Sunteți pe pagina 1din 45

Vârsta Inocenţei

Revista Liceului Teoretic Roznov

Învăţământ primar, gimnazial şi liceal

Anul IX, Nr. 16-17 (2012 – 2013), ISSN 1843 – 7753


Cuprins Vârsta inocenţei

Didactic Page 2 – 19
Page 20 – 27 Eveniment
Divertisment Page 28 – 30
Page 31 – 40 Monden şcolar
Cred Doamne Page 41 – 43

Revista Vârsta inocenţei – Liceul Teoretic Roznov

Nr. 16-17, An şcolar 2012-2013

ISSN 1843 - 7753

1|Page
Didactic Vârsta inocenţei
Motivul codrului în lirica eminesciană
Codrul, ca şi marea, cu râurile şi cu izvoarele, sunt o metaforă a
eternităţii: - Ce mi-i vremea, când de veacuri,/ Stele-mi scânteie pe lacuri,/
Că de-i vremea rea sau bună,/ Vântu-mi bate, frunza-mi sună;/ Şi de-i
vremea bună, rea,/ Mie-mi curge Dunărea. Cât de apropiată este această
viziune de cea folclorică s-a arătat, constatându-se o corespondenţă ideală
între cele două creaţii, datorită şi faptului că, în folclorul românesc, codrul
este metafora fundamentală, simbol al ospitalităţii în vitregiile istoriei,
simbol al vieţii ce se consumă în eternitate. Ceea ce adăuga poetul din simbolismul romantic
este comparaţia eternităţii codrului cu viaţa trecătoare a omului ca o concluzie a sentimentului
trecerii: Numai omu-i schimbător,/ Pe pământ rătăcitor,/ Iar noi locului ne ţinem,/ Cum am
fost aşa rămânem:/ Marea şi cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna şi cu soarele,/ Codrul cu
izvoarele.
Ca şi poetul anonim, iubirea de natură, pe care o proclamă elegia Revedere, izvorăşte
la marele nostru liric din strânsa şi permanenta lui legătură cu pământul şi locurile natale.
Dialogul dintre poet şi codru, provocat de revenirea poetului pe meleagurile copilăriei, pe care
este fundamentată poezia ca structură, pune în lumină, pe de o parte, iubirea nostalgică a
poetului faţă de codru, de care e multă vreme de când s-a despărţit, bătând drumurile vieţii
între oameni, iar, pe de altă parte, imaginea tulburătoare a codrului, care, în răspunsul său,
pare indiferent faţă de soarta vremelnică a omului, proclamându-şi cu mândrie eternitatea şi
veşnica lui tinereţe, dar care, în fond, înţelege şi ocroteşte viaţa omului: ... Şi mai fac ce fac de
mult,/ Vara doina mi-o ascult,/ Pe cărarea spre izvor/ Ce le-am dat-o tuturor,/ Împlându-şi
cofeile,/ Mi-o cântă femeile. Între elementele rustice şi durabile ale naturii intră şi doina,
printr-o coexistenţă imemorială. Pornind de la alegoria codrului etern, superb şi nepăsător faţă
de trecerea timpului, poetul aduce în finalul poeziei şi alte elemente ale naturii veşnice, cum
sunt marea, cu râurile şi izvoarele, pământul cu pustiurile şi, din lumea astrelor cerului
nemuritor, luna şi cu soarele.
În Ce te legeni, codrule..., tulburătoarea imagine a codrului, - acest cadru permanent
românesc, atât de strâns legat de viaţa şi istoria poporului nostru, - cu frunzişul rărit de
puterea iernii şi cu crengile aplecate la pământ, într-o stare de amorţire, - aici simbol al
bătrâneţii şi al morţii apropiate – şi viziunea stolurilor de rândunele, care duc cu ele în negura
necunoscutului gândurile şi norocul poetului, lăsându-i în suflet numai dorul veşnic şi
neliniştea, presupun o totală identificare afectivă, ca şi la omul din popor, cu natura eternă
care-l înconjură. Elegia lui Eminescu capătă, astfel, sensul unei meditaţii asupra existenţei şi
aspiraţiei spre nemurire. Fiorul nostalgic pe care Eminescu îl dăruieşte cântecului asigură
versurilor o incantaţie inefabilă: - Ce te legeni, codrule,/ Fără ploaie, fără vânt,/ Cu crengile
la pământ?.../ - De ce nu m-aş legăna/ Dacă trece vremea mea!/ Ziua scade, noaptea creşte/
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Cele mai multe poeme ale silvestrului Eminescu, unele graţios idilice, configurând un
locus amoenus adecvat iubirilor ideale ori visului, sunt ale unui apolinic, iar ca urmare

2|Page
Didactic Vârsta inocenţei
proiecţiile în timp nu cunosc traume. Recunoaştem în cele peste treizeci de antume şi postume
din respectivul ciclu, note caracterizând o comunitate distinctă, modelată cu faţa spre munţii
împăduriţi, tentată de un centralism al vegetalului grandios. Codrul întinzând bolţi deasupra
poetului nu e numai cetate, dar şi sanctuar, de unde ispita de a sincroniza vibraţiile misterioase
ale fiinţei cu palpitul indescifrabil al pădurii. În perspectiva elegiac-mioritică din Mai am un
singur dor, imaginea mării, fundal afectiv peren, se aliază cu nostalgia pădurii veşnice –
factor nuclear: Să-mi fie somnul lin/ Şi codrul aproape,/ Pe-ntinsele ape/ Să am un cer senin.
Înscrierea în timpul etern al pădurii devine, în subtext, un mod al sfidării tranzitoriului,
de aici în trinomul trecut-prezent-viitor senzaţia de prezent perpetuu. Regresiunea spre
elementar şi primitiv, apropierea de zimbrii codrilor cei vecinici, reinstalarea în codrul sur şi
vecinic condiţionează concilierea cu destinul; aliaj de mister şi serenitate cu atracţii complexe,
pădurea apare ca salvatoare. În tipare psihice şi semantice ca acestea, pădurea e nu numai un
centru de stabilitate, dar şi vatra mitică, simbolizare a lumii vizibile şi a existenţelor obscure.
Multitudinea de semne absconse vorbesc iniţiatului: pădurea necălcată de om duce în
timpul sacru al începuturilor în acea natura naturalis nepângărită, la limita fabulosului; ea e,
prin aceasta chiar, tărâm cu reverberaţii esoterice, deţinătoare de puteri şi făpturi tainice.
Păşind pe sub bolţile ei poetul intră în mit, sedus de misterele din jur, cu o mare aptitudine de
a-şi sublima melancolia. La Eminescu, pădurea e, finalmente, o componentă a categoriei etno-
existenţiale româneşti; crescând pe straturi de adâncime, legată de imemorial, de vieţi
anterioare uitate, ea se constituie progresiv într-un fel de totem patetic.
La originea elegiacului Ce te legeni... stă un model folcloric de aspect funerar:
- Bradule, brăduţule,/ Ce-ţi este drăguţule?/ Ce te legeni făr-de-vânt,/ Făr-de-vânt, făr-de-
cuvânt,/ De-ajung crengile-n pământ...Tumultul, vijeliile, nu intră decât incidental în atenţia
lui Eminescu, călăuz în zone ale calmului, ale idilicului chiar, într-un timp tonic. Întorcând
spatele lumii rămase în urmă, complăcându-se într-o suavă dormitare a cugetului, om şi
pădure devin existenţe complementare, ritmându-şi pulsul într-un continuum ca un flux
prelungit, reînceput în perpetuitate.
Între ideal şi real, între ceresc şi teluric, s-a stabilit un echilibru perfect, realizat în
poezie prin irumperea divinului în om, numirea etericului şi a materialităţii într-un tot de
esenţă superioară, „aşa cum, la ţărmul unei ape calme, copacul din afară şi cel oglindit par să
crească dintr-o singură rădăcină către două ceruri” ( Jean Paul, Vorschule der Asthetik, I, 15;
apud Eugen Tudoran, Ed. Minerva, 1972).
Feeria nopţii, mrejele diamantine, vântul greu de mirosuri, jocul lunii în apă, natura ca
deplină alegorie a spiritului, căci numai ochiul inocenţei poetice, după Jean Paul, este în stare
să vadă marea oglindă de cristal dintre pământ şi cer, în care o lume nouă, absconsă, îşi
aruncă imensele-i imagini: Aeru-i văratec, moale, stele izvorăsc din ceruri,/ Florile-izvorăsc
pe plaiuri a lor viaţă de misteruri,/ Vântu-ngreunând cu miros, cu lumini aerul cald.
(Memento mori). Ocupând un loc important în întreaga operă a lui Eminescu, elementul
verde-întunecos al codrului domină şi mitosul naturii în zona plutonică. Elementaritatea este
aici mai viguroasă, mai manifestă, mai aproape de era urieşească, fabulosul şi sacrul
împletindu-se în existenţa aceasta covârşitoare, iar muzica pădurii atinge coarda presimţirilor,
vagul şi neliniştea subiectivă, pentru ca, devenind masivă, să acopere cu întunecate fluvii de

3|Page
Didactic Vârsta inocenţei
durere o faţă a lumii. Când Eminescu spune: Mult frumoasă e pădurea cu-a ei trunchi de aur
roş/ Ce în frunza lor cea moale suspinau întunecoşi... (Călin nebunul), suspinarea codrului
arată o durere a naturii însăşi, o misterioasă şi profundă muzică a elementului, şi nu
transpunerea în cosmic a suferinţei poetului. Natura poate fi surprinsă în organicitatea ei
închisă, unde sonul apelor, al frunzelor, cântecul înmiit al paserilor, murmurul albinelor,
orchestrează o muzică a unităţii elementare; nu mai este gândirea străbătând formele, ci natura
în sine, haotică, haosul raţional: În curgerea de ape, pe-a frunzelor sunare,/ În dulcele-
nmiitul al paserilor grai,/ În murmurul de viespi, ce-n mii de chilioare/ Zidesc o mânăstire de
ceară pentru trai. (Codru şi salon)
O umbră eternă e aura codrilor, patria zimbrilor şi turmelor de cerbi, locaşul de taină al
sirepilor albi ai mării, însă mai ales un templu al tristeţii îşi clatină aici catapeteasma neagră şi
unduiosă, întunericul codrilor şi întunericul mării împreunându-se în armonia durerii; sună
acea melancolie fundamentală a naturii, resimţită de romantici, şi care este jalea după un bun
pierdut, după vârsta de aur, după libertatea haotică a începutului (La Schelling melancolia
sentimentelor vine din ruptura naturii de necondiţionatul prim şi ea exprimă dorul cel mai
sfâşietor al nopţii după sine însăşi, după unitatea sa primordială): De-aceea-n codri negri mă-
ntorc să rătăcesc,/ În umbra lor eternă eu umbra-mi mistuiesc,/ Privesc cum peste frunze
uscate fără urme/ Aleargă zimbrii negri şi cerbii fug în turme,/ Iar lângă vechi fântâne de
lume date-uitării/ Privesc în iarba naltă sirepii albi ai mării. (Gemenii)
La panteistul Schelling, neospinozist, natura este „Dumnezeu în evoluţia sa, natura
vizibilă trebuind considerată doar după formă ca natură, în esenţa ei fiind divinitate, desigur
într-un stadiu inferior, însă trezindu-se din somnul morţii; la Eminescu, natura se umple de
somnul morţii, în esenţa ei fiind moarte, natura este moartea în involuţia sa (I. Negoiţescu,
Poezia lui Eminescu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995).
Elementele naturii au toate o valoare simbolică. În vreme ce poetul va fi pământ în
singurătate-i, troienit cu drag de aduceri aminte, glasul izvoarelor îi va îngâna somnul veşnic;
marea va geme de patimi îmbrăţişând pământul cu braţele ei de valuri, mereu aceleaşi valuri
ce în zadar vor să se atârne de stâncile malului; luceferii îi vor zâmbi din înălţimile cerului iar
luna îi va acoperi în razele ei, alunecând prin pădurea de brazi. Epitetele întregesc valoarea
simbolică a viziunii. Ca simbol al nemărginirii, apele mării sunt eterne, iar cerul este senin; ca
simbol al începuturilor mereu repetate în dialectica existenţei izvoarele sunt blânde, iar luna,
ca simbol al destinului omenesc în succesiunea repetată a vieţii şi a morţii, este atotştiutoarea.
Se vede clar că poetul a folosit în viziunea lui elemente cu o străveche semnificaţie simbolică
în creaţia folclorică.
Aflându-se, până în ultima clipă a vieţii lui creatoare, într-o neostenită căutare a
echilibrului lăuntric şi a împlinirii sale, Eminescu priveşte iubirea şi natura nu ca pe o evadare
din realitatea brutală şi nici ca pe o formă de capitulare în lupta împotriva răului social, ci ca
pe unicul izvor al entuziasmului său neîntrerupt în faţa frumuseţilor vieţii, menit să-i
reîmprospăteze elanurile creatoare istovite de eforturi.

