ranul o duse cât putu
de repede la spital, i când o aduse acas , ea mai avea înc febr .
Oricine tie c cel mai bun tratament împotriva febrei este supa
proasp de pui, a a c ranul lu un cu it i se duse în curtea p rilor, ca s fac
rost de principalul ingredient pentru sup .
Dar nevasta lui nu se îns to i, a a c prietenele i vecinele ei venir s
o îngrijeasc i st teau cu ea mai toat ziua. Pentru a le da de mâncare,
ranul fu nevoit s taie porcul.
Nevasta ranului nu se mai îns to i, i muri la scurt timp.
La înmormântare veni mult lume, iar ranul trebui s taie i vaca pentru a-i hr ni pe to i.
oricelul se uita din cr tura lui din perete, cuprins de triste e.
a c data viitoare când auzi c cineva se confrunt cu o problem i tu ai impresia
acest lucru nu te prive te, adu- i aminte: Când unul dintre noi este
amenin at, cu to ii suntem expu i unui risc.
Suntem cu to ii implica i în aceast c torie numit via .
Trebuie s avem grij unii de al ii i s facem un efort în plus
pentru a ne încuraja unii pe al ii. Unul dintre cele mai bune
lucruri din lumea asta de care te po i ine strâns este un prieten.

Prof. Oana epe

28
 Orarul meu Temele pentru acas
Darie Lavinia VI B Darie Lavinia VI B

Luni m duc la p dure Îmi fac tema la român

mai caut ni te mure.
Mar i, visez s plec la mare,
mi-a dori s stau la soare.
Miercuri voi fi la bunica
ca s m joc cu pisica.
Joi voi ie i pe-afar ,
de la prânz pân spre sear .
Vineri, sper s plec la munte,
trec râul pe o punte.
Sâmb sunt la m tu a
pentru c-am uitat p pu a.
Duminic stau acas ,
dar voi fi tare voioas !
i, peste o s pt mân ,
Îmi scriu i la geometrie
Ca s râd pe la chimie.
La istorie nu-mi scriu,
Mi se pare c -i târziu...
Fizica, ce s mai zic!
Aici m pricep un pic.
La sport nu avem teme...
Deci, aici nu-mi fac probleme!
La desen e cam ciudat...
Iar ne-a dat de desenat!

La muzic m descurc,
S
S m
maaii ii rrâ
âdde
emm…
… La englez nu o-ncurc,
La francez nu dau tez ,
Deci voi merge pe falez .
Ha! Ha!
Biologie e cam grea....
i nici nu e pl cerea mea,
Asta este via a mea
CULMI…. i m voi mândri cu ea!

culmea melancoliei: s cazi pe gânduri i s i rupi mâna

culmea ceasului de tept tor: s sune ocupat...
culmea interfonului: s suni i s prime ti ton de fax
culmea matematicii: s stai de unul singur i s te sim i în plus
culmea tramvaiului: s -l trag poli ia pe dreapta
culmea somnului: s visezi c dormi
culmea l comiei: s m nânci b taie i s nu te saturi!
culmea auzului: s auzi cum se crap de ziua
culmea fotbalului: s înceap meciul i s scrie pe gazon "nu calca i
spa iul verde"
culmea croitoriei: s întorci pe dos costumul lui Adam
culmea turismului: s te plimbi cu avionul prin World Trade Center
culmea fizicii: s pa ti un cal putere pe un câmp magnetic
culmea orbului: s i vad moartea cu ochii...
culmea nesim irii: s scrii pe coliv La mul i ani...
culmea polite ii: s stai pe scaunul electric i s cedezi locul ...
culmea zgârceniei: s dai BIP la pompieri...când i i arde casa
culmea culmilor: mutul îi spune surdului c orbul se uit la ei...

29
Nicorescu Valentin III B Corchez tefana III B

Natur moart Natura

Moc na u Teofana VI B Adiaconi ei Alexandra VII B

Ieri, am v zut p rile Doarme falnica p dure

Zb tându- i aripile, Sub mormane de z pad ,
Când plecau din mine Încercând s tot îndure
tre universul concretului. c Cosmina IC Gerul aspru ca de ghea .

Ieri, am v zut cum copacii Ascultând în tihn cântul,

Ie eau din mine stejari, Parc s mai treac timpul,
i-n drumul lor c tre lume trânul stejar istorise te
Se transformau în ml di e. Câte-o eroic poveste.

Ieri, am v zut cum florile Doar brazii sunt înverzi i,

Strechie Raluca IIB
p seau încet, nefericite, De iarn n-au fost oropsi i;
Luând cu ele culoarea, Ramurile lor ad postesc
i l sându-mi umbrele lor. Cuiburi de p ri ce nu c toresc.

Azi, am sim it cum tot ce ieri a-i natura-nconjur toare:

M-a p sit f remu care, Când vine iarna, moare.
mil i f speran , Îns , din nou, în prim var
A devenit, ast zi, natur Grigorcea Iustin IIIB Învie în toat a ei splendoare.
moart .

Toamna
Leonte Brându a III B

Vara cea c lduroas a trecut.

Mângâiate de razele soarelui, frunzele se îng lbenesc i cad. Un vântule potolit de
toamn blând le leag u urel. Lin, toate frunzele coboar una câte una formând un covor
ar miu. Noi admir m încânta i p durea poleit , transformat într-o frumoas i minunat
lume de basm.
Pui orii din cuiburi au crescut. Acum tiu s str bat v zduhul singuri. Primele
stoluri se preg tesc s plece spre rile calde. Clinchetul dr gu al clopo elului ne cheam în
clasele curate i primitoare.
Toamna este anotimpul roadelor bogate. În livezi, merele i toate fructele gustoase le
zâmbesc culeg torilor. Oamenii culeg merele rumene, perele aurii i zemoase, gutuile
pufoase i înmiresmate, prunele gustoase. Toamna ne-a adus o recolt bogat .
Ce darnic este toamna!

30
 Toamna
Grigorcea Iustin III B

E toamn . Zilele sunt mai scurte, iar nop ile sunt mai lungi i mai
coroase. Cerul este întunecat i trist. În v zduhul înce at se v d stoluri de
ri întârziate i amor ite parc de frigul t ios. Copacii i-au dezbr cat
ve mintele de frunze ruginii i le-au d ruit p mântului umed într-un covor
multicolor. A c zut prima brum . E ca o mantie argintie ce st luce te în razele
palide ale soarelui.
Mi-e dor de soarele puternic din var , dar îmi alin sufletul cu bog ia
toamnei din vii i din livezi.
În zori p durea fumeg , iar vântul se zbate cu putere printre crengile
copacilor goi. Brazii î i p streaz haina verde, iar printre crengile lor se mai
aude înc ciripitul p rilor care nu au plecat.
Ce frumoas este toamna, chiar dac uneori este trist !

Natura Toamna
Larisa Vatamanu VI B Larisa T caru VII B

Încet, pe neobservate, Cu pa i repezi traverseaz ,

Vântul a-nceput a bate,
Ziua este iar micu ,
Iar puiul de vr biu
Zboar cu p rin ii lui –
Baghiu Abigail IA
Nu mai e deloc un pui!
Când te ui i de diminea ,
Nu mai vezi marea verdea ...
Vezi p durea ro ioar ,
Cuprins de foc i par .
Nu arde i nu-i nici fum,
Esta haina toamnei acum.
Cine intr în livad ,
Bog ie o s vad ,
Struguri cop i apar în vie
Pe sub frunza ar mie;
În scutecele de p nu i,
Porumbul poart p pu i;
Legume i zarzavaturi,
În gr din , stau în straturi,
Iar din casa verde-amar ,
Nucile scot capu-afar ;
Ca n luca vine-n zbor
Doamna crizantemelor!
Se leag sau danseaz ,
Murmur a mul umire,
C-a avut bun primire
Pentru buna ei menire.
În ve mânt se întrevede,
Ruginiu cu multe pete,
Galben, ocru, stropi de
verde,
Care între timp se pierde,
De nici urm nu se vede.
Se strecoar prin magie,
În nuan ar mie,
Prin p duri, livezi i vie,
Pe coline i câmpie.
Luca Olivia IA
Din nori, r it de ploaie,
Are rolul s înmoaie,
Frunzele ce-au f cut baie,
Dezbr cându-se vioaie,
Printre recile iroaie.
Crengi i frunze scuturate,
Împreun adunate,
Gâza Antonio IA Cu pulbere amestecate,
Fac covoare mari, plu ate,
De parc-ar fi pictate.

31
 Toamna
Nicorescu Valentin III B

E toamn . Norii grei i plumburii alearg pe cerul întunecat.Vântul sufl cu putere

pe deasupra copacilor, l sându-i goi i împr tiind frunzele ruginii peste tot.acestea, odat
ajunse jos, formeaz un covor ar miu, gros. Ziua este mai mic , iar noaptea mai lung i
friguroas .
Diminea a apare bruma argintie care acoper iarba verde i florile târzii din curtea
casei. P rile c toare se îndreapt spre rile calde, str tând v zduhul ca ni te s ge i.
De i pare trist , toamna ne ofer i minuni prin bog ia de fructe i legume
proaspete care ne ajut s fim s to i i s trecem mai u or peste anotimpul friguros.

Toamna bogat Bost nelul Ploaia

urcanu M lina IV A
A sosit toamna bogat
Frumoas i-mbel ugat .
Se adun strugurii
Ca s facem must din ei.
Frunzele s-au vestejit
Pe copaci i-au p sit,
ternându-se-n covor
Pe p mânt, lini titor.
rile au plecat
Toate-n stol s-au a ezat.
Puncte negre spre apus
În ri departe s-au dus.
upu Cristian III D
Chintinici
Este toamn !
Bost nelul s-a f cut.
Are gur , nas i ochi,
Este tare frumu el
De ni-i tare drag de el.
În porumb el st pitit,
i se ca voit,
Ca s creasc voinicel,
Ne putem juca cu el.
Este alb, g lbui, oranj,
Cu must ile lui verzi,
Curp nul abia îl ine,
A mâncat tot bine !
Astanc i Maria IV B
Afar norii s-au adunat
i-au pus st pânire pe sat.
Totul este întunecat
Cerul tare s-a-ntristat.
Acum ploaia a început
i în ropote-a c zut
Peste case, pomi i flori
Ca lacrimi c zute din nori.
Când ploaia se opre te,
Totul se învesele te.
Curcubeul iar apare
i din nou zâmbim la soare.

Trifan Alexandra IV D Nicorescu Ionu IV D

Toamna
Bort Rare IV B

O toamn târzie s-a a ternut peste ora ul meu, iar str zile sunt întunecate de o cea
deas i g lbuie.
Peste parcul din fa a blocului meu s-a a ternut un covor de frunze moarte, c zute din
copacii dezbr ca i de podoaba din timpul verii. Ridic capul spre cer i v d nori plumburii,
amenin tori cum se instaleaz deasupra ora ului.Vântul adie u or, iar frunzele desprinse
mil plutesc în deriv ca ni te b rcu e pe întinsul m rii.Toamna a ajuns i în gr dina
bunicii, unde o brum argintie, groas apleac florile ginga e spre iarba ofilit . Mirosul
toamnei se simte i în c mara bunicii. Aici, merele aurii cu parfum îmbietor i gutuile
aromate sunt frumos a ezate i p strate pentru iarn . Afar , oriunde te-ai duce, se simte
mirosul fumului care a început deja s se ridice din co urile caselor.
Zilele friguroase se apropie cu pa i repezi, cufundând întreaga natur într-un somn
adânc care se va sfâr i odat cu venirea prim verii.

32
 Toamna
Andrie Ilinca III B
A venit toamna. Odat cu ea a venit i fratele s u, frigul. Pe p mânt s-a a ezat o
tura multicolor de frunze ar mii. Cerul e plumburiu acum. P rile br zdeaz cerul
fug rite de frig i de ploi.
Se las lini tea i în p durile care îmbrac o hain nou , ruginie. Mo Martin î i
preg te te bârlogul de iernat. Veveri ele strâng provizii de alune în scorburile lor. În v zduh
se aude adesea ip tul oimilor. De la munte spre câmpie coboar oile obosite, fug rite de
câinii ciob ne ti.
Gospodinele strâng legumele din gr dini i preg tesc conservele pentru iarn .
rile sunt neînc toare pentru borcanele aranjate frumos pe rafturi. Dup trei luni,
obosit , toamna face loc surorii ei mai b trâne, iarna.
Toamna Început de toamn Toamna
Purice Lorena IV B Leonte Brându a IV B Toma Emilia III B