Prof. Oana Ilarie, Director Liceul Teoretic Roznov

4|Page
Didactic Vârsta inocenţei

Prima zi de şcoală - un nou început, gânduri ale unui dascăl ... părinte
Prima zi de şcoală este o zi cu multe
emoţii atât pentru copil cât şi pentru părinţi,
dar este şi un nou început... Tocmai de
aceea pregătirile pentru începerea şcolii
trebuie să se facă cu ceva timp înainte. Dar
nu pregătirile materiale trebuie să primeze,
ci pregătirea psihologică a copilului.
După ce în urmă cu câţiva ani aţi
trecut, alături de puiul vostru, prin emoţiile
primei zile de grădiniţă, acum vă aflaţi în
preajma unui nou eveniment important şi
unic din viaţa copilului: prima zi de şcoală !
Viitorul şcolar are nevoie de toată
încurajarea şi sprijinul familiei pentru a
reuşi să aştepte cu nerăbdare şi emoţii de
bucurie prima zi de şcoală şi întâlnirea cu
doamna învăţătoare, şi nu cu teamă sau
frică.
Deşi este doar o zi din viaţa copilului
şi a părintelui, este ziua cu cea mai mare
încărcare emoţională. Între amintirile
fiecăruia dintre noi se regăseşte cu siguranţă
şi prima zi de şcoală.
Pentru copil este o zi specială. Poate
şi-a imaginat-o, poate este nerăbdător, poate
se simte „mare” sau poate îi este o frică
teribilă. Pentru părinte este o zi în care
spune cu mândrie, pentru prima oară
“copilul meu este şcolar”. Dincolo de toată
încărcătura emoţională, prima zi de şcoală
marchează o noua etapă în viaţa copilului.
Începând de acum, zi după zi, copilul
achiziţionează cunoştinţe şi abilităţi care îl
formează pentru viaţa adultă.
Cum să facem ca această zi să rămână
o amintire plăcută, de neuitat?
Această zi este unică! Tratează-l cu
încredere şi fă-l să se simtă important!
Fiecare copil este unic ! Unii copilaşi
sunt mai timizi, mai emotivi, alţii, din contră, sunt foarte isteţi, activi sau încrezători în forţele
lor. Din acest motiv, cu siguranţă că v-aţi pus întrebări despre cum se va adapta copilaşul la
şcoală, cum se va înţelege cu colegii, cum se va integra în noul colectiv sau despre cum va
percepe ideea de a avea teme. În primul rând părinţii trebuie să-i vorbească celui mic cu
entuziasm despre şcoală şi despre toate activităţile pe care le va face. Îi puteţi împărtăşi mici

5|Page
Didactic Vârsta inocenţei
„secrete” din viaţa voastră de şcolar, despre avantajele de a fi atent la ore şi despre cât de
frumos este sentimentul în care afli că ai obţinut nota maximă la o testare.
Un alt avantaj al vieţii de şcolar pe care trebuie să i-l prezinţi copilului tău şi care, cu
siguranţă îl va încânta, este că va întâlni noi prieteni şi parteneri de joacă. Viaţa de şcolar,
înseamnă totodată şi maturizare, ceea ce presupune că de acum cel mic are mai multe
responsabilităţi. Acest aspect este foarte important şi nu trebuie scăpat din vedere atunci când
vă pregătiţi puiul de şcoală. Puteţi aborda acest aspect, plecând de la dorinţa tuturor copiilor
de a fi mari. Purtaţi o discuţie cu viitorul elev al familiei, spuneţi-i că de acum a crescut, nu
mai este un copilaş. De când va începe şcoala va trebui să îşi pregătească singur ghiozdanul
cu cărţile şi caietele care îi vor trebui în fiecare zi, în funcţie de orarul şcolar şi să îşi facă
temele. Toate acestea trebuie prezentate în aşa fel încât copilul să fie mândru în momentul în
care îşi duce aceste responsabilităţi la bun sfârşit şi felicitat de fiecare dată când le face bine.
Ideal este să realizaţi împreună un program, pe care va trebui să-l respecte în fiecare zi,
în acest mod având timp şi de şcoală şi de teme şi îi va rămâne timp liber şi pentru a se relaxa
şi juca. Nu-i vorbiţi niciodată copilului despre şcoală ca despre bau, bau! „Lasă că începi tu
şcoala şi o să vezi ce greu o să fie!” sau „Crezi că doamna o să-ţi permită să faci aşa?”. Nici
şcoala şi nici doamna nu trebuie să-l sperie pe copil. Prima zi de şcoală reprezintă un nou
început, atât pentru părinţi, dar mai ales pentru copil. În această perioadă copilul trebuie
susţinut permanent şi încurajat să fie atent la ore, să fie conştiincios, să înţeleagă importanţa
unui nivel de cunoştinţe ridicat. Pentru a ajunge să privească şcoala şi activitatea de a învăţa
cu entuziasm şi plăcere este necesar ca în fiecare zi să petreceţi cel putin o jumătate de oră cu
copilul în care să vă povestească ce a învăţat în ziua respectivă la şcoală sau ce activităţi au
mai făcut. În acest mod veţi dezvolta o relaţie deschisă cu copilul şi îl veţi învăţa să vorbească
deschis atât despre victoriile lui, cât şi despre micile eşecuri. Iar cel mic va aştepta cu
nerăbdare o nouă zi de şcoală pentru noi „aventuri” alături de colegii lui.
Indiferent de tipul de caracter pe care îl are copilul, este absolut necesar să-l pregătiţi
pentru această nouă etapă din viaţa lui, şcoala, pentru că doar cunoscând ce urmează să se
întâmple poate scăpa de teama de nou, de necunoscut şi poate adopta o atitudine pozitivă faţă
de şcoală şi de învăţătură.
În fiecare an, în prima jumătate a lunii septembrie mă uit cu jint la raftul cu rechizite
din magazine. Aşa de frumoase sunt toate şi atât de tare mi se face un dor de a începe şcoala.
Nu de a fi din nou acolo printre lecţii şi teme, ci doar aşa, de începutul ei. Da, în perioada asta
mi-e cel mai dor de începuturi.

17 septembrie 2012 – prima zi de şcoală: elevi, părinţi, flori, emoţii, gânduri bune …

prof. înv. primar Manuela Nicorescu

6|Page
Didactic Vârsta inocenţei

Şcoala după şcoală – Primul pas pentru succesul şcolar profesional


Proiect cofinanţat din fondul social european prin Programul Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
contract nr. POSDRU/91/2.2/S/55876

Obiectivul general al proiectului este reducerea ratei


abandonului şcolar timpuriu din regiunile de dezvoltare
Centru, Sud Muntenia şi Nord-Est din România prin
creşterea accesului copiilor rromi la educaţia primară de
calitate.
Obiective specifice:
 Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii la nivelul
învăţământului primar prin program tip “Şcoală după
şcoală”, educaţie remedială şi învăţare asistată pentru
un număr de 2000 de copii din 50 deşcoli la nivelul a
trei regiuni de dezvoltare, pe o perioadă de trei ani,
contribuind în acest fel la dezvoltarea resursei umane
şi creşterea competitivităţii;
 Îmbunătăţirea rezultatelor şi a frecvenţei şcolare
pentru 2000 de copii prin servicii de suport
educaţional, astfel încât să se asigure creşterea
şanselor de succes şcolar, iar pe termen lung accesul
pe piaţa forţei de muncă;
 Dezvoltarea de programe integrate pentru creşterea
accesului şi participării în învăţământul primar a
copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile,
contribuind la asigurarea de oportunităţi sporite
pentru participarea viitoare pe piaţa muncii modernă,
flexibilă şi inclusivă;
 Reducerea riscului de părăsire timpurie a şcolii prin
organizarea unei campanii de conştientizare a
aproximativ 20 000 de elevi şi părinţi rromi, inclusiv
implicarea părinţilor, instituţiilor publice şi ONG-
urilor locale în prevenirea părăsirii timpurii a şcolii,
înfiinţând câte un grup de suport în fiecare din cele
50 comunităţi pe o perioadă de trei ani.
Grupul ţintă:
 30 de elevi din clasele I – IV de la GRUP ŞCOLAR
ROZNOV
 Elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii
 Părinţi/tutori ai elevilor cu risc de părăsire timpurie a
şcolii
Programul zilnic:
 12,00 – 13, 30 - Stil de viaţă sănătos:servirea mesei. Activităţi recreative în aer
liber/jocuri la alegere în sala de clasă
 13,30 – 15,00 - Efectuarea temelor/ Activităţi remediale
 15,00 – 16,00 - Activităţi tematice/ Activităţi de dezvoltare personală

7|Page
Didactic Vârsta inocenţei

 Activitatea este îndrumată de către prof. înv. prim.


Adăscăliţei Minodora, prof. înv. prim. Dumitraşcu
Elena, prof. înv. prim. Jbanca Monica.
Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul anilor şcolari
2011-2012, 2012-2013.
În vacanţa mare a anului şcolar 2011-2012 un grup
de elevi a fost selectat pentru a merge în tabără la Predeal,
unde au desfăşurat activităţi deosebite.

Prof. înv. prim. Jbanca Monica

De ziua mamei - activitate Şcoala după şcoală

Proiectul POSDRU ,,Şcoala după şcoala – primul pas pentru succesul şcolar şi
profesional’’, desfăşurat în şcoala noastră pe parcursul anilor şcolari 2011-2013, a însemnat
desfăşurarea multor activităţi cu copiii de etnie rromă, cu părinţii lor, ceea ce a contribuit la o
mai buna integrare a lor în procesul educativ din şcoala şi comunitatea locală.
Una din activităţile desfăşurate în luna februarie 2012, a avut ca scop organizarea unui
program artistic închinat mamelor, realizarea unor felicitări în tehnica quilling, scrierea unui
mesaj pentru mama.
La activitate au participat cadrele didactice Adăscăliţei Minodora, Dumitraşcu Elena şi
Jbanca Monica, domnul director Ioan Stroea şi invitat special CJRAE Neamţ, Eliza
Ventaniuc.
Elevii au recitat poezii, au cântat cântece despre mama, iar eleva Ursache Crista din
clasa II B a susţinut un recital musical. Apoi elevii au lucrat felicitări din hârtie şi carton
colorat, cu flori în tehnica quilling, pe care le-au oferit mamelor lor.
Activitatea s-a încheiat cu discursul celor invitaţi special, domnul director şi doamna
Eliza Ventaniuc, care au subliniat importanţa şi eficienţa activităţilor desfăşurate în cadrul
Centrului S.D.S., evoluţia elevilor beneficiari ai acestui proiect.

Prof. înv. primar Adăscăliţei Minodora

8|Page
Didactic Vârsta inocenţei

Serbarea şcolară, moment de afirmare a deprinderilor artistice

Atitudinile şi comportamentul nostru în raport cu tot ceea ce ne înconjoară se


formează încă din momentul în care ne naştem. Mai întâi părinţii noştri sunt cei care încearcă
să ne familiarizeze cu normele şi valorile morale, acest lucru fiind continuat de către
educatoare atunci când copiii urmează grădiniţa, apoi de către învăţătoare, profesori.
Afirmarea talentului, aptitudinilor artistice, dar şi cadrul descoperirii acelor laturi ale
personalităţii multor copii care, în mod obişnuit – la lecţii sau alte tipuri de activităţi, rămân
ascunse, latente atât pentru părinţi cât şi pentru educatori se pot dezvolta prin serbările
şcolare.

Menită să aducă frumosul artistic în viaţa copiilor, serbarea şcolară contribuie, prin
multiplele valenţe educative, la educarea estetică a elevilor, la dezvoltarea creativităţii, a
spiritului de colaborare, la dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la o grupă în care fiecare
copil este pus în faţa interpretării unui rol, la dezvoltarea dragostei faţă de artă.
Serbările şcolare sunt activităţile extracurriculare cele mai îndrăgite de elevi deoarece
îi antrenează în organizare dar şi în desfăşurare. Noutatea scenariului, cadrul desfăşurării,
costumele propuse sunt tot atâtea ocazii în care copiii colaborează, îşi dezvoltă capacităţile
creatoare, interpretative şi chiar devenind mici actori.
Serbarea şcolară devine atât un moment de afirmare a deprinderilor artistice dar şi de
evaluare a cunoştinţelor dobândite prin lecţii.

9|Page
Didactic Vârsta inocenţei

Pe parcursul anului şcolar am organizat serbări cu diferite ocazii (Crăciunul –obiceiuri


de iarnă, Ziua mamei etc.). Câteva scenete care i-au încântat pe elevi şi i-au determinat să-şi ia
în serios rolurile au fost: „Proces literar –Ion Creangă”, „Împăcare –Nică şi Goe”, „Cel mai
frumos cadou de ziua mamei –adopţia unui copil”.
Prof. înv. primar Verona Bogus

Între anii şcolari 2007—2013, în şcoala noastră s–a desfăşurat proiectul


educaţional ,,EDUCAŢIE RUTIERĂ— EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ!”, în parteneriat cu
Serviciul Poliţiei Rutiere Neamţ şi Poliţia Oraşului Roznov, coordonat de înv. Ana Simona
Ilie.