Din pomul verde i frumos Vara a trecut A venit toamna bogat ,

Mai cade-o frunz , înc una… Parc-a fost un gând,
i se a tern covor pe jos Încet pe c rare,
a e toamna-ntotdeauna! Draga toamn apare.
Covor fo nitor
i p ri zi de zi se duc terne de zor,
i vezi doar una câte una… Rumene te mere
Precum o frunz -n vârf de nuc i umple panere,
a e toamna-ntotdeauna! Cu pere i prune,
Gutui i alune.
Pe drum, pe case i pe flori Mândra gospodin
Frumoase brume- i pun Adun -n gr din Toamna pleac c tre soare.
cununa Vinete, ardei,
Se-ascunde soarele în nori Gogo ari gr su i, Dar tot la ara lor se gândesc.
a e toamna-ntotdeauna! Castrave i m run i.
Spre cer doar prive te,
Soarele p le te,
i se vesele te
Când ploaia porne te.
ri c toare
O salut -n zare!
Dulce i parfumat ,
Întinzând peste câmpii
Mii de frunze ar mii.
Peste dealuri i câmpii
Covoarele ruginii
Îmbrac ara frumos
i totul este armonios.
rile c toare
Acolo se ad postesc,
Fructele dulci i zemoase
teapt bucuroase
De copii s fie gustate
i apoi… l udate.

Toma tefania I B

Toamna
Popa Daniela III B
A venit toamna. Razele sl bite de putere ale soarelui ne mai mângâie doar uneori
obrajii ca ni te mere rumene.
Stoluri de p ri str bat v zduhul ca ni te s ge i prntru a ajunge cât mai curând în
rile calde. Sub cire ii mei s-a a ternut un covor de frunze multicolor. Via a c tat o
culoare ar mie. Câmpul a r mas pustiit dup ce s-au cules roadele. Ziua scade, noaptea
cre te.
Dup ce toamna a furat ve mântul copacilor, parc i sufletele noastre au r mas
pustii.
Este cu adev rat toamn !

33
 Frunzele Vine toamna
Leonte Brându a IV B Leonte Brându a III B

Frunze ar mii, ro cate Vine toamna-ntunecat

Au b tut la mine-n geam. Cu ploi multe i cu cea ,
–Ne-a smuls vântul de pe ramuri Vântul bate i vuie te
i ne poart peste dealuri! Pe la geamuri se opre te.
rile c toare
Vântul bate i e rece. Pleac iar i dup soare.
–Noaptea unde-o vom petrece?
Mult se tânguiau copacii
ci au înghe at, s racii!
Gologan Eliza II C

A treia fiic a anului

Astanc i Maria IV B
Într-un an sunt patru anotimpuri:iarna alb , prim vara parfumat , vara c lduroas i,
în sfâr it, toamna multicolor .
Dup ce se termin seceri ul, Regina Toamn , c torind prin toat ara, sose te i în
ora ul nostru într-o tr sur fermecat mânat de vânturi i ploi reci i m runte.
Pe cer se a terne un v l des de nori cenu ii ce plutesc u or deasupra caselor.
Frunzele copacilor zgribuli i cap minunate nuan e ro iatice, aurii sau maronii. În p dure
nu se mai aud trilurile vesele ale p relelor, deoarece au plecat luând cu ele cântecul lor
fermecat. Dar p durea nu a r mas pustie.Viet i mici i mari mi un în toate p ile dup
hran , iar izvoarele nestatornice murmur neîntrerupt povestea lor celor ce au timp s o
asculte.
Toamna, a treia fiic a anului, reu te în fiecare an s ne încânte cu frumuse ile i
bog iile ei.

Bontea M lina I C urcanu M lina IV A

Iarna
Cimpoe u Ruxandra V B

Cerul e ca le ia. Z pada argintie cade cu nemiluita, m runt i deas ca f ina la

cernut. Privim înm rmuri i la hora nebun a fulgilor de nea. E semn c iarna alb s-a instalat
la noi. P durea înz pezit pare un castel de basm. Copacii au tulpini fumurii, ciucurate de
ninsoare, cu bra ele cercelate cu flori de zarz ri i corcodu i. Animalele fioroase s-au
ad postit speriate de frigul p trunz tor al iernii. Un vuiet surd se tope te în v i i devine
asurzitor între dealuri. Este glasul vântului de iarn ce viscole te z pada. Numai copiii sunt
veseli c merg la s niu ; r sun v zduhul de râsetele lor. Amurgul serii se las ca un
branic sur. Lumini g lbui se arat la ferestre. Gerul a amor it satul zgomotos. Noaptea
este tihnit . Se aud numai glasurile colind torilor care merg din cas în cas , pentru a aduce
bel ug i s tate în anul care vine.

34
O iarn de basm
Ilie Andreea III A
Mo pribeag cu p rul nins,
În mânu a mea am prins
O stelu de z pad .
Oare câte-or s mai cad ?
Când de s rb tori acas ,
Ne- adun m cu to i la mas ,
Cântând dulcile colinde,
Basmul iernii ne cuprinde.
Iarna
Enache Andreea III C
Iarna a sosit din nou,
Cu z pad argintie,
Cu ger aspru i polei,
Dar cu mult veselie.
Copiii îl a teapt iar
Pe mo ul b trân i drag,
Cu cântece i poezii
le-aduc juc rii.
Iarna
Toma Emilia III B
Iarna vine-nceti or
Cu fulgi albi de nea în zbor
Cu daruri i bucurii
Pentru-acei cumin i copii.
E un anotimp frumos,
Chiar de e cam friguros.
Apele sunt înghe ate
Gerul aspru le str bate.
Spânache Andreea IV B
Maratonul fulgilor
caru Larisa VII B
Când z pada viscolit
Se izbe te greu în prag, Cad încet pe-a noastr cas ,
Roi de fulgi pufo i te-mbie
prive ti cu mare drag,
Prin fereastra od ei
Luminat în zig-zag,
Admirând prin sticla rece,
Lâng-o cea cu ceai cald,
Maratonul ce- i d startul
Dintr-un loc imaculat.
Zboar -n goan i se-nal
Spre p durile de brad,
Prins în mrejele naturii,
Mângâiat de vântul cald,
Se tope te ca i ceara,
a mai face-un salt.
Stanciu tefan V D
Mo Cr ciun
Toma Emilia III B
Mo Cr ciun atunci când vine
Într- o sanie la tine
i cadouri multe las ,
tii c e Ajun în cas .
O poveste chiar î i spune,
Cum a venit el în lume.
Renii se-odihnesc i ei,
Apoi fug ca ni te zmei.
Sandu Iulian III B
35
Iarna
Grigorcea Iustin III B
Fulgii albi ca de m tase
ternându-se în valuri
Peste v i i peste dealuri.
-Ia privi i, ce de z pad
A-nceput de ieri s cad !
Ca un joc de lumini e
Vin b ie i i cu feti e.
Dar deodat se opresc
i spre cer cu drag privesc.
La soarele de dup nor,
Ce-a ap rut zâmbitor.
Fulgii se topesc în soare
crimând peste ogoare,
Pic turi de ploaie rar
Ca-ntr-o zi de prim var .
Într-o zi de s rb toare
Botezatu Radu IV B
Într-o zi de s rb toare
Am ie it în curtea rece
Am v zut o hor mare
i-un b trân care petrece.
Am plecat cu colindatul
Peste tot, din cas -n cas
Voi merge i cu uratul
Când boierii stau la mas .
Colind m colind duios
Datin din mo i str buni
Cu Na terea lui Hristos
La anul i la mul i ani!
Luca Raluca II B
Iarna
caru Larisa VII B
Vânt u or i-un fulg de prob ,
Trosnet de lemn ars în sob ,
Mai e toamn ? Nu, nici vorb !
Nu e nici urm de hold ,
Tot cules în ritm de norm ,
Au trimis „prin esa blond ”
i prezinte noua mod ,
Folosind alt metod :
Doi regi fulgi i-o lapovi
Au condus-o-n grani ,
i-au sunat din trâmbi .
Bucuro i de-a lor izbând ,
Au invitat iarna blând ,
Ce-a sosit într-o secund ,
st tea-n v zduh la pând ...
Au deschis vechea porti
Ca s ias pe uli ,
danseze-o perini
Împlinind a lor dorin ,
Unindu-se-ntr-o fiin .
Admira i de la ferestre,
Fulgii reci i-ale lor neveste
Se ciocnesc în vântul rece,
Nu-nceteaz a se întrece...
Unii aleg s patineze,
Al ii vor ca s schieze,
Se topesc în grupurele,
Formând zeci de flori i stele,
Frunzuli e, buche ele,
Sau alte multe modele,
Cercuri mari i mici de ghea ,
Cro etate într-o a ,
Din neaua de diminea ,
Ne ofer o pova :
Iarna este ca o hart
Pictat -n culoare alb ;
Sau e-o oper de art ,
-i din broderie spart !
Leonte Iulian III B
O aventur de iarn
Mihnea Bâlici V B
Undeva, în centrul Universului, într-o lume care,
probabil, nici nu exist , cu toate c se întinde în fa a
noastr cât cuprinzi cu ochii, ningea. Ningea cu fulgi
mari, bulg ri de z pad f cu i de îngeri ce-i aruncau din
cer pe p mânt. Nu dur mult pân ce un covor imaculat
se form pe sol, esut magic din fire de nea str lucitoare.
În lumina soarelui, z pada str lucea ca o gr mad de
cristale sf râmate.
Lumea era alb . Un alb dumnezeiesc, celest, ca
norii în zi senin , mai curat decât orice alb întâlnit în
lumea asta, înve mânta totul. Extraordinar cum din
simpli fulgi de nea se creeaz o lume nou , magic ,
spectaculoas . Afar se f cea g gie odat ce ziua
înainta. Al turi de copii, adul ii se bucurau i ei de prima
ninsoare. Pân i bunicii, uitând de vârsta lor înaintat , se
luar la b taie cu bulg ri. Pentru ei, iarna înseamn
distrac ie. Pentru mine, puritate, inocen .
Dup un an îndelungat, canicular, a c zut z pada
ce va cur a p mântul, ce va purifica natura i, poate,
chiar sufletele oamenilor. Eu nu m-am jucat. Am stat i-
am admirat, i-am scris, v zând c fulgii nu se mai
opresc din c derea lor. La o privire mai atent , am în eles
nu mai e aceea i lume. Dealurile, fo ti b trâni titani,
verzi în tinere ile lor, acum erau albi i. i mun ii, la fel.
Str zile erau acoperite de om t, iar cur ile oamenilor se
transformaser în terenuri de lupt pentru bulg rii
juc i.
În timp ce stiloul meu scria în continuare, un fulg
de z pad c zu pe col ul foii, topindu-se în câteva clipe.
Am l sat foaia la o parte i am luat un pumn de z pad .
Era revigorant, relaxant. M-am apropiat din nou de foaie
i de stilou, îns gândurile mele strigau: „Ce mai
conteaz ?! E iarn !”
Stroea tefan I B Vasile Matei I B
Mararu Leonard I B B dâng Cosmin I B
36
 Iarna
Muraru Aurelia I B Toma Emilia III B
A venit iarna. Z pada se a az peste ar ca un covor
argintiu.Oriunde te ui i totul este alb.
Zâna Iarn a sosit cu mult , mult z pad pentru copii. Ea
poart o mantie argintie, croit din mii i mii de fulgi de nea. Are
coroni a din fulgi albi i fini, iar în loc de cercei are ur uri sclipitori
i reci. Cu bagheta de argint transform totul într-un alb sclipitor, peste râuri face pun i i pe
la stre ine, ur uri.
Pe derdelu copii se dau cu s nii. Al i copii fac oameni de z pad , se bat cu bulg ri,
fac îngeri de om t sau se bucur în diferite feluri de sosirea iernii. Oamenii de z pad au în
loc de p rie o crati întoars , nasul este un morcov, iar ochii doi c rbuni. M tura e pe
post de mân , iar pietricelele sunt folosile pentru nasturi.
Chiar dac este friguroas , iarna este un anotimp minunat, îndr git de to i.

Aparaschivei Diana IC
Apetrei Stefan I C
Prim vara
Vatamanu Larisa VI B

Este din nou prim var . Natura î i spal fa a somnoroas ,

fiindc tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Prim vara,
ezat în fa a oglinzii, se d cu pu in pudr pe n suc i, deodat ,
parc aude ni te oteli. Erau copacii care prinseser via i acum
st teau la taifas. Ea i-a aranjat rochia de m tase i, dup ce a închis i
ultimul centimetru de fermoar, florile au început s i deschid
petalele, s înmiresmeze v zduhul i s surâd cerului albastru-
cristalin. Prim vara nu a uitat s i contureze pu in ochii i iarba a
prins deja culoare. Dup ce i-a piept nat p rul, i-a pus pe cap un
voal alb prin care a anun at izvoarele c pot s murmure pove tile
adunate în timpul iernii.
Bucurându-m de toate aceste minuni ale naturii, m-am întrebat de ce oare nu e
ve nic prim var ?! E adev rat c soarele are cele mai puternice raze doar vara, i c tabloul
auriu amestecat cu pu in cafea este specific toamnei, iar paradisul alb nu devine realitate
decât iarna...
Îns frumuse ea naturii nu este trec toare, ea îmbrac doar haine cu ajutorul c rora
se schimb total. Acum câteva zile livada era acoperit cu o p tur alb de nea ce s-a
ternut peste covorul de frunze c zute de toamna trecut .
Cred c toate anotimpurile sunt frumoase, îns prim vara ocup un loc special în
sufletul meu, pentru c nimic nu e mai frumos decât un peisaj ren scut, reînviat, în care
toate elementele terestre i astrale sunt într-o perfect armonie, asemenea unor piese dintr-
un joc de puzzle.