Zilnic, în afara orelor de curs, la sfârşit de săptămână, dar mai ales în vacanţe, elevii de
toate vârstele sunt o prezenţă aproape permanentă în peisajul străzii, folosind drumurile
publice în calitate de pietoni, pasageri (în diferite mijloace de transport ), biciclişti,
conducători de vehicule trase sau împinse cu braţele, însoţitori de animale.
Dar cea dintâi calitate a unui şcolar este aceea de
copil. Şi, cum jocul constituie o necesitate fiziologică şi
psihologică a fiecărui copil, timpul liber al acestuia este,
în mare parte acoperit prin diferite jocuri.
În raport cu rigorile circulaţiei şi ţinând seama de
intensificarea ei, copiii trebuie învăţaţi cum să se joace şi,
mai ales, unde să o facă, pentru a nu pune în pericol viaţa
lor sau a altor participanţi la trafic. Jocul, în vecinătatea
drumului public sau chiar pe carosabil, fiind periculos, este interzis tuturor copiilor. Jocul pe
trotuar deranjează circulaţia pietonilor, copiii intrând, deseori, în conflict cu aceştia. Această
situaţie, în unele cazuri, generează chiar accidente de circulaţie; pietonii, pentru a ocoli copiii,

10 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei
sunt nevoiţi să coboare de pe trotuar pe partea carosabilă, moment în care pot fi surprinşi şi
loviţi de vehiculele în mers. Când copiii se joacă cu mingea, aceasta cade uneori şi pe partea
carosabilă , depăşind astfel, limitele trotuarului. Plecat în fugă după minge, pentru a o
recupera, copilul intră pe carosabil numai cu gândul la aceasta, ignorând pericolul la care se
expune.
Indiferent de mediul în care locuiesc (rural sau urban), copiii sunt de multe ori, în
special în vacanţe, angrenaţi în rezolvarea diferitelor treburi gospodăreşti sau a altor activităţi,
deplasându–se în acest scop pe jos, ca pietoni sau conducători de vehicule diverse
(corespunzător vârstei lor). Din păcate, aceste deplasări sunt întrerupte uneori, cu brutalitate,
ca urmare a săvârşirii unor abateri de la normele elementare de circulaţie, ce conduc la
accidente, mai cu seamă în orele de vârf ale traficului rutier sau în condiţii de vizibilitate
redusă. Concluziile statisticilor demonstrează că numărul copiilor care cad victime
accidentelor de circulaţie este foarte mare, chiar îngrijorător.
Anual, pe şoselele ţării noastre îşi pierd viaţa până la 500 de copii, alţii, aproximativ
1000 sunt răniţi grav, iar alţii aproape 1500 suferă vătămări corporale uşoare.
Având în vedere faptul că, pentru a ajunge la şcoală, elevii se deplasează pe drumurile
publice, pe care s–au produs uneori numeroase evenimente rutiere grave, în care au fost
implicaţi şi copii de vârstă şcolară mică, dar şi datorită lipsei de supraveghere din partea unor
părinţi, am considerat că este necesară o activitate susţinută, coerentă, desfăşurată la nivelul
şcolii, cu rolul de a contribui la formarea unui comportament civic – rutier preventiv, sub
deviza: ,,Educaţie rutieră – educaţie pentru viaţă!’’.

Concurs judeţean şi expoziţie, mai 2013

Prof. înv. primar Simona Ilie

11 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei
T.I.C în predarea / învăţarea limbii franceze

Era Internetului şi a informaticii oferă şi va oferi şi de acum înainte un univers de învăţare


deschis, accesibil tuturor: „Spune-mi şi voi uita
Învaţă-mă şi îmi voi aduce aminte
Implică-mă şi voi învăţa” (Benjamin Franklin)
 Conceptul de implicare
 Motivaţia este înlocuită cu mobilizarea

Canalele multiple favorizeaza memorarea

Prof. Jean-Marc DEFAYS (Université de Liège) spune :„Învăţarea unei limbi străine ar trebui
nu să reprezinte pentru elevi o datorie şcolară şi niciun antrenament practic, ci ocazia
de a trăi o experienţă personală unică
care să-i angajeze toată personalitatea
care să-i permită să se reînnoiască
descoperind alte persoane
alte modalităţi de a vedea lumea, de a trăi
jucându-se cu cuvintele
eliberându-se de limitele limbii şi culturii sale”
Prof. Margareta Mancaş

Adolescentul şi mass-media
Mass-media este o denumire generală a tuturor mijloacelor şi modalităţilor tehnice
moderne de informare a maselor: presa scrisă, radioul, televiziunea, internetul şi alte mijloace
de stocare şi transmitere a informaţiei (discuri, casete audio şi video, CD-uri).
Mass-media este un factor al educaţiei, care lasă urme adânci în memoria individului.
Ea poate să mărească sau să micşoreze experienţele unei persoane. Foarte importantă este
formarea pentru folosirea mass-mediei, adică a învăţa pe fiecare să fie consumator critic în
mod constructiv a mass-mediei, folosind-o în măsura în care acestea ne informează şi ne
educă şi evitând-o în măsura în care acesta ne-ar putea oferi modele negative. Un adolescent

12 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei
trebuie să ştie să selecteze informaţia primită prin intermediul mass-media iar aceasta trebuie
să fie necesară, educativă şi reală. Ziarele sau publicaţiile, pot fi foarte utile, în măsura în care
căutăm informaţia care ne va ajuta să luăm decizii adecvate, să exprimăm solidaritatea cu alţii
sau să îmbogăţim cunoaşterea noastră a realităţii în multiplele sale dimensiuni.
Mass-media este „îmbibată" de publicitate. Publicitatea are ca scop: informarea
oamenilor cu privire la calităţile unor bunuri şi servicii, - care pot fi reale sau nu - ,
influenţarea lor, astfel încât aceştia să devină cumpărători sau consumatori ai acestor bunuri
sau servicii. Dar dorinţele de lucruri, bani, plăcere, distracţia şi confortul inoculate prin
publicitate, nu sunt la îndemâna oricui şi devin astfel pricină de tensiune şi scandal.
Mass-media în general, dar televiziunea în special, reconstruieşte realitatea, realizează
un nou mod de existenţă. Televiziunea influenţează prin vizionarea în sine ca obicei zilnic,
fapt ce afectează dezvoltarea şi funcţionarea creierului uman, precum şi prin mesajele TV,
natura acestora şi consecinţele pe termen lung pe care le produc. Transmiterea informaţiilor
prin imagini, vizionarea în sine, activează mai ales emisfera dreaptă a creierului care răspunde
de vizual, emoţii, senzaţii, intuiţie, plăcere şi inhibă activitatea emisferei stângi a creierului
care răspunde de gândirea logică, analitică, exprimarea corectă a ideilor, citit şi scris,
raţionamentul matematic.
Principalele mesaje transmise prin televiziune sunt: eroticul şi violenţa. O statistică
făcută pe programele populare în rândul tinerilor arată că 83% dintre ele fac referiri la
sexualitate. Mesajul violent are următoarele efecte: facilitează agresivitatea şi
comportamentul antisocial, dezvoltă insensibilitatea la violenţă sau la victimele violenţei,
creează impresia adolescenţilor că trăiesc într-o lume periculoasă în care ei pot deveni
victime. Între 5-15% din violenţa reală este cauzată de influenţa directă a televizorului.
Se ştie că aproape fiecare copil îşi are idolul său pe care încearcă să-l imite, un părinte,
un erou din basme sau un personaj de film care îl fascinează prin puterea pe care o are. Copiii
nu ţin cont că această putere este folosită în mod distructiv. Faptul că eroul şi-a rezolvat
singur toate problemele şi şi-a făcut dreptate îl transformă în ochii copilului într-un personaj
cu care va dori să semene tot mai mult. El va pune în practică ceea ce a învăţat de la eroul lui,
nu din răutate sau instincte violente, ci pentru că nu reuşeşte să deosebească binele de rău,
realitatea de ficţiune şi pentru că violenţa nu este aproape niciodată pedepsită şi apare ca un
lucru necesar.
Cele mai multe studii referitoare la efectele vizionării la televizor şi calculator îi au în
vedere pe copii şi tineri. Cercetători neuropsihologi au constatat că acei copii care de mici
stau în faţa televizorului mai mult de 3 ore zilnic au o incapacitate de a învăţa (memorie
scurtă, probleme cu citirea, scrierea, rezolvarea problemelor, imaginaţia creativă),
incapacitate de asculta şi de a înţelege o prezentare orală, au probleme de atenţie (dificultăţi
în a sta concentrat pe o activitate, neputinţa de a duce la bun sfârşit o activitate, dificultăţi de
organizare şi planificare, de a aştepta rândul, permanenta agitaţie care duce la o oboseală
nervoasă, somn agitat şi chiar insomnie) şi o atitudine pasivă în faţa vieţii (scade perseverenţa,
voinţa, dorinţa de a schimba lucrurile). Ei „.. găsesc că elevii cei mai buni sunt aceia care tind
să se uite mai puţin la televizor. În plus, cu cât timpul dedicat vizionării creşte, cu atât
rezultatele şi performanţele şcolare sunt mai slabe”(Jane M. Mealy).

13 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei
Dar televizorul influenţează şi viaţa de familie, micul ecran devenind duşmanul unei
vieţi normale de familie. Timpul petrecut de membrii familiei în jurul televizorului este un
timp mort pentru existenţa familiei. În loc să se sprijine reciproc, să se completeze unul pe
celălalt în treburile casei, membrii familiei se uită la televizor. Chiar şi atunci când întreaga
familie este prezentă, uitându-se la aceeaşi emisiune, fiecare se află departe de celălalt, cu
mintea plecată în lumea de pe ecran. În familia de pe micul ecran, oamenii au mai mult timp
liber, mai mulţi bani, şi se distrează aproape tot timpul. Trăiesc întâmplări senzaţionale,
fascinante poveşti de dragoste, emoţii puternice. Telespectatorii care au această lume drept
model când revin la atmosfera propriei case vor constata diferenţa izbitoare dintre cele două
lumi. Comparaţia vieţii personale de familie cu cea strălucitoare, trăită pe micul ecran, devine
o sursă permanentă de nemulţumire, frustrare şi neînţelegeri familiale.
Televiziunea determină amplificarea stresului, a neliniştii şi dezordinii mentale, dar
este un mijloc care îndepărtează aceste probleme, pe perioada vizionării, devenind astfel un
mecanism perfect care generează dependenţa. Devine din ce în ce mai grea desprinderea de
televizor.

Zece sfaturi pentru părinţi

1. Să nu lăsaţi televizorul mereu deschis.


Este posibil să vorbească doar el? Repede va deveni el stăpânul casei.
2. Să nu lăsaţi niciodată copiii singuri în faţa televizorului.
Riscă să rămână singuri pe lume şi în viaţă.
3. Nu deveni nici tu dependent de televizor!
Dumnezeu a spus strămoşilor: „Stăpâniţi pământul" (deci şi televizorul).
4. Dă familiei tale reguli de vizionare TV înţelepte.
Nu televizorul este cel ce trebuie să dicteze propria lege.
5. Învaţă să demontezi jucăria televizivă.
Trebuie să-i cunoşti trucurile şi limbajele.
6. Ţine în mână „cheile" televizorului.
Tu trebuie să comanzi instrumentul şi mesajul.
7. Dezvoltă-ţi şi fă să se dezvolte şi în alţii simţul critic.
Televizorul să nu stea în locul creierului.
8. Nu te încrede în „semafoare".
Există mereu cei ce trec pe roşu: interdicţiile atrag.
9. Transformă televizorul într-un colaborator educativ.
Este doar un obiect casnic electric.
10. Aminteşte-ţi că tu trebuie să-ţi educi copilul.
El nu trebuie să creadă că are drept părinţi două televizoare.