37
 Prim vara
Bigiu Cosmin IV B

Este din nou prim var . Natura se spal pe ochii somnoro i fiindc tocmai s-a trezit
din somnul adânc al anotimpurilor reci. Odat cu ea au venit i p relele care ne încânt cu
trilurile lor.
Ghioceii pl pânzi ies din z pada abia topit . Florile, sub lumina blând a soarelui, î i
deschid petalele s împrosp teze aerul dimine ii. Copiii zburd pe câmpii asemenea mieilor,
bucurându-se de plecarea b trânei ierni. Doar un singur lucru este aproape la fel: fluturii
prim verii asemenea fulgilor de iarn .
Din bel ugul de verdea al prim verii apar pic turi de rou dulce. C ldura soarelui
dezmiard mugura ii copacilor, iar harnicile albine caut nectarul florilor. Peste tot auzi
zumzet de albine, ciripit de p rele, vezi flori, verdea i pomi în floare. Natura e în
rb toare!
Ce anotimp frumos i binecuvântat e prim vara!

Prim vara Rapsodii de prim var Floricica sup rat

Popa Iuliana III A ndulache Andreea IV A Tuduran tefana IV B

Pe dealuri i pe câmpii, Sur, prin crângul adormit, Într-o zi cu soare

Fluturi… mii i mii A trecut în tain mare, Am v zut o floare.
Zboar ne-ncetat De cu noapte, risipind Era foarte frumoas ,
Pân pe-nserat. Din panere de argint, i tare ginga .
Stol b lai de îngera i
rile sunt ca noi Cu alai de topora i. Dup un timp plângea
În lunca din z voi. a p it ceva.
Iar copiii s to i Biata de ea…se ofilea
Se joac tot mai voio i. ci soarele o ardea.

La treab oamenii au ie it Dar norii au venit,

Cum prim vara a venit. Pic turi de ploaie au ie it.
Ghioceii iar vestesc Floarea nu s-a mai ofilit
toate florile-nfloresc. Asavei Iuliana VII A i mult s-a-nveselit.

E prim var
Mihnea Bâlici VI B
E prim var ...
De fapt, e o iarn mai miloas i nu prim var în toat puterea cuvântului. Petice
imaculate acoper verdea a, iar ghioceii se lupt cu for a r zbun toare a anotimpului
precedent. Norii cenu ii stau ag i de baldachinul celest, copii ai unui Univers întunecat,
trimi i ca s deprime optimismul discret al prim verii. Copacii n-au înmugurit, înc mai
stau pe jum tate mor i, apleca i în direc ia opus vântului care înc mai bate pl pând. În sat,
pada este strâns în mun i miniaturali la por ile oamenilor. Fosta ghea , topit acum, se
prelinge pe str zi ca o inunda ie de început de an.
i totu i, de-ar fi s ne uit m pe calendar, este prim var . Îns iarna refuz s plece
înc .

38
 Vis de prim var Prim vara Prim vara
Savin M lina IV B Spânache Andreea IV B Leonte Brându a IV B

E prima zi de prim var !
i soarele pe cer zâmbe te,
Ale lui raze lucesc iar
i roua de pe flori sclipe te.
Micu ii ghiocei surâd,
pada nu îi mai înghea ,
Natura se va trezi curând
Din somnul lung de-o iarn .
Ursul Martin, cel din p dure
E fericit i st la soare
s-a trezit din somnul
dulce
Dup o lung hibernare.
Prim vara cea frumoas Atunci când martie a sosit
A sosit la noi acas i toat neaua s-a topit
Cu zambile, ghiocei, Un vânt voios i iute s-a
ne bucur m de ei. pornit
i prim vara a venit!
Pe cer soarele-a r rit
i Mo Martin s-a trezit. Un firav ghiocel a r rit
Copila ii sunt hazlii, Cu hain alb s-a-mbrobodit.
Mieii zburd pe câmpii. Cucul cânt -n dumbr vioar
i mieii zburd pe afar !
Prim var , e ti frumoas
i e ti tare luminoas O albinu g lbioar
Tu copacii-nmugure ti S-a gândit din stup s zboare
i z pada o tope ti. Raza blând de la soare
I-a-nc lzit o aripioar .

Iar în copacul din gr din Drag , drag prim var

rile,f vioar , Ne-ai adus în suflet iar
i cânt chiar acum Voie bun , veselie
concertul Dragoste i armonie!
Cu titlul”Vis de prim var ”.
Diaconu Valentin IV B

Vestitorul prim verii

Savin M lina IV B

E mijlocul lunii februarie. Mai e pu in pân ce animalele din p dure vor începe s se
preg teasc pentru festivalul prim verii. Ele se întreab dac vor reu i. Veveri a sprinten
adun toate viet ile p durii i le întreab :
- Cum vom reu i s aducem prim vara? Iarna înc ne d târcoale, î i trimite
lacrimile înghe ate s ne distrug plantele. Viscolul i gerul nu mai au de gând s plece Nu
s-a ar tat înc nici o raz de soare printre norii gro i.
Nimeni nu mai avea nicio speran …Deodat s-a auzit un fo net u or. Ce
era?A teptare…Din z pad iese sfios o mic i pl pând floricic cu capul plecat, cu petale
albe ca spuma laptelui. Era ghiocelul. Cu vocea cristalin spuse:

-Eu sunt doar o floricic ,
Moale, pufoas i mic .
Pe lume am eu un rost
vestesc ce a mai fost.
Iarna sigur o alung Soarele venind gr bit
Prim vara v-o aduc ldur ne-a oferit.
i fac loc la floricele, Pentru c iarna gonesc
Ghiocei mul i i lalele. Vestitorul prim verii m
numesc.

Dup ce animalele au auzit vorbele ghiocelului, nu i-au mai f cut griji c prim vara
va mai întârzia mult, a a cum se întâmplase în anii trecu i.

39
 Prim vara
Lefter Mariana V B
În luna Martie, pe o raz pl pând de soare, a coborât Prim vara în lume. E înc frig
i z pad , iar oamenii mai poart haine groase.
-Voi readuce totul la via ! spuse blânda Prim var .
Imediat, p rele g gioase se gr besc s întâmpine sosirea Prim verii, soarele arde
mai puternic f când z pada s plâng , ghioceii somnoro i se îndreapt pl pând spre lumin ,
mugurii se deschid promi ând fructe gustoase iar firicelele de iarb se întrec la crescut.
Departe, pe es, un tractor r stoarn brazde afânate; pe deal, un ciob na a ie it cu
mioarele la p scut. Glasul lui r sun voios:
„Prim var , prim var ,
Aduci bucurie-n ar ..”

Leonte Brându a IV B Cojocaru Florina VII D Savin M lina IV B

Doamna mea înv toare

Hodor Paula Dayana V B
T caru Larisa VII B

Era prima zi de coal , ziua în care începeam primii mei

pa i spre înv tur . Clopo elul suna vesel, chemând cu drag
copiii la coal . Printre to i acei copii ner bd tori m
num ram i eu, a teptând înfrigurat , cuprins de emo ii i
team clipa în care aveam s o cunosc pe doamna mea
înv toare.
Dup ceremonia de deschidere a unui nou an colar, mul imea de
copii s-a risipit prin clase. Am ajuns i eu într-o clas mare, luminoas i frumoas ce îmi
crea impresia c eram o fiin foarte mic i neajutorat . Îns , în fa a mea, am v zut o
doamn sl bu , cu p rul scurt i pu in înalt , care a început s vorbeasc cu un glas domol
i calm. Sub privirea ei cald i blând m-am lini tit i am c tat încredere în mine. Am
în eles c dânsa era doamna mea înv toare i m-am bucurat nespus.
În urm toarele zile, coala nu mi s-a mai p rut atât de grea i înfrico toare pe cât
credeam. Pe zi ce trecea înv am cu pl cere multe lucruri interesante, iar doamna
înv toare îmi c uzea pa ii cu aten ie, m ajuta întotdeauna, îmi explica i, chiar dac se
mai sup ra câteodat pe mine, nu m pedepsea. Î i f cea datoria de înv tor cu mult
dragoste i d ruire i, pentru aceasta, noi, copiii, o respectam. Îmi amintesc c în fiecare
diminea nu începeam lec ia f a spune m car o rug ciune, c ne încuraja s particip m
la multe activit i i concursuri pentru a ne cunoa te mai bine aptitudinile, pentru a ne
stimula capacitatea de înv are, pentru a ne obi nui cu spiritul de competi ie.
Îmi pare r u c anii petrecu i împreun cu dânsa au trecut atât de repede i, chiar de-
da timpul înapoi, sunt convins c nimic nu va mai fi la fel. Ast zi, îns , pot s în eleg
efortul doamnei înv toare de a ne educa, de a ne înv a s scriem i s citim, de a ne
explica tainele universului i, pentru toate acestea, îi mul umim i îi purt m în suflet mult
recuno tin .

40
Draga mea înv toare
erban Nicoleta IV B
Draga mea înv toare,
Cu chip luminos în soare
Ne înve i s fim cumin i
fim harnici, lini ti i.
Tot ce este bun în via
Drept, liber, cu speran
Noi afl m doar de la ea
i-i vom mul umi cândva.
Primii pa i ni-i ocrote te
i cu drag ea ne vorbe te
Ne iube te-n felul ei
Ca i pe copiii ei.
Am o doamn înv toare
Cu un suflet foarte mare.
Ea va r mâne mereu
În gândul i-n sufletul meu.
Mama
Vatamanu Larisa VI B
De pe bolta-ndep rtat
Str luce te-acum o stea,
i- i ureaz la fereastr
„La mul i ani, m mica mea!”
Tot ce-i bun la tine vin ,
Suflet bun i minunat!
i s i fie via a lin ,
Draga mea, m mica mea!
Îns eu sunt cam micu ,
N-am cadou mai bun s
fac,
Dar de vrei, inima mea
E a ta, m mica mea!
Dar, cred eu, n-ar fi destul:
Pentru tine-am adunat
Cei mai ro ii trandafiri –
Un buchet înmiresmat!
Nou ro ii inimioare
i aduc acum în dar,
Împreun cu-o urare:
„La mul i ani, m mica mea!”
Mama mea
Ghiurea Diana VI B
Clopo elul a sunat de ie ire. Afar , fulgi mari de
pad dansau zglobii, a ternând un covor moale i pufos,
chemându-ne la joac . Drumul spre cas l-am str tut într-
o goan nebun . Am aruncat ghiozdanul i... la derdelu !
Eram aduna i to i copiii de pe strad i valea r suna de
veselia noastr . Nu mai sim eam frigul..., ba chiar ne
înc lzisem! Câ iva dintre noi ne-am atârnat hainele în
crengile copacilor ca s fim mai sprinteni. i din nou la
sanie! Doar întunericul ne-a îndemnat spre casele noastre.
Îns noaptea n-a adus numai somnul, ci i febra.
Gâtul a început s m doar i, de câte ori înghi eam, m
apuca plânsul. Nasul, de i înfundat, curgea continuu i
aveam senza ia c m sufoc. Când mi-era frig, când
transpiram abundent. i termometrul nu înceta s arate mai
pu in de 390C. Alarm în toat casa; frec ii, Nurofen,
aspirin , comprese, ceaiuri calde... Câteva zile i câteva
nop i, o mân cald mi-a mângâiat fruntea, un glas domol
m-a dojenit i mi-a dat curaj, o lumin dulce m-a ajutat s
înving r ceala. Ce m f ceam eu, oare, f mama mea?!
Munteanu M lina IV B
Mama
Adiaconi ei Alexandra VII B
i Dac a putea, a alerga la soare
Pentru un strop de culoare,
Culoare cald , plin de lumin
Pentru a- i încununa via a senin .
Dac a putea, a alerga la soare
Pentru a- i culege visul meu cel mare,
i-atunci, în dar eu i l-a da
De ziua ta, m icu a mea!
Chipul t u blând i privirea senin
Îmi vor c uzi mereu calea spre lumin ,
i m vor ajuta întotdeauna s g sesc
Drumul cel drept, locul în care s tr iesc.
41
 Miracolul vie ii
Mihnea Bâlici V B