Referinţe bibliografice: Gheorghe, Virgiliu - Efectele televiziunii asupra minţii umane, Ed.
Evanghelismos, Bucureşti, 2005; Gheroghe, Virgiliu - Revrăjirea lumii, Ed. Evanghelismos,
Bucureşti, 2006; Revista „Oraş Nou", nr. 1/2001, Reşita.
Prof. Simona Huţu-Ailoae

14 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei
Scurtă pledoarie pentru opţionalul de “Geografie fizică a orizontului local”

Ca profesor de geografie, m-a fascinat posibilitatea de a preda un opțional de


geografie fizică locală, încă de pe băncile facultății. Poate era și un pic de mândrie, poate era
și un pic de provocare. Pentru că, la urma-urmei, este o provocare să cercetezi, să sintetizezi
şi, în cele din urmă, să transmiţi cunoştinţele dobândite. Este, într-adevăr, o provocare căreia
îi poţi face faţă numai în condiţiile unei bune pregătiri ştiinţifice, disponibilităţii pentru munca
de cercetare, cât şi o bază extrem de solidă în ceea ce priveşte capacităţile metodico-didactice.
În primul rând, trebuie salutată prezenţa unei oportunităţi: aceea a disciplinelor
opţionale, a CDŞ-ului. În fiecare şcoală, la fiecare clasă, există măcar o disciplină opţională.
Există posibilitatea ca aceasta să devină opţionalul de “Geografie fizică locală”, iar acest lucru
depinde doar de profesorul de geografie.
Cum este justificată oportunitatea unui opţional de geografie locală? Acest prim pas
reprezintă de fapt piatra de încercare. Trăim într-o epocă în care globalizarea este cuvântul de
ordine. Elevii învaţă, în special la istorie şi geografie, tot mai multe despre ce înseamnă istoria
universală şi geografia lumii, dar se pierde în vedere faptul că noi trăim aici şi uneori există
tendinţa de a ignora faptul că locul în care trăim face parte din lumea pe care o studiem.
Există, mai ales prin comunităţile mici, convingerea că “aici este locul în care nu se întâmplă
nimic”, că acele zone trăiesc cumva în afara timpului şi spaţiului. La clasa a VIII-a se poate
propune realizarea unui curs opţional pe o temă specială legată de geografia fizică a zonei
locale.
Geografia fizică a orizontului local: clasa a VIII-a, aria curriculară: Om şi societate, tipul de
opţional: la nivel de disciplină, durata: 1 an ( 1 oră pe săptămână)
Argument – Curriculum-ul opţional „Geografia fizică a orizontului local” se adresează
elevilor din învăţămîntul gimnazial de la clasa a VIII-a, dornici să cunoască, alături de
informaţiile din programa oficială, cât mai multe date despre geografia fizică locală şi a
orizontului apropiat localităţii de reşedinţă. El îşi propune familiarizarea elevilor cu aspectele
geografice din orizontul apropiat, precum şi dezvoltarea de capacităţi, deprinderi de a cerceta
şi întocmi referate, mini-lucrări ştiinţifice, toate cu scopul de a cunoaşte cât mai bine
localitatea natală. Opţionalul are în vedere cunoasterea evoluţiei fenomenelor naturale, apoi
problematica actuală a vieţii sociale şi economice, toate privite într-o strânsă legătură. El
explică şi exemplifică în orizontul local, concepte de geografie fizică şi regională, urmărind
integrarea sa în aria curriculară „Om şi societate”. Programa cuprinde: competenţe generale şi
specifice, valori şi atitudini, cu exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, resurse materiale
şi procedurale, aplicaţii şi modalităţi de evaluare, precum şi o bibliografie orientativă.
Competenţe generale: situarea corectă în spaţiu şi timp; perceperea şi reprezentarea spaţiului
geografic local; observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic local; descrierea
corectă a realităţii înconjurătoare; cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice
geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale; crearea şi dezvoltarea unui
comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu înconjurător; perceperea integrală a
elementelor şi a fenomenelor din mediul geografic local; formarea unui comportament
constructiv pentru cunoaşterea şi protecţia mediului.

15 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei
Valori şi atitudini – Competenţele generale şi specifice care se formează în urma parcurgerii
acestui curs, prin procesul educaţional centrat pe geografie, au la bază şi promovează
următoarele valori şi atitudini: atitudinea pozitivă faţă de educaţie, natură, cunoaştere,
societate; curiozitate pentru explorarea naturii, a forţelor care pot periclita viaţa, din imediata
vecinătate; respectul pentru diversitatea naturală a orizontului local; conservarea şi ocrotirea
mediului de viaţă din orizontul local.
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – perceperea şi reprezentarea
spaţiului geografic local; situarea corectă în spaţiu şi timp.

Competenţe specifice Activităţi de învăţare


La finalul anului şcolar, elevii vor fi Pe parcursul anului şcolar se recomandă
capabili: următoarele activităţi:
1.1. să recunoască principalele forme de - exerciţii de recunoaştere în natură;
relief din orizontul apropiat; - colecţionarea de imagini, schiţe cu
formele de relief observate;
1.2. să localizeze elementele din spaţiul - localizări, recunoaşteri folosind harta
geografic local; judeţului Neamţ;
1.3. să recunoască, să citească şi să - exerciţii de reducere la scară, folosind
interpreteze semnele convenţionale prin simbolurile proprii localităţilor, apelor,
care sunt simbolizate pe hartă satul si formelor de relief;
comuna natală precum şi condiţiile - elaborarea unui plan al zonei;
naturale;
1.4. să se orienteze în teren - exerciţii de orientare în teren după
repere naturale sau folosind busola;
1.5. să reprezinte în plan elemente ale - modelarea principalelor forme de relief,
mediului înconjurător. răspândirii vegetaţiei, etc.

Conţinuturile învăţării – introducere în studiul opţionalului; aşezarea geografică a orizontului


local şi apropiat; delimitarea zonei locale şi apropiate; geologia orizontului local şi apropiat;
particularităţile reliefului din orizontul local şi apropiat; clima şi microclimatele din zonă;
hidrografia din orizontul local şi apropiat; particularităţi ale vegetaţiei şi faunei din zonă şi
împrejurimile sale; caracteristici ale solului din orizontul local şi apropiat.
Aplicaţii şi evaluare – descrierea şi redarea unei realităţi observate; aplicaţii în orizontul
local; lucrul cu hărţi şi fişe de lucru; referate despre localitatea natală şi împrejurimile
acesteia.
Resurse materiale – atlase geografice; planul satului, Harta judeţului Neamţ, schiţe de hărţi
şi grafice; fişe de lucru individuale.
Bibliografie selectivă – Ion Albulescu- Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane,
Editura Polirom, Bucureşti, 2000; Valerian Dragu- Geografie-Ghid metodologic, Editura
Polirom, Bucureşti, 2000; Nicolae Ilinca- Didactica Geografiei, Editura Corint, Bucureşti,
2000; G.I. Lahovari- Marele Dicţionar Geografic al României, Bucureşti, 1901; Vasile
Nimigeanu- Metodologia Cercetărilor Geografice Regionale, Iaşi, 1984.

Prof. Maria-Carmen Duca

16 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei

Prezentare de carte

Cristian Nicolae Apetrei, Reşedinţele boiereşti din Ţara


Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI, Brăila,
Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2009, 412 p.

Studierea structurilor sociale medievale româneşti, sub


diferitele lor aspecte, a reprezentat o preocupare constantă în
rândul istoricilor, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până
astăzi. Lucrarea profesorului de la Universitatea „Dunărea de
Jos” din Galaţi, Cristian Nicolae Apetrei, intitulată Reşedinţele
boiereşti din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI, apărută la Editura Istros din
Brăila în anul 2009, înfăţişează reconstituirea habitatului boieresc medieval. Ea se constituie
într-o sinteză a tuturor rezultatelor cercetărilor arheologice privind locuinţele boiereşti din
Ţara Românească şi Moldova pe parcursul a trei secole (XIV-XVI), baza informaţiilor
folosite de autor fiind rapoartele de săpături dar şi observaţiile arhitecţilor.
Autorul nu este arheolog, fapt pentru care nu a explorat personal obiectivele arheologice
descrise în lucrarea sa, însă a suplinit această deficienţă prin cercetarea unui numeros eşantion
de rapoarte de săpături (peste 150 – vezi p. 283-290), dar şi prin încercarea constantă de a
sesiza semnificaţia socială a arhitecturii locuinţei, a anexelor şi a inventarului acestora,
precum şi a bisericilor de curte.
Lucrarea, care a constituit şi teza de doctorat a autorului, susţinută în anul 2006, este
structurată pe şapte capitole. De asemenea, ea conţine şi o parte de anexe, cuprinzând tabele
în care este inserată terminologia reşedinţelor boiereşti din Ţara Românească şi Moldova
pentru perioada avută în vedere, dar şi numeroase ilustraţii din rapoartele de săpături. În
finalul anexelor, Cristian Nicolae Apetrei a întocmit şi două hărţi reprezentând localităţile din
Ţara Românească şi Moldova unde au fost cercetate urme ale reşedinţelor boiereşti
medievale.
Partea cea mai consistentă a lucrării, cum era şi firesc, o constituie studiul locuinţelor
boiereşti (capitolul III, p. 77-128), împărţite de autor în locuinţe de lemn, locuinţe construite
în sistem mixt şi locuinţe de zid. Autorul a realizat pentru fiecare dintre cele trei categorii
avute în vedere o tipologie a locuinţelor (locuinţe de suprafaţă cu un singur nivel, locuinţe cu
pivniţă, locuinţe tip turn şi locuinţe cu programe constructive incerte). Un exemplu de aşezare
boierească din Moldova medievală este cel de la Netezi, judeţul Neamţ, cercetat în prima
parte a anilor ’80 din secolul trecut de către arheologii Lia şi Adrian Bătrâna, unde s-au
descoperit o locuinţă tip turn, din piatră, o necropolă şi o biserică paraclis. Locuinţa a fost
atribuită boierului Bratul Netedul, prezent în Sfatul Domnesc fără dregătorie la sfârşitul
secolului al XIV-lea şi începutul celui următor (p. 95-96).
De asemenea, şi în capitolul IV, dedicat bisericilor de curte, Cristian Nicolae Apetrei
realizează o clasificare a acestora, în funcţie de modul de dispunere ori de materialul de
construcţie (p. 129-220).

17 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei
În ceea ce priveşte concluziile, autorul realizează o sinteză a rezultatelor la care s-a
ajuns în urma investigaţiilor arheologice studiate pe parcursului demersului său istoriografic,
făcând o paralelă între realităţile româneşti şi acelea din spaţiul Europei Occidentale, Centrale
şi Sud-Estice, având în vedere similitudinile dar şi diferenţele dintre acestea (p. 259-264).
Prin sintetizarea şi sistematizarea unui volum mare de informaţii privind rezultatele
cercetărilor arheologice, dar şi prin numeroasele anexele inserate, autorul reuşeşte să aducă o
bună contribuţie la cunoaşterea unui aspect esenţial al modului de viaţă al boierimii
româneşti, pe parcursul a trei secole - acela al habitatului, direcţie de cercetare insuficient
explorată până în prezent la nivelul sintezelor.

Recenzie carte
Gheorghe Dorofte, Oraşele Roznov, Buhuşi şi comunele din jur
(monografie), Piatra Neamţ, Editura Alfa, 2008, 294p.

Lucrarea Oraşele Roznov, Buhuşi şi comunele din jur


(monografie), scrisă de învăţătorul Gheorghe Dorofte, a apărut la
Piatra Neamţ, în anul 2008, fiind tipărită la Editura Alfa, aflată
sub patronajul Casei Corpului Didactic Neamţ. După cum aflăm
încă din primele pagini, ea a fost coordonată de prof. Dumitru
Rusu, are referinţe ştiinţifice de la muzeograful Radu Gheorghe,
prof. dr. Claudia Moisei şi prof. Varvara Năsoi şi, în concepţia referenţilor, se adresează atât
profesorilor şi specialiştilor cât şi altor categorii de cititori1.
Aşa cum ne indică şi titlul, această lucrare a fost concepută ca o monografie a
localităţilor din sudul actualului judeţ Neamţ, regiune care în Evul Mediu a fost numită
Câmpul lui Dragoş. Ea este structurată în două părţi şi 15 capitole. Aşadar, o tematică
generoasă însă, după cum vom vedea, foarte dificil de atins şi aceasta din cauza, pe de o
parte, a lipsei de calificare a autorului în abordarea unui asemenea subiect, iar, pe de altă
parte, din cauza diversităţii tematicii şi lungii perioade de timp avută în vedere.
Intenţia D-lui Gheorghe Dorofte este lăudabilă însă, din păcate, concretizarea ei lasă de
dorit. În fapt, lucrarea se prezintă ca o încercare de a reda istoricul local dar modul în care
autorul reuşeşte să se achite de această sarcină este defectuos. O primă observaţie care reiese
uşor din citirea acestei cărţi este aceea că autorul nu stăpâneşte cele mai elementare reguli de
întocmire a unui aparat critic, nemaivorbind de regulile Academiei Române. Acest fapt se
poate constata încă din primele note2, în textul propriu-zis nota 1 repetându-se de cinci ori,
nota 9 - de trei ori, nota 11 - de două ori etc.
Un alt aspect curios în ceea ce priveşte întocmirea aparatului critic este acela că titlurile
unor lucrări de specialitate precum colecţia de documente medievale Documenta Romaniae

1
Gheorghe Dorofte, Oraşele Roznov, Buhuşi şi comunele din jur (monografie), Piatra Neamţ, Editura Alfa, 2008
p.3.
2
Ibidem, p. 17.