Lucrare premiat cu locul I la Concursul Na ional

de crea ie literar „Ion Creang ” – Br ila

Avea ochi.
Putea s vad . Dar tot ce era în jur era o cea vag ce acoperea fe ele
persoanelor din înc pere.
Nu avea pic de logic lumea asta. Era prea luminoas pentru o lume. Lumile
erau întunecate i reci, gigantice i totu i mic orate la un anume punct fix. Dar lumea
aceasta era imens ... i era locuit ...
i imagina lumea altfel. B iatul se gândise la ceva mic. Un loc mic. Ca acel pe
care-l tia. Dar ... era complet diferit.
„Oare...? Oare aici e lumea lumilor?! Intersec ia vie ilor anterioare, prezente i
viitoare?!... când un om se na te la o secund ?! când alt om moare în exact în aceea i
secund ?! Am auzit pove ti despre acel loc... I se spune P mânt.”
Probabil era cel mai tân r p mântean. Cu toate acestea, se sim ea vechi acolo.
Parc tr ise o lung perioad de timp pe P mânt. Dar era nou. Nou de cinci secunde.
Cineva plângea. Cineva întreba dac e fat sau b iat. Cineva spuse: „B iat!”. i se
auzi un ip t. O metropol de glasuri i zgomote îi invadau auzul. B iatul nu în elegea
nimic, a a c se mul umi s plâng .
Vedea neclar în fa a ochilor o persoan . Avea ochi mari i colora i. Nu le putea
defini culoarea prin cea a pl pând a ochilor. Avea p rul lung, probabil blond sau
ro cat, pufos. Mirosea a ierburi aromate i a scor oar . Îl strânse la piept, într-o
îmbr are duioas . Se sim ea în siguran în mâinile acelei persoane. O pip i atent pe
fa i îi recunoscu pome ii i nasul cârn. Erau toate ale lui. Cine era persoana aceea,
habar nu avea, dar o pl cea.
Mama spusese ceva. Nu în elese, nu-l interesa, tia doar c se n scuse. Dintr-un
nimeni devenise cineva. Era pe Pâm nt, lumea lumilor, unde to i se n teau din lumile
întunecate unde locuiser atâta timp. De fapt, acum timpul c tase o logic în mintea
micu ului om.
To i începeau a a via a. Se sim ea energic, putea s fac orice! Putea s vad
lucruri nev zute! Era liber ca pas rea cerului! tia c asta era via a. Era una singur .
Trebuia s o tr iasc . Începu s râd . În sfâr it, era viu! Viu! Cele trei litere se izbir de
mintea sa.
Esen a copil riei era via a....
Via a sa începuse. i nu o s se sfâr easc prea repede...
- Cum vrei s -i spunem? se auzi o voce tremurând de b rbat.
- Nu tiu, r spunse mama copilului, cu o voce ca de clopo el, muzical , cald , ce îl
cu pe nou-n scut s zâmbeasc .
Lumea lumilor i se deschidea în fa . Dac voia s intre în ea îi trebuia un nume.
Era timpul pentru a deveni o persoan . Primul nume fu Leonard. Mama d du din cap

42
calm , privindu-l în ochi. Prin cea a obscur se întrez reau ochii zâmbitori ai femeii.
Urm Radu, George, Marin i multe altele, dar niciunul nu era pe placul mamei.
Tocmai când r seser f nicio idee, b iatul se gândi la un nume. Încerc s
le comunice, dar vocalele i consoanele se amestecau haotic f a transmite vreun
cuvânt cu sens. Copilul î i d du seama c nu putea înc vorbi i nu tia cum s le
transmit gândurile sale.
Mama sa îl privi în ochi i spuse:
- David. O s îl numesc David!
Micu ul, cu ochii mari, mira i, deschi i spre lume, în elese c mama îi ghicise
gândurile, c pentru a comunica ceea ce simte nu are nevoie de cuvinte, ci doar de
dragostea infinit , nem rginit a mamei sale, suficient pentru a creea acea leg tur
ancestral , dumnezeiasc , divin între orice mam i copilul ei.
Doctorul întreb dac erau siguri. Mama nu r spunse concret i trebui ca
rbatul de lâng ea s -i transmit mesajul.
„O lume nou . Uite-m pe mine, David! Iat -m Universule! M-am n scut!
Destinule, preg te te-te, e timpul pentru lupta vie ii! Sunt gata s comunic cu Mama
Natur , cu zeii timpului i esen ei, cu materia, cu prietenii i familia! S-a n scut un om!
Numele lui e David!”

Copil ria Copil ria

Moc na u Teofana VI B Vatamanu Larisa VI B

Copil rie, t râm de vis, Ei, ce dor îmi e de basme,

Timp nedescris,
Spa iu al bucuriei,
Vârst a fanteziei!
Copil rie, fiic a inocen ei,
Mare dar al Sfintei Providen e,
Timp de adunat
Mult i-mbel ugat!
Copil rie, de ce oare
Nu e ti nemuritoare?
Pe marea vie ii-nvolburat ,
mâi un vis de alt dat !
vrea s fiu mereu copil,
La vârsta darului divin,
vrea ca via a mea toat
De copil rie s fie luminat !
i de vise de copil,
De Ilene Cosânzene
i de prin i cu ochi senini!
Îns-acum privesc pierdut
noag Andreea V A
Vechi albume ruginite,
Mi-amintesc de multe pozne,
De bunici, de rude, vise...
A plecat copil ria
Cu miros de mere coapte,
Cu iluzii, cu speran e
i cu doruri spunse-n oapte!
Achiri oaiei Bianca VI C Într-o zi, când va fi soare,
Am s fiu din nou copil,
i-am s urc în podul casei
Plin de-atâtea amintiri.
Printre a e de p ianjen
Te-oi g si, copil rie,
Pr fuit i pustie...