18 | P a g e
Didactic Vârsta inocenţei
Historica, A. Moldova, deşi au sigle binecunoscute (în cazul de faţă DRH, A. Moldova), sunt
prescurtate de autor în manieră proprie: DRAM3 sau DRHM4 (inconsecvenţă). De asemenea,
în aparatul critic nu sunt trecute toate datele lucrărilor consultate iar pentru unele probleme
tratate, precum romanizarea dacilor (!) unele trimiteri sunt de-a dreptul hilare: pentru cazul
amintit trimiterea se face la ziarul „Azi”5 (!!!), când există atâtea lucrări de referinţă în
domeniu, inclusiv tratatul recent de istorie a românilor, apărut sub egida Academiei Române.
În ceea ce priveşte conţinutul ştiinţific al lucrării, acesta este o combinaţie de date
extrase din diverse lucrări (de specialitate dar şi aşa-zise „de popularizare”) şi opinii proprii
(unele pur fanteziste). Unul din numeroasele exemple de acest fel este cel de la pagina 35,
unde autorul vorbeşte despre faptul că în Bucovina, înainte de întemeierea mărcii de apărare
condusă de Dragoş vodă, exista un voievodat al lui Molday, de unde ar proveni numele de
Moldova!
Referindu-se la atestarea documentară a satelor Calu şi Iapa din regiunea Câmpului lui
Dragoş, autorul afirmă faptul că acestea sunt amintite pentru prima dată într-un document din
11 iulie 1428, însă respectivul document este un fals din a doua jumătate a secolului al XVI-
lea, aşa cum au demonstrat-o de multă vreme editorii DRH, A. Moldova, volumul I6. Alte
afirmaţii nu prezintă un suport documentar, însă autorul nu îşi pune problema probabilităţii, ci
arată cu hotărâre că „pe pârâul Calu era o crescătorie de cai – de unde îi vine şi numele – iar
pe pârâul de peste colina din dreapta era o crescătorie de iepe, localitatea luând numele de
Iapa”7. Unele documente indicate, precum cel de la 15 martie 1481 8 nu se regăsesc în
colecţiile naţionale de izvoare, în cazul de faţă DRH, A, Moldova, volumul II.
Dincolo de inadvertenţele de tot felul, de care cartea abundă, totuşi autorul deţine şi
informaţii corecte despre unele aspecte ale istoricului local, mai ales în ceea ce priveşte
perioada contemporană, în parte extrase din diferite lucrări de specialitate dar şi din colecţiile
de documente sau fondurile arhivistice. Din păcate însă, lipsa de pregătire în domeniul
întocmirii unei lucrări ştiinţifice face ca autorul să ne ofere un „model” de cum nu ar trebui
scrisă o carte de istorie, astfel încât cititorul neavizat nu se poate baza pe corectitudinea
informaţiilor, a trimiterilor şi nici pe suportul documentar al opiniilor proprii emise de autor
în raport cu amalgamul de probleme tratate.
Cu toate acestea, lucrarea poate fi sugerată spre consultare publicului larg, neinteresat
neapărat de precizia informaţiilor cât mai ales de formarea unei opinii vagi despre istoricul
local. Totodată, din pricina erorilor semnalate, ea poate fi consultată deopotrivă de elevi şi
studenţi, spre a avea un exemplu de cum nu trebuie realizată o lucrare ce se pretinde a fi
ştiinţifică.

Prof. dr. Paul Daniel Nedeloiu

3
Ibidem, p. 6.
4
Ibidem, p. 42, vezi nota 3.
5
Ibidem, p. 21, vezi nota 2.
6
Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, volumul I, volum întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L.
Şimanschi, Bucureşti, Editura Academiei, 1975, p. 424-425.
7
Gheorghe Dorofte, op. cit., p. 40.
8
Ibidem, p. 41.

19 | P a g e
Eveniment Vârsta inocenţei

Invitaţie la Muzeul Etnografic „Casa Bunicilor” din Chintinici

În data de 18 septembrie 2012, la


Chintinici, a fost inaugurată Expoziţia
Etnografică „Casa Bunicilor”. Muzeul a fost
construit chiar lângă biserica din sat de către
familia preotului paroh Iulian Vasile, alături
de care s-au implicat enoriaşii parohiei,
reprezentanţi ai Primăriei şi Liceului Teoretic
Roznov, precum şi specialişti în domeniu.
Povestea micuţului muzeu a început în
luna iunie, la iniţiativa familiei preotului
paroh Iulian Vasile, „în dorul unei copilării trăite în casa
bunicilor, într-o lume tihnită a satului de odinioară.
Expoziţia se intitulează «Casa Bunicilor» pentru că
numele face trimitere la casa în care am simţit ritmul unei
vieţi ce se mişca între tihna sărbătorilor religioase,
satisfacţia muncilor gospodăreşti şi bucuria petrecerii
timpului liber”. Din acest motiv, muzeul e împlinirea unui
vis şi rodul unor căutări şi frământări de ani de zile.
Astfel, cu multă trudă şi cu sprijinul unor oameni
de suflet, în două luni de zile, lângă biserica din localitate
a răsărit o căsuţă care respectă în cele mai mici detalii
caracteristicile caselor româneşti de altădată, din secolul
XIX. Este făcută din chirpici cu lut, pe temelie de piatră şi
cu acoperiş de şindrilă, cu prispă în faţa casei, înconjurată
cu gard de nuiele şi cu tot ce trebuie în bătătură. Vizitatorii
pot admira obiecte şi ustensile peste care anii au aşternut
praful uitării: râşniţa, meleţuica cu piepteni şi ragilă, unelte
gospodăreşti vechi, coşarcă cu zolitor şi bătător, trusa
tâmplarului, masa la stână, „vestitorii” Anului Nou,
furcoiul, ţapina, putinica, balerca, chisăliţa, cânepa, râşniţa,
toiagul, lada de zestre şi multe alte obiecte demne de
admirat. În odaie se găsesc cuptorul de lut şi războiul de
ţesut, cele două repere ale gospodăriei de altădată. Nu
lipsesc masa, patul, blidarul, sucala, vârtelniţa, păretarul,
cerga, lăicerele, lampa cu burlui, stativele, icoanele vechi şi nici preşurile ţesute din resturi de
pânză (cordele) care acoperă podeaua. La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţi ai
autorităţilor civile şi bisericeşti, meşteri populari, cât şi credincioşii parohiei.

Pr. dr. Iulian Vasile

20 | P a g e
Eveniment Vârsta inocenţei

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou

Pe data de 19 decembrie 2012, la Liceul


Teoretic Roznov s-a desfăşurat la
Centrul de Documentare şi Informare
activitatea intitulată „Tradiţii şi obiceiuri
de Crăciun şi Anul Nou”, la care au
participat elevii claselor II A, II B, III B
şi III C, sub îndrumarea doamnelor prof.
înv. primar Monica Jbanca, Minodora Adăscăliţei, Alina Vasile şi Elena Dumitraşcu.
Activitatea a fost deschisă de eleva Crista Ursache, de la clasa II B, care a interpretat
colindele „Steluţa Moşului” şi „De Crăciun”, a continuat
cu eleva Daria Pintilie, care ne-a încântat cu piesa „Sanie
cu zurgălăi”, interpretată la vioară. Un grup de eleve de
la clasa II A au interpretat colindul „Astăzi s-a născut
Hristos”. Programul a fost continuat de elevii clasei III B
care au prezentat sceneta în versuri „Naşterea
Domnului”. La final, elevii clasei a III-a C au jucat
„Capra” şi au interpretat „Sorcova”.
La activitate au participat: din partea CCD Neamţ d-na prof. metodist Carmen
Corlăţeanu, iar din partea Liceului Teoretic Roznov directorul şcolii, d-ra prof. Oana Ilarie şi
d-na prof. responsabil CDI Liche Nuţa.

Prof. înv. primar Elena Dumitraşcu

21 | P a g e
Eveniment Vârsta inocenţei

Serbarea Crăciunului la parohia Chintinici


(parteneriat Biserică-Şcoală)

Ca o extensie a parteneriatului Crăciun la parohia Chintinici s-a


Şcoala Biserică existent la nivel local la desfăşurat un program ce a cuprins
iniţiativa P.C. Părinte Iulian-Mihail Vasile colinde, cântece religioase şi populare.
(Chintinici) şi sub îndrumarea doamnelor Activitatea a fost susţinută de elevii din
învăţătoare Alina Vasile şi Muraru parohie, din toate ciclurile de învăţământ
Simona (Şcoala Slobozia) în prima zi de de la Grupul Şcolar Roznov.

Concurs „Prietenii lui Eminescu” (ediţia a IV-a)


În data de 22 ianuarie 2013 a avut loc, în
sala C.D.I. a Liceului Teoretic Roznov,
desfăşurarea celei de-a patra ediţii a concursului
literar-artistic „Prietenii lui Eminescu”, având tema
„Patriotismul în opera eminesciană”. Echipa
coordonatoare a proiectului a fost formată din prof.
Oana Ilarie (director al Liceului), prof. înv. primar
Alina Vasile şi pr. dr. Iulian Vasile (parohia
Chintinici), iar grupul ţintă l-au constituit elevii
claselor I-VIII.
Concursul a debutat cu o introducere vizând patriotismul poetului, dar şi aspecte
inedite ale vieţii sale, prezentate de pr. Iulian Vasile. Proiectul a cuprins trei secţiuni: creaţie
literară (poezii create de elevi), creaţie artistico-plastică (lucrări ale elevilor inspirate din
opera eminesciană) şi interpretare literară. Comisia de jurizare a fost formată din colectivul de
profesori ai unităţii şcolare.

22 | P a g e
Eveniment Vârsta inocenţei

„Scopul concursului a fost acela de a


provoca şi menţine interesul elevilor pentru
literatură, lectură şi poezie şi de a îmbogăţi
cultura lor generală”, a declarat prof. Oana Ilarie.
„Participarea celor 150 de elevi a arătat dragostea
lor pentru opera eminesciană, aceştia dovedindu-
se a fi buni apologeţi ai operei eminesciene,
arătând o preţuire deosebită pentru noţiunea de
patriotism cultivată de poet”, a completat pr.
Iulian Vasile.

Prof. Oana Ilarie & Prof. înv. primar Alina Vasile

Dor de primăvară!
Un regal artistic s-a desfăşurat cu ocazia zilei de1 Martie şi zilei dedicate celor mai
gingaşe fiinţe din viaţa fiecăruia, la Liceul Teoretic Roznov.
Cu toţii aşteptăm primăvara, acest anotimp al florilor, al iubirii, al vieţii în general.
Înainte de a fi un anotimp, este un simbol: al renaşterii permanente, al puterii de a o lua de la
capăt, al înnoirii.
Astfel, lăsând primăvara să pătrundă în sufletele celor prezenţi, să-i încălzească şi să le
aducă bucurie şi iubire, elevii Liceului Teoretic Roznov au oferit un impresionant ghiocel
artistic.

23 | P a g e
Eveniment Vârsta inocenţei

Serbarea Dor de primăvară, organizată de


doamnele profesoare Rotaru Mihaela şi Teioşanu Violeta,
pregătită de doamnele profesoare Lupu Petronela, Mocanu
Alexandra, Ilie Simona şi domnul profesor Babătă
Alexandru, prezentată de eleva Todiraşcu Miruna, a
cuprins diferite momente din care amintim: poezii
închinate primăverii şi mamei, cântece interpretate de un
grup de elevi ai claselor a VI-a A şi a VI-a B, sceneta
intitulată 8 Martie, ce a pus în lumină lipsa apropierii
sufleteşti în familie, un recital la pian susţinut de eleva
Andrieş Ilinca, dar şi o suită de dansuri de societate
realizate de elevii clasei a III-a A. De asemenea, au fost
implicaţi elevi din clasele a V-a C, a VI-a A, a VI-a B, a
VII-a A, a VIII-a A, a VIII-a D, aceştia fiind apreciaţi de
către profesori şi părinţii invitaţi. În continuare elevii
claselor a IX-a B şi a X-a A au prezentat un montaj literar-
artistic, realizat sub îndrumarea doamnei profesoare
Teioşanu Violeta; o serie de melodii interpretate la chitară
de către eleva Atănăsoaie Florina şi vocal de către eleva
Budurcă Ana Casiana, precum şi melodii interpretate de
către elevul Marian Laurenţiu şi un scurt recital la clarinet
susţinut de elevul Pavăl Emilian.
Festivitatea a fost completată de expoziţia de
tablouri, ce a respectat tematica primăveri, realizate de
doamna profesoară Buruiană Mihaela şi expoziţiile de
felicitări şi mărţişoare, realizate de elevii de gimnaziu şi
liceu, îndrumaţi de doamnele profesoare Socol Elena, Pipa
Ana, Liche Nuţa, Lupu Petronela, Gabur Paulina, Brânzei
Carmen şi domnul profesor Găucan Ştefan, ce au încântat
privirile prin originalitate şi ingeniozitate, constituindu-se
în adevărate lucrări „ hand-made”.
Scopul acestor manifestări a
fost de a oferi un început de primăvară
ca-n poveşti, din care să nu lipsească
zilele cu soare, zâmbetele şi florile
primite de la cei dragi.
La finalul activităţii elevii au
fost recompensaţi cu diplome şi
dulciuri de către domnişoara director profesor Ilarie Oana.

Prof. Petronela Lupu

24 | P a g e
Eveniment Vârsta inocenţei

Voluntari în Centrul de îngrijire şi asistenţă

Actuala societate se caracterizează prin


numărul din ce în ce mai mare al persoanelor
vârstnice. Acest lucru presupune desigur o atenţie
sporită din partea societăţii. Trebuie asigurate
alternative de îngrijire pentru această categorie de
vârstă şi nu în ultimul rând trebuie asigurate
famililor care au în îngrijire vârstnici condiţiile
necesare pentru asistenţa acestora. Aceste
obiective pot fi realizate numai dacă membrii
comunităţii îşi asumă responsabilităţile care-i revin
în acest domeniu. Deci educarea tinerilor în domeniul îngrijirii celor de vârsta a treia trebuie
începută cât de devreme posibil.
Vârstnicii îndrăgesc copiii şi sunt deschişi faţă de această categorie de vârstă şi
dezvăluie mult mai liber problemele care îi preocupă. Iar copiii se ataşează cu uşurinţă de
vârstnici şi doresc să facă ceva concret pentru ei. Iată deci ca am ajuns la un moment care
facilitează ambele părţi în atingerea scopului propus şi anume: formarea la tineri a unui
comportament responsabil faţă de cei de vârsta a III-a, respectiv crearea pentru vârstnici a
condiţiilor necesare pentru a preveni sentimentul de inutilitate.
Începând cu anul şcolar 2011-2012 am încheiat un parteneriat educaţional de
voluntariat cu Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Roznov, pe care îl derulăm şi anul acesta
şcolar. Coordonatorii acestui proiect sunt prof. înv. primar Monica Drîngu, clasa pregătitoare
A, prof. înv. primar Simona Ilie, clasa a III-a A şi educatoare Cezarina Şnaider, grupa mare B.
În luna decembrie 2012 elevii celor trei clase împreună cu profesorii coordonatori i-au
vizitat pe bătrâni, le-au oferit daruri şi au susţinut un frumos program artistic. Cele mai mari
satisfacţii le ai atunci când oferi fără să aştepţi să primeşti ceva în schimb, când vezi că
investiţia ta, fie financiară, fie timpul sau zâmbetul tău îi bucură pe ceilalţi şi îi ajută să
meargă mai departe. A ajuta pe cel de lângă tine este o lecţie de viaţă care odată însuşită
generează fericire personală celui care înfăptuieşte
binele. Voluntarii care au participat la acest program
au încercat să aducă un strop de bucurie pe chipurile
vârstnicilor de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă,
Roznov.
Prin acţiunile pe care le–am desfăşurat şi le
vom desfăşura împreună, copiii vor învăţa să
recunoască rolul pe care îl au ei în comunitatea
asistaţilor de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă,
Roznov.
Prof. înv. primar Monica Drîngu

25 | P a g e
Eveniment Vârsta inocenţei

Ziua mondială a apei

Ziua mondiala a apei, 2013 Anul


2013 a fost declarat ”Anul internațional al
Cooperării în Domeniul Apei”. La Liceul
Teoretic Roznov, marcarea acestui
eveniment a devenit o obișnuință. În acest
an școala noastră a fost invitată de către
partenerul său, Sistemul de Gospodărire a
Apei, Neamț. Evenimentul a avut loc marți,
20.03.2013 la sediul acestei instituții, fiind
organizat de către S.G.A., care a invitat pe
rând, mai multe școli, prima fiind școala
noastra. În cadrul evenimentului s-au purtat discuții legate de activitatea acestei instituții,
prezentare făcută de către domnul Ion Păvăleanu, director al S.G.A., care ne-a furnizat
informații folositoare domeniului nostru de activitate, cu privire la organizarea teritorială a
distribuției cu apă potabilă, punctele și modalitățile de epurarea a apei uzate, aspecte legate de
viiturile importante ce au avut loc în ultimii ani pe teritoriul județului Neamț. În sprijinul
discursului făcut de domnul director, doamna inginer Raluca Iacob ne-a prezentat imagini cu
informații despre situația gestionării apei la nivelul județului Neamț. Activitatea a continuat
cu prezentarea de către elevii școlii noastre a unor materiale realizate cu această ocazie,
pentru marcarea evenimentului. La această activitate au participat 14 elevi ai școlii noastre,
fiind prezentate un număr de 5 lucrări realizate în Power Point, de către elevi, care au fost
premiate astfel: 3 diplome de participare - Porcariu Alexandra, de la clasa a X-a B, Socea
Cosmina, de la clasa a XI-a B și Dogariu Andreea de la clasa a XII-a B. S-au acordat diplome
speciale elevelor Săchelaru Suzana și Gherasim Mirabela de la clasa a XII-a B.
De asemenea, doamna profesoară Stroia Oana a primit o diplomă de participare pentru
îndrumarea elevilor și organizarea lor pentru participarea la acest eveniment. Elevii au fost
premiați cu materiale folositoare domeniului în care se instruiesc, albume cu imagini, pliante
și afișe, utile în formarea lor profesională.
Prof. Ing. Oana Stroia

Simpozionul judeţean „Gheorghe Ruset-Roznovanu” (Roznov, ediţia I)

În data de 25 mai 2013, în sala de festivităţi a Liceului Teoretic Roznov, s-a desfăşurat
Simpozionul judeţean „Gheorghe Ruset-Roznovanu”, sub conducerea Dir. Prof. Oana Ilarie,
în parteneriat cu Parohia Chintinici, ISJ Neamţ şi Primăria Roznov (reprezentată de d-l Ioan
Ilarie). Tema sa se intitulează „Locul natal, spaţiu al formării spirituale”, fiind organizat pe
trei secţiuni: scriitori nemţeni; tradiţii şi obiceiuri locale; istoria şi geografia orizontului local.

26 | P a g e
Eveniment Vârsta inocenţei
În cuvântul de deschidere, Pr. Protoiereu Vasile Ţoc a
evidenţiat personalitatea Colonelului Gh. Ruset-Roznovanu,
proprietarul moşiei Roznov, şi modul pozitiv în care s-a implicat în
dezvoltarea zonei, apoi Prof. Vasile Pruteanu a încurajat susţinerea
unor evenimente de acest fel, care de multe ori, la nivelul
comunităţii, trec la categoria „şi altele”, ceea ce reprezintă un lucru
dureros.
Pr. Iulian Vasile, paroh la Parohia Chintinici, a subliniat
necesitatea promovării actului cultural-spiritual într-o lume îmbibată
şi dependentă de imagine: „În calitate de organizator partener al
acestui simpozion, am răspuns cu mult drag invitaţiei de a mă alătura distinşilor invitaţi care
apreciază cultura şi spiritualitatea acestor meleaguri, reafirmă tradiţiile locale pentru
generaţiile noastre de azi şi de mâine. O comunitate care nu lasă urme, este una inexistentă,
fără memorie şi pierdută în preocupări rudimentare. Forma de respect şi preţuire reală faţă de
înaintaşii noştri este tocmai conservarea şi punerea în valoare a inestimabilelor comori
culturale şi spirituale”.
Activitatea simpozionului a cuprins o sesiune de comunicări ale cadrelor didactice: Pr.
dr. Iulian Mihail Vasile (Parohia Chintinici – Roznov): „Muzeul etnografic din Chintinici”,
Prof. dr. Paul Daniel Nedeloiu (Liceul Teoretic Roznov): „Junculeştii din Ghigoeşti în secolul
al XIX-lea”, Prof. Carmen-Elena Diaconu (Liceul cu Program Sportiv – Roman): „Istoricul
bisericilor de lemn din satul Izvor (com. Ion Creangă) şi din satul Pânceşti (com. Poienari)”,
Prof. Maria Carmen Duca (Liceul Teoretic Roznov): „Studiu fizico-geografic al comunei
Borleşti”, Prof. Ştefan Găucan (Liceul Teoretic Roznov): „Constantin Limboi – ucenic şi
mentor”, Prof. Gabriela-Elena Romano (Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, Roman): „Mediul
folcloric virtual”.
După aceea a urmat sesiunea de prezentări power-point ale elevilor, apoi jurizarea şi
premierea participanţilor. „Organizarea acestei manifestări cultural-spirituale este aşadar una
necesară şi utilă, pentru că scoate la lumină bogatul patrimoniu al oraşului Roznov. Prin
urmare, felicităm pe organizatori, pe distinşii invitaţi, pe participanţi precum şi pe toţi cei care
cultivă spiritul culturii şi flacăra credinţei în conştiinţa poporului şi totodată sperăm ca acest
simpozion să aibă viaţă lungă şi activitate rodnică, rugând pe Dumnezeu să dăruiască
binecuvântare tuturor!”

Prof. Oana Ilarie & Prof. dr. Daniel Nedeloiu & Pr. dr. Iulian Vasile

27 | P a g e
Divertisment Vârsta inocenţei

După ce loveşte un pieton, maşina îşi


POEZIE SCRISA DE UN AFRICAN continuă drumul încă vreo 10metri ...
Şoferul scoate capul pe fereastră şi ţipă:
Când mă nasc, sunt Negru
- Fii bă atent!!!
Când cresc, sunt Negru
Pietonul se ridică repede, speriat,
Când stau la soare, sunt Negru
împleticindu- se şi întreabă:
Când mi-e frig, sunt Negru
- De ce, dai înapoi?
Când sunt speriat, sunt Negru
Când sunt bolnav, sunt Negru In sala de operaţie (chirurgul către asistent):
Iar când mor, sunt tot Negru! - Anestezie.
Iar tu, tipule Alb - De-a noastră sau de import?
Când te naşti, eşti Roz - De import.
Când creşti eşti Alb - De import s-a terminat.
Când stai la soare, eşti Roşu - Atunci de-a noastră.
- Nani, nani...
Când ti-e frig, eşti Albastru
Când eşti speriat, eşti Galben Înaintea unei operaţii, chirurgul îşi întreabă
Când eşti bolnav, eşti Verde pacientul:
Iar când mori, eşti Cenuşiu - Ce vârsta aveţi?
Şi tu mă numeşti pe mine COLORAT? - Peste o luna voi împlini 40 de ani.
- Îmi place optimismul dumneavoastră!

Pentru a mări productivitatea şi angajamentul salariaţilor într-o atmosferă destinsă,


americanii, japonezii şi românii îşi dotează fabricile cu ceasuri inteligente.
America
Ora 8: Ding-dong, bine-aţi venit la lucru! Înaintea anesteziei, pacientul îl întreabă pe
Ora 12: Ding-dong, pauza de lucru! doctorul chirurg:
Ora 17: Ding-dong, s-a terminat lucrul! - Domnule doctor, ce şanse am?
- Fac operaţia asta a suta oara!
Japonia
- Oh, atunci sunt liniştit!
Ora 8: Ding-dong, deja sunteţi la lucru?
-E si normal! Odată si-odată trebuie să-mi
Ora 12: Ding-dong, continuaţi lucrul!
reuşească!
Ora 17: Ding-dong, s-a terminat lucrul !
Ora 20: Ding-dong, plecaţi va rog de la lucru ! Instituţia căsniciei este asemănătoare cu
Romania: mersul la restaurant. Comanzi ce vrei, pe
Ora 8: Ding-dong, a venit careva la lucru? urma vezi ce au luat alţii şi brusc nu îţi mai
Ora 12: Ding-dong, a început cineva lucrul? place ce ai tu.
Ora 16: Ding-dong mai e cineva la lucru?

28 | P a g e
Divertisment Vârsta inocenţei

Poveste cu tâlc

Un împărat a primit doi şoimi; unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a
spus că refuză să se dezlipească de creanga pe care stătea. Unul dintre slujitori
trebuia să se caţere în fiecare zi in copac să-i ducă de mâncare.
După ce a încercat în fel şi chip să facă şoimul să zboare de pe creangă,
împăratul şi-a rugat supuşii să-l ajute. Un bătrân înţelept s-a oferit să facă el
asta şi, a doua zi când s-a trezit, împăratul a văzut şoimul zburând de colo-colo.
- Cum ai făcut? si-a întrebat supusul.
- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decât să ii tai craca de sub picioare.
Morala: uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare
ca să ne aducem aminte ca putem zbura!

Cum să ceri o creştere salarială..?