Bort Rare IV B

43
 Floarea-soarelui
Mihnea Bâlici V B

Câmpurile, b tute de vânt tomnatic, st teau epene – ce-i drept, se

mai unduiau prin b ile u oare de vânt – în timp ce norii treceau pe deasupra
lor cu viteza melcului. O am rât de floarea-soarelui st tea singur în vârful
dealului dar, cu toate acestea, era principala atrac ie a peisajului, de parc
toate razele solare se îndreptau c tre dânsa, a a cum luminile rampei se r sfrâng asupra unui artist.
Privi i-o! Banal , lep dat de orice Dumnezeu, de parc i clorofila dintr-însa a p sit-o.
cina s rea dintr-un p mânt reav n, uscat, urcându- i tulpina spre cer. Frunzele st teau amor ite,
nici verzi, nici ofilite, de o culoare g lbuie spre verde crud, prin care nervurile str teau, ca i
fluviile, un de ert. i cum priveai mai sus, vedeai cupola desf cut de petale galbene – atâtea câte
mai r seser –, ce f cea vizibile semin ele negre, lucioase, str lucitoare. Floarea, ca un zeu
runt în vârful universului, era întoars pu in spre sud, înspre soare, umbrele conturând-o dinspre
miaz noapte, cu priceperea unui maestru al penelului. O petal se desprinse de pe floare, urmat de
o alta, c zând pe p mânt i ofilindu-se. Ah, frumuse ea naturii! Se ascunde în cele mai banale
lucruri, fiind observat doar dac te ui i mai atent decât î i permite ochiul. Atâtea detalii o f ceau
mai special , mai diferit , mai frumoas – o splendoare sub forma unei flori semiuscate. Probabil
niciun epitet nu ar putea caracteriza aceast banal , simpl , uscat , dar magic floare a soarelui.

Sunt un fluture venit din amintire...

Co ni Lavinia VII B Simionic Isabela VII B

Sunt fluturele dragostei Sunt un fluture venit din amintire,
ce te hr ne te cu nectarul dulce Un fluture suav i delicat,
cules din petalele inimii. Un flutura ce î i dore te doar iubire
i, peste câmpia de smarald, s fie împ rat.
Sunt fluturele visului
ce zboar în seninul fanteziei, Sunt un fluture venit din amintire,
împr tiind alai de pove ti Un flutura cu sufletul curat,
Un fluture n scut din bucurie,
Sunt fluturele speran ei Un basm de care ai uitat...
ce, dup ploaie, se deschide-n
oglinda curcubeului. Rug ciune
Sunt fluturele vie ii Cimpoe u Ruxandra V B
ce te poart spre miile de flori... Doamne, Doamne, Dumnezeu,
Îns niciodat nu vei ti Ap mereu, mereu
…care dintre ele este floarea din tine. Pe iubitul tat -al meu!
-i un car de s tate,
Mil mult , bun tate,
Pav l Emilian VII B Iar pentru m mica mea
Adu-i, Doamne, bucurii,
Sunt un fluture venit din amintire, tate i-mpliniri.
v picur în suflet un strop de fericire; Bate i la al ii-n poart ,
Sunt un fluture mic, cu aripi deschise, La copii b tu i de soart ,
venit s v -mplinesc noianul de vise. i te-ndur , cât vrei Tu,
Sunt un fluture care, uitat într-o floare, soar -le sufletu’,
cu aripi din mare, v aduc numai soare. i le d , dup prea m rita inim a Ta,
Cam ce crezi c-ar merita!

44
 Lunc la Poduri de tefan Luchian

Descrierea unui tablou

Ghiurea Diana V B

Tabloul este un pastel care ilustreaz un

peisaj de toamn . Artistul a lucrat cu sensibilitate,
surprinzând natura i variet ile lumii naturale.
Este vorba de o mare libertate creatoare i
cromatic , pictorul folosind culori pure ce se
întrep trund în mod natural când sunt privite de la
o anumit distan , datorit atrac iei care le-a
asociat. Astfel, culoarea cap energie i
prospe ime.
Privind tabloul de aproape, am putea crede
este redat o dup -amiaz târzie de octombrie,
îns , îndep rtându-l, se observ c poate fi i o zi obi nuit de var .
Exist o palet bogat de culori, de la cerul bleu-cenu iu la câmpul ocru
(galben-brun), de la galbenul de zinc, din care r sare verdele crud al
poienii, la verdele închis al frunzelor triste din col ul peisajului aflat în
umbr , de la diferitele nuan e de marouri la negrul rece, intangibil, poate
indiferent, dar sigur misterios.
Prin siluetele strâmbe ale arborilor, pictorul ar vrea s i exprime
nelini tile, temerile. Nu exist verticalitate, ci confuzie i chiar semne de
întrebare. Cu toate acestea, natura static privit din prim-plan
transmite regret, triste e, melancolie, îns în dep rtare se observ o
adiere a frunzelor aflate în b taia vântului. Astfel, caracterul a ceea ce
pare fix, imuabil este în contradic ie cu principiul fluidit ii.

Lupa cu Alexandra VI B

În prim-plan, se observ , pe paji tea sm uit , de un verde-

maroniu, galben-ruginiu i verde-auriu, în plin soare, câ iva copaci slabi
i strâmbi, ale c ror frunze triste prev d venirea toamnei. Situat în
mijlocul tabloului, câmpia i-a pierdut parc din tinere e, fiind pictat cu
verde foarte deschis, maroniu i galben, culori ce transmit trecerea
timpului. În partea de jos a copacilor îmb trâni i, se observ culoare
ro ie sau ruginie a ierbii care accentueaz impresia c totul începe s
piar . În planul îndep rtat al tabloului se v d un ir de copaci puternici i
trainici, idee sugerat de verdele închis cu ajutorul c ruia au fost
eviden ia i. Momentul zilei este o dup -amiaz c lduroas , dac privim
cerul pictat în auriu i bleu. Lumina str bate peisajul prin frunzele
copacilor s cio i, iar razele soarelui lumineaz dinspre partea
privitorului. Se simte în întreaga atmosfer sosirea neîntârziat a
toamnei sugerat de paloare ierbii, de rugina frunzelor i de
îmb trânirea copacilor.

45
 Vârsta inocen ei
Nr. 12-13 An colar 2009-2010
Apare semestrial
ISSN 1843 - 7753

Editor:
Grup colar Roznov

Directori:
Prof. Vasile Vasilache
Prof. Maria Topciu

Redactori coordonatori:
Prof. Oana Ilarie
Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile
Pr. drd. Iulian-Mihail Vasile

Colaboratori:

Elevii Grupului colar Roznov

Profesori Înv tori

Nu a Liche Rodica Neam u Minodora Ad sc li ei

Petronela Lupu Verona Bogus Carmen Ciurl
Daniela Nicoar Lucia Mehedin Monica Drângu
Raluca Rusu Rodica Cre u Simona Ilie
Mihaela Staicu Manuela Nicorescu Maria Corduneanu
Elena Socol Monica Jbanca Elena Dumitra cu
Oana epe

Tehnoredactare & Design:

Pr. drd. Iulian-Mihail Vasile

Adresa redac iei:

Grup colar Roznov-Neam
Str. Tineretului nr. 648
Telefon/fax: 0233/665694
Email:grupscolarroznov@yahoo.com

Partener-sponsor
Parohia „Sf. Ilie” Chintinici-Roznov

46