Dragă Ş€fule,
Fi€care dintr€e angajaţii compani€i noastr€, sunt€m f€rm d€votaţi atât
dumn€avoastră, cât şi într€prind€rii.
Vr€m profitabilitat€, r€ntabilitat€, dar sunt€m şi noi oam€ni şi av€m n€voi.
Bazându-n€ p€ înţ€l€g€r€a dumn€avoastră, aşt€ptăm n€goci€r€a condiţiilor
d€ munca.
Cel€ bun€ !

Răspunsul şefului..?
Dragi colegi,
Actuala NUanţă economico-socială NU vi se poate imputa doar vouă.
Noi NUmai alături de voi putem aNUnţa profituri.
ANUnţul că solicitaţi contiNUU majorări salariale, NU ne suprinde.
Vă aştept NU NUmai mâine, ci oricând, la biroul meu spre a corecta
NUanţele sesizate.
Ţineti minte ! ANUnţul înseamnă NUmai apropiere faţă de nevoile voastre şi
NU altceva!
Cele bune, Şeful vostru.

29 | P a g e
Divertisment Vârsta inocenţei
REBUSURI MATEMATICE
Am ales rebusurile la geometrie la clasa a VI a deoarece fiind o materie nouă trebuie făcută
mai atractivă. Al doilea motiv este acela că aceste definiţii sau noţiuni sunt mai uşor reţinute
dacă sunt folosite şi în jocuri.
A
1.
2.

3.

4.

5.

6.

7.
8.

B
ORIZONTAL:
1.o infinitate de puncte coliniare formează o …………………..
2.propoziţie matematică adevărată acceptată fără demonstraţie.
3.două drepte care au un punct comun.
4.proprietate a relaţiei de paralelism care spune că dacă a b şi b c atunci a c.
5.două drepte situate în acelaşi plan.
6.două drepte concurente care formează un unghi drept.
7.matematician grec din antichitate considerat părintele geometriei.
8.instrument geometric pe care îl folosim când construim două drepte perpendiculare.

VERTICAL : ………………………………

1. Ghicitori
Mi se spune fracţie şi-n orice situaţie am numărătorul mai mare ca numitorul. Cum mă
numesc, ştiţi voi oare? Nota 10 la-ntrebare. Răspunsul ce notă are?
Dacă numitoru-i 2, iar numărătorul 3, spuneţi-mi ce fracţie sunt, că vă dau pe loc un
punct.

2. Proverbe
“Unde-i unu, nu-i putere...” 11=1, 12=1, 13=1, 14=1, ...
“Unde-s doi, puterea creşte...” 21=2, 22=4, 23=8, 24=16, ...

Prof. Ana Pipa

30 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei

Programul ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!” 1 – 5 aprilie 2013

Activităţilor educative desfăşurate în


săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun” au
reprezentat pentru unitatea noastră un program
binevenit şi necesar atât pentru copii cât şi pentru
cadre didactice.
În urma consultării tuturor factorilor implicaţi,
elevii au avut posibilitatea de a participa la o gamă
variată de activităţi, ce acoperă domenii vaste de
interes, valorificându-şi astfel abilităţile şi talentele:
programe cultural-artistice, competiţii sportive,
activităţi de educaţie rutieră, educaţie pentru
sănătate, educaţie civică, voluntariat, vizite şi
drumeţii.
Activităţile au răspuns intereselor şi
preocupărilor elevilor, iar contextele nonformale în
care acestea au fost organizate au făcut ca, atât elevii,
cât şi cadrele didactice să fie mai relaxaţi, mai
deschişi şi mai cooperanţi.
În urma participării la activităţile menţionate
elevii au realizat produse artistico-plastice şi
practice, s-au familiarizat cu diverse instituţii din
oraşul Roznov, dar şi din oraşele apropiate (Piatra
Neamţ, Târgu Neamţ, Iaşi), şi-au dezvoltat abilităţile
de comunicare socială, ceea ce a condus la
îmbunătăţirea relaţiilor dintre elevi, dar şi dintre
elevi şi cadre didactice. Prin relaţiile interpersonale
dezvoltate s-a urmărit crearea unui climat
educaţional
deschis şi
stimulativ ceea
ce a determinat
participarea cu
plăcere a
copiilor la acest
tip de activităţi.

Prof. Mihaela Staicu & Prof. Ana Pipa

31 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei

Consilier educativ prof. Violeta Teioşanu

Sistemul solar

Sistemul solar este format din Soare împreună cu


sistemul său planetar (care conţine opt planete împreună cu
sateliţii lor naturali) şi alte obiecte non-stelare. Sistemul este
situat într-unul dintre braţele exterioare ale galaxiei Calea
Lactee (mai precis în Braţul Orion), galaxie care are cca. 200
de miliarde de stele.

32 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei
S-a format acum 4,6 miliarde de ani ca urmare a colapsului gravitaţional al unui gigant
nor molecular. Cel mai masiv obiect este steaua
centrală - Soarele, al doilea obiect după masă fiind planeta
Jupiter. Cele patru planete interioare mici, Mercur, Venus,
Pământ şi Marte, de asemenea numite şi planete
terestre, sunt în principal compuse din roci şi metal. Cele
patru planete exterioare numite şi giganţi gazoşi, sunt
cu mult mai masive decât cele terestre. Cele mai mari
două planete – Jupiter şi Saturn, sunt compuse în
principal din hidrogen şi heliu; cele două planete îndepărtate – Uranus şi Neptun, sunt
compuse în mare parte din substanţe cu un grad de topire relativ ridicat (comparativ cu
hidrogenul şi heliu), numite gheţuri,
cum ar fi apa, amoniacul şi metanul. Ele
sunt denumite „giganţi de gheaţă”
(termen separat de cel de gigant gazos).
Elevii clasei a IV-a B, au realizat
patru machete, în care au încercat să
reprezinte Sistemul nostru solar.
Prof. înv. primar Verona Bogus

Activităţi sportive: campionat de fotbal (băieţi şi fete) şi handbal clasele V-VIII

Prof. Ciprian Avădanei, Valeriu Socol, Maria Vicoveanu şi Elena Gheorghiu

33 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei

Frânturi din viaţa şcolii...

Activităţile extra curriculare au un rol foarte important


în educaţia elevilor. Din acest motiv, în anul şcolar 2012-2013,
am iniţiat câteva proiecte educaţionale în concordanţă cu
nevoile de educare ale elevilor.
1. Astfel, am iniţiat proiectul ,,Impactul si efectele televiziunii
si internetului asupra elevilor’’, în parteneriat cu doamna
prof. Ştefănescu Gabriela dir. adj. la Şcoala Gimnaziala „I.
Gervescu” Săvineşti.
Principalele obiective ale acestui proiect au fost:
- dezvoltarea unui real şi eficient parteneriat dintre elevi,
părinţi, cadre didactice, specialişti;
- prevenirea şi evitarea unor comportamente şi atitudini de
utilizare excesivă a televiziunii, calculatorului şi a internetului;
- promovarea alternativelor educaţionale în formarea şi dezvoltarea
personalităţii tinerilor educabili, prin activităţi sportive desfăşurate în
aer liber, cât mai des, ca o alternativă a folosirii calculatorului.
Aceste activităţi s-au desfăşurat sub coordonarea domnului profesor
de educaţie fizică Socol Valeriu.
2. ,,Un start de succes pentru cariera mea!’’ este un alt proiect,
derulat în colaborare cu doamna psiholog Cojocaru Emanuela –
proiect ce a avut drept grup ţintă colectivul de elevi al clasei a
VIII-a C, la care sunt şi dirigintă.
Scopurile acestui proiect:
- dezvoltarea competenţelor de autocunoaştere privind interesele,
aptitudinile şi valorile personale ale elevilor;
- dezvoltarea abilităţilor de autoanaliză şi de analiză a profesiilor
prin raportare la piaţa muncii actuale;
- însuşirea unor tehnici de căutare a unui loc de muncă.
Toate aceste activităţi au vizat o cât mai bună consiliere în
vederea orientării in carieră şi a inclus activităţi specifice destinate
autocunoaşterii, dobândirii unor abilităţi de a lua deciziile cele mai
bune privind studiile, profesiile şi ocupaţiile, cunoscând aspectele
specifice ale acestora.
3. Cel de-al treilea proiect - ,,Fii şi tu chimist!’’ – proiect
transdisciplinar, realizat împreună cu doamna profesor
Chirilă Maria – este un parteneriat între Liceul Teoretic
Roznov, Şcoala Gimnaziala nr. 1 şi nr. 11 Piatra Neamţ,
grupul ţintă fiind elevi de la clasele a VII-a, a VIII-a şi a XI-
a B.

34 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei
Obiectivele proiectului:
- aprofundarea şi completarea cunoştinţelor de chimie;
- dezvoltarea spiritului de observaţie şi investigare;
- formarea unei gândiri creatoare;
- dezvoltarea tainelor naturii în efortul ei către echilibrul sau
“dezechilibru”;
- formarea deprinderilor de învăţare prin cooperare.
- crearea condiţiilor de învăţare, pentru a participa la concursuri şi
de a obţine rezultate cât mai bune la concursuri, cum ar fi:
Concursul naţional de chimie ,,Magda Petrovanu’’ de la Universitatea A. I. Cuza Iaşi,
concursul Petru Poni etc.
Prof. Maria Topciu

SUNT COPIL SI AM DREPTUL DE A FI PROTEJAT! ...


TE ROG, NU UITA CĂ :

Mânuţele mele sunt încă mici, de aceea nu vă așteptaţi


la perfecţiune când fac patul, când pictez un tablou sau
când arunc mingea!
Picioarele mele sunt încă mici, vă rog frumos nu faceţi
pași mari, ca să pot ţine și eu pasul cu voi!

Ochii mei nu au văzut lumea așa cum aţi văzut-o voi,


așa că, vă rog, lăsaţi-mă să aflu totul, fără să mă
pedepsiţi pentru curiozitatea mea și nu mă limitaţi inutil!

De lucru va fi întotdeauna suficient, eu nu voi fi pentru


multă vreme copil, de aceea făceţi-vă, vă rog, timp și pentru mine, explicaţi-mi ce știţi despre
lumea aceasta frumoasă și faceţi lucrul acesta bucuroși și plini de dragoste!

Sentimentele mele sunt încă foarte gingașe, fiţi , vă rog, sensibili la nevoile mele, nu mă
cicăliţi toata ziua, trataţi-mă cum aţi dori să fiţi trataţi!

Eu sunt un dar deosebit din partea lui Dumnezeu, vă rog, îngrijiţi-mă foarte bine, trăgeţi-mă la
răspundere pentru ceea ce fac, dându-mi îndrumări clare, conform cărora să pot trăi, iar dacă
este necesar, pedepsiţi-mă cu dragoste!

Pentru a crește, am nevoie de încurajarea voastră, vă rog să vă abţineti de la critică. Gândiţi-


vă: puteţi să-mi criticaţi faptele, fără să mă criticaţi ca persoană!

Prof. înv. primar Ana– Simona Ilie

35 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei

Expoziţia de pictură – Prof. Mihaela Buruiană

36 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei
Doctorul Dimitrie Cantemir, un elev model
Dimitrie Cantemir s-a născut în comuna Roznov la 19 aprilie 1848 şi a trecut la cele
veşnice la 4 martie 1896 (Piatra Neamţ). Îşi începe studiile gimnaziale la Şcoala Nr.1 de băieţi
din oraşul Piatra Neamţ, construită de ispravnicul judeţului Lascăr Catargi în 1850.
La recomandarea directorului din acea vreme, Nicolae Vicol, elevul eminent este
trimis la Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie Bucureşti (înfiinţată în anul 1857, la
iniţiativa doctorului general Carol Davilla), terminându-şi studiile în anul 1866 la vârsta de
numai 18 ani cu gradul de medic sublocotenent. Se înscrie ca student bursier al statului român
la Facultatea de Medicină din Turin, Italia, unde obţine titlul de doctor în medicină şi
chirurgie în anul 1869. În 1871 devine medic primar la Spitalul judeţean Piatra Neamţ. În anul
1878 cumpără Stabilimentul de slatină Bălţăteşti de la principele Ştirbei. În 1881 înfiinţează,
alături de Radu Lascăr, Ioan Negre, Calistrat Hogaş şi alte personalităţi, Societatea şi Revista
Asachi. În anul 1884 devine deputat din partea partidului liberal în Colegiul III de Neamţ. În
acelaşi an, împreună cu colegul său, doctorul Konya, reanalizează apele minerale de la
Bălţăteşti, rezultatele fiind sintetizate în studiul „Băile minerale de la Bălţăteşti”. În anul 1895
devine senator de Piatra Neamţ din partea aceluiaşi partid, iar în 1896 trece în nefiinţă unul
dintre cei mai apreciaţi balneologi ai României. După cumpărarea Stabilimentului Bălţăteşti,
care în momentul de faţă îi poartă şi numele, se ocupă de construirea unor noi corpuri şi
dotarea lor la standarde internaţionale. S-a preocupat şi de bunăstarea locuitorilor comunei
Bălţăteşti, sprijinindu-i moral şi financiar. Ca doctor la Spitalul judeţean, oferea consultaţii
gratuite persoanelor defavorizate, eliberându-le medicamente gratuite din depozitul spitalului.
Bibliografie: Radu, Gheorghe – Contribuţii la istoria judeţului Neamţ, vol.2, editura Cetatea
Doamnei, Piatra Neamţ, 2009; Luchian, Constantin – Oameni, locuri şi şcoli; editată de
Consiliul judeţean Neamţ, 1996.
Prof. Ştefan Ioan Găucan

După faptă şi răsplată...


În cadrul concursului cu participare internaţională
„PROSOFT@NT”, organizat de Colegiul Național de Informatică
Piatra Neamț, au participat elevi din Bulgaria, Rusia, Polonia şi din
judeţele: Neamţ, Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău, Vrancea, Vaslui,
Galaţi, Vâlcea, Prahova precum şi din municipiul Bucureşti. La
secţiunea Soft educaţional, eleva clasei a IX-a A, Timofte Oana-
Mihaela, îndrumată de d-na prof. Alterescu Cristina a participat cu
softul educațional Incursiune în fantasticul eminescian obţinând mențiune. Echipa completă
de realizare a acestui soft este formată şi din eleva Bârleanu Denisa de la Colegiul Economic
„Virgil Madgearu” Galaţi, îndrumată de d-na. prof. de limba şi literatura română Hogea
Geanina. La festivitatea de premiere care a avut loc în sala de festivităţi a Consiliului Judeţean
Neamţ am fost încântată că numele instituţiei noastre, Liceul Teoretic Roznov, a răsunat
alături de numele altor licee şi colegii din ţară şi din străinătate.
Prof. Cristina Alterescu

37 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei

Carnaval cu personaje din lumea basmelor de 1 Iunie

De 1 Iunie, Ziua copilului, toţi copiii


merită să fie în centrul atenţiei. Indiferent de
vârstă, această zi trebuie să fie una specială şi să
aducă zâmbete pe chipurile lor.
Pentru a îşi aminti împreună vremea
frumoasă a copilăriei, copiii claselor
Pregătitoare B şi a III-a B, îndrumaţi de doamnele
profesoare pentru învăţământ primar
Rodica Creţu şi Alina Vasile, alături de
părinţii şi bunicii acestora, au luat partea la
Carnavalul cu personaje din lumea basmelor, vineri 31 mai, în sala de festivităţi a Liceului
Teoretic Roznov.
Elevii celor două clase au recitat poezii, au intonat cântece, au interpretat personaje
îndrăgite din poveşti cunoscute şi au dansat, fiind, pe rând, actori şi spectatori în cadrul
acestui spectacol. Activitatea a constituit prilej de bucurie atât pentru micuții care au devenit
pentru câteva momente prinţi, prinţese, zâne sau Feţi Frumoşi, dar şi pentru părinţi, bunici sau
fraţi, care au aplaudat, s-au amuzat şi au fotografiat micii artişti.
La finalul carnavalului copiii au fost felicitaţi de ziua lor şi serviţi de către părinţi cu
dulciuri şi băuturi răcoritoare.
Prof. înv. primar Alina Vasile & Rodica Creţu

38 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei

Concursul „Sanitarii pricepuţi” (faza judeţeană)


Echipajul „Sanitarii pricepuţi” din cadrul Şcolii Generale Roznov – structura Liceului
Teoretic Roznov formata din elevii: Cimpoesu Ruxandra (VIII B, responsabil echipaj),
Fermuş Elena (VIII A), Hodor Dayana (VIII B), Popa Cristiana (VIII A), Todirascu Miruna
(VIII A), Stanciu Ştefan (VIII D), coordonaţi de profesor Socol Elena a participat pe data de
25.05.2013 la concursul judeţean organizat de ISJ Neamţ şi Direcţia de Sănătate Publică
Neamţ la Şcoala Generala Nr. 5 din Piatra Neamţ.
Elevii noştri s-au clasat pe locul 4 din 27 de echipaje prezente în concurs. Seriozitatea,
cooperarea, munca în echipă şi multe ore de exerciţii au făcut ca echipajul nostru să se numere
printre favoriţi la proba practică. Ei au fost răsplătiţi cu diplomă, trusă medicală completă de
prim ajutor şi manual european de prim ajutor.
Prof. Elena Socol

Concurs tehnico-aplicativ „Prietenii pompierilor”


(etapa zonală Piatra Neamţ)
În data de 17.05.2013 s-a desfăşurat pe stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ etapa pe
zonă a concursului tehnico-aplicativ „Prietenii pompierilor” unde au participat 36 de echipaje.
Acest concurs constă într-o probă de îndemânare şi o probă de ştafetă pe distanţa de 400 m.
Şcoala Generală Roznov s-a înscris în competiţie cu un număr de două echipaje, unul de fete
şi unul de băieţi, fiecare echipaj fiind compus din cate 9 concurenţi şi o rezervă. Aceste
cercuri tehnico-aplicative au fost coordonate de către profesorul de educaţie fizică Socol
Valeriu, obţinând la fete menţiunea I şi la băieţi diploma de participare.
Prof. Valeriu Socol

39 | P a g e
Monden şcolar Vârsta inocenţei

CURS FESTIV CU CLASELE A XII-A LA LICEUL TEORETIC ROZNOV

Joi, 30 mai 2013, la Liceul Teoretic Roznov s-a


desfăşurat cursul festiv al claselor terminale de liceu: clasa
a XII-a A (profil matematică-informatică, diriginte Prof.
Iulia Cristina Alterescu, clasa a XII-a B (profil resurse
naturale şi protecţia mediului, diriginte Prof. Carmen
Maria Duca) şi clasa a XII-a C (profil filologie, diriginte
Prof. dr. Paul Daniel Nedeloiu).
Activitatea s-a derulat în Sala de Festivităţi a
liceului, în prezenţa domnişoarei director, Prof. Oana Ilarie, a unui numeros corp profesoral şi
a elevilor din clasele terminale, frumos îmbrăcaţi în robe, cu tocă şi eşarfă personalizată. În
cuvântul de deschidere, Prof. dir. Oana Ilarie a subliniat importanţa educaţiei în societatea
contemporană în ceea ce priveşte inserţia profesională, urându-le, totodată, proaspeţilor
absolvenţi mult succes la examenul de Bacalaureat şi la admiterea în instituţiile de învăţământ
superior. „Succesul numeroaselor generaţii școliţi la Liceul Teoretic Roznov, care sunt în
prezent studenţi sau au absolvit instituţii de învăţământ
superior de prestigiu, a mai adăugat domnişoara director,
reprezintă garanţia calităţii actului instructiv-educativ din
unitatea noastră şcolară şi obligă tinerii absolvenţi să
ducă mai departe această bună imagine, prin rezultatele
lor”.
Au urmat apoi discursuri ale diriginţilor celor trei
clase, fiecare evidenţiind aspectele cele mai relevante care
au caracterizat clasele de elevi încredinţate în cei patru ani de studiu: participări la activităţi
şcolare şi extraşcolare, rezultate deosebite olimpiade şi concursuri şcolare, prezenţe la
simpozioane în instituţii de cultură, activităţi de voluntariat etc. De altfel, aceste activităţi au
fost imortalizate, în cazul fiecărei clase, printr-un mic videoclip, realizat de elevi, sub
coordonarea diriginţilor, şi proiectat în sală cu acest prilej. Fiecare diriginte a conferit apoi
premii, menţiuni şi diplome de absolvire. Şefa de promoţie, eleva Ionela-Raluca Ilie, din clasa
a XII-a C, profil filologie, a înmânat apoi cheia şcolii elevelor Manuela Tapalagă şi Alexandra
Lungu (premiantele clasei a XI-a C – filologie, diriginte Prof. Adrian Hizan).
În final, într-o atmosferă emoţionantă, elevii
participanţi la cursul festiv au mulţumit dascălilor pentru
răbdarea, înţelepciunea, tactul pedagogic şi măiestria
didactică de care au dat dovadă în cei patru ani de studiu şi
au promis că vor continua să ţină legătura cu şcoala şi
după admiterea la facultate sau inserţia în câmpul muncii,
cel puţin până la revederea de 10 ani!

Prof. dr. Daniel Nedeloiu

40 | P a g e
Cred Doamne Vârsta inocenţei

În perioada Postului Mare, la nivelul motiv pentru a petrece. Această perioadă este
Liceului Teoretic Roznov, în parteneriat cu în esenţă altceva, este o perioadă pentru a
Parohia Chintinici (Roznov) s-au desfăşurat o dărui, un timp pentru a face bine şi a-l
serie de activităţi în care elevii au fost invitaţi petrece în familie.
a-şi cunoaşte tradiţiile şi istoria locală, Bucuria celor care au dăruit a fost
vizitând muzeul etnografic din sat, au adus mare, precum şi bucuria celor care au primit.
bucurie celor bolnavi şi neputincioşi, oferind Proiectul „Trepte spre lumină” (ediţia
pachete la azilul din localitate, apoi au III) a constat în pictarea unor icoane pe sticlă
deprins tainele artei iconografice. şi a realizarea unor imagini religioase de
Cele trei proiecte educaţionale – „În către elevi din ciclul primar. În prima zi din
căutarea satului de altădată”, „Învaţă-te să Săptămâna Mare activitatea s-a încheiat cu
dăruieşti” şi „Trepte spre lumină” – s-au susţinerea unui recital de poezii şi cântece
înscris în cadrul parteneriatului şi bunei religioase, apoi cu expoziţia de icoane.
colaborări ce există la Roznov între cele două La finalul programului, elevilor
instituţii Şcoală şi Biserică, fiind coordonate participanţi li s-au înmânat diplome şi
de prof. religie Nuţa Liche (pictor pachete cu dulciuri.
bisericesc), de prof. înv. primar Alina Vasile, Directorul Liceului a felicitat
de pr. paroh Iulian Vasile şi Directorul participanţii pentru clipele emoţionante trăite
Liceului prof. Oana Ilarie. şi i-a încurajat să continue această frumoasă
Astfel, în cursul săptămânii „Şcoala tradiţie în spaţiul şcolii.
Altfel”, dedicată activităţilor extraşcolare, Biserica, ca şcoală a ostenelilor întru
mai mulţi elevi au vizitat muzeul Casa devenirea umană, încearcă să valorizeze
Bunicilor , informându-se asupra tradiţiilor şi istoria fiecărei comunităţi locale, să se
obiceiurilor locale. implice activ în nevoile socio-umane şi să
Apoi un grup de copii din clasele III investească responsabil în potenţialul creator
B si VI B au dăruit din puţinul lor celor mai al tinerilor, în speranţa unui viitor sănătos.
puţin fericiţi, acelor oameni striviţi de Momente ale atelierului de lucru şi
greutăţile vieţii, care zâmbesc din ce in ce expoziţiei au fost prezentate pe blogul
mai puţin, acelor bolnavi care se zbat singuri catedrei de religie a Şcolii Roznov: Ora de
în neputinţă. Perioada sărbătorilor creştine religie – Timp al devenirii umane.
este specială. Nu este doar o justificare
pentru excese, o scuză pentru a ne răsfăţa, un Prof. Nuţa Liche & Prof. Alina Vasile

41 | P a g e
Cred Doamne Vârsta inocenţei

Cercul de pictură Trepte spre lumină

42 | P a g e
Cred Doamne Vârsta inocenţei

Proiect educaţional În căutarea satului de altădată

Proiect educaţional Învaţă-te să dăruieşti!

,,Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă
Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un
pahar cu apă rece, căci milostenia merge înaintea omului în împărăţia lui Dumnezeu’’
(Sfântul Ioan Gură de Aur).

43 | P a g e
Echipa de redacţie Vârsta inocenţei

Vârsta inocenţei
Nr. 16-17 / An şcolar 2012-2013
Apare anual
ISSN 1843 – 7753

Editor:
Liceul Teoretic Roznov

Directori:
Dir. Prof. Oana Ilarie
Dir. adj. Prof. înv. primar Ioan Stroea
Dir. adj. Prof. Oana Teacu

Coordonatori:
Prof. Oana Ilarie
Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile (învăţământ primar)
Prof. Nuţa Liche (învăţământ gimnazial)
Prof. Paulina Gabur (învăţământ liceal)

Redactor & Design:


Pr. dr. Iulian-Mihail Vasile

Colaboratori:
Elevi şi cadre didactice ai Liceului Teoretic Roznov

Adresa redacţiei:
Liceu Teoretic Roznov-Neamţ
Str. Tineretului nr. 648
Telefon/fax: 0233/665694
Email:grupscolarroznov@yahoo.com
Site http://www.grupscolar.roznov.ro

Partener-sponsor
Parohia „Sf. Ilie” Chintinici-Roznov

44 | P a g e

S-ar putea să vă placă și