Sofia – Bulgaria

La sud de Dunăre se află vecinii noştri bulgari. Ne-au fost de-a lungul istoriei mai mult
prieteni, câteodată inamici, dar întotdeauna colegi de suferinţă. Am intrat împreună în UE
şi tot împreună suntem în coada clasamentului. La un moment dat chiar a existat un
imperiu comun, după denumirea dată de unii istorici şi anume Imperiul Româno – Bulgar
sau Bulgaro – Valah (sau al doilea Imperiu Bulgar, 1185-1396), cu capitala la Târnovo şi
fondat de fraţii valahi Asan şi Petru. Sofia are un milion şi trei sute de mii de locuitori şi
este capitala şi cel mai mare oraş al ţării vecine.

Istorie…

Sofia a fost mai întâi o cetate a tracilor şi celţilor, cu numele de Serdica şi datează din
secolul V î.Hr. A fost cucerită şi de macedonenii lui Filip şi ai fiului acestuia, Alexandru cel
Mare, în secolul IV î.Hr., apoi de romani în anul 29 d.Hr. Pe timpul împăratului Traian
este redenumită Ulpia Serdica şi se dezvoltă: se construiesc noi ziduri de apărare, băi
publice, clădiri administrative. A fost distrusă în timpul invaziei hunilor din 447 şi
reconstruită apoi sub împăratul bizantin Iustinian I. În 809 Serdica devine parte a
Primului Imperiu Bulgar (681-1018), apoi cade sub bizantini, pentru a fi încorporată apoi
în Al Doilea Imperiu Bulgar (1185-1396). Tot din acea perioadă oraşul începe să fie numit
atât Sofia cât şi Sredeţ. Din 1382 cade sub stăpânirea Otomanilor, iar cu timpul este
puternic islamizată prin popularea cu turci, fiind numită şi capitală a provinciei Rumelia,
pentru mai bine de patru secole. În acea vreme s-au construit multe moschei, băi publice şi
clădiri în stil otoman. Abia în 1878 este eliberată de sub turci, în urma războiului ruso-turc,
la care au participat şi armatele române. Din acel moment s-a numit Sofia, denumire care a
înlocuit definit vechiul nume de Sredeţ, şi a fost aleasă capitală a Principatului Bulgariei
(1879) şi apoi a Regatului Bulgariei (1908). În timpul celui de-al doilea război mondial a
fost bombardată de aliaţi (1943-1944) deoarece Bulgaria era aliata Germaniei hitleriste.
Importante evoluţii s-au produs şi după 1946, când a fost instaurat regimul comunist sub
ocupaţia Armatei Roşii, şi după 1990, după căderea comunismului.

… şi geografie

Capitala Bulgariei se găseşte în vestul ţării, la poalele nordic al muntelui Vitoşa, în Valea
Sofia, fiind înconjurată de munţi din toate părţile. Altitudinea medie este de 550 metri
deasupra nivelului mării. Mai multe râuri mai mici trec prin zona capitalei şi anume
Vladaiska, Perlovska şi Vitoşca Bistriţa (pe care se află un mare lac de acumulare,
Panciarevo, ce alimentează Sofia cu apă) şi toate se varsă în Iskar, râu mai mare ce trece
prin apropiere şi este afluent din dreapta al Dunării. Iată dar că numele Bistriţa îl întâlnim
şi la noi, şi în Slovacia şi în Bulgaria, pentru că este un hidronim de origine slavă ce
înseamnă „repede”.
Sofia are o poziţie centrală în Peninsula Balcanică şi se situează strategic pe axele est – vest
(Marea Neagră – Marea Adriatică) şi nord – sud (Dunăre – Grecia, Marea Egee).

Climatul se încadrează în tipul continental-umed. Iernile sunt reci şi cu multă zăpadă,

zilele geroase (sub minus 15 grade Celsius) fiind destul de frecvente. Verile sunt calde şi
însorite, înregistrându-se şi peste 35 de grade. Primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu
vreme schimbătoare. Am putea să spunem că vremea este cam ca pe la noi, cu precizarea
că Sofia mai prezintă şi caracteristicile unui oraş de munte, astfel încât, chiar dacă ziua este
foarte cald, ne putem aştepta la o noapte răcoroasă; a doua diferenţă ar fi că la noi toamna
este ceva mai lungă.

Ce putem vedea?

În Sofia vom întâlni o multitudine de stiluri arhitectonice, consecinţă a istoriei oraşului. Se

găsesc ruine romane (împăratul roman Aurelian s-a născut la Sofia – Serdica pe atunci),
clădiri în stil bizantin şi medieval bulgar, apoi în stil oriental-turcesc. După eliberarea din
1878 au fost invitaţi să lucreze în ţară arhitecţi străini, mai ales din Imperiul Austro-Ungar,
astfel încât toate clădirile mai noi de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului
XX sunt după moda vremii: stilurile neo-baroc, neo-rococo şi neo-renascentist au fost
sursele de inspiraţie cele mai utilizate. În perioada comunistă s-au construit edificii
inspirate de stilul sovietic, industrial şi modernist-minimalist.

Fiind capitală, vom găsi în Sofia toate instituţiile de ştiinţă şi cultură ale ţării. Teatrul
Naţional Ivan Vazov, Opera şi Baletul, Academia de Ştiinţe, Muzeul Naţional de Istorie şi
Muzeul Naţional de Istorie Militară sunt toate adăpostite în clădiri frumoase,
monumentale. Dar cel mai mult atrage atenţia, prin mărime şi frumuseţe, Catedrala
Alexander Nevsky, unul dintre simbolurile nu numai ale Sofiei, ci şi ale întregii Bulgarii.
Construită între 1882 şi 1912, este a doua ca mărime din Balcani, după Catedrala Sfântul
Sava din Belgrad şi poate adăposti zece mii de oameni. Lângă Sofia se află Biserica Boiana
(secolele X – XI), obiectiv inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Ce mâncăm, unde dormim?

Chiar dacă a împrumutat multe elemente de la bucătăriile vecinilor şi pe undeva de la stilul

mediteranean, bucătăria bulgară are multe elemente de originalitate şi unicitate. Bulgarii
sunt renumiţi pentru cultivarea legumelor. La noi în ţară, în unele regiuni, grădina de
legume se mai numeşte şi bulgărie.

Zacusca am luat-o de la ei, cu toate că în bulgară cuvântul înseamnă gustare. Dacă la hotel
veţi vedea scris deasupra unei uşi zacusca, înseamnă că acolo se serveşte micul dejun.
Salatele de tot felul, unele asortate şi cu brânză ca la greci, sunt servite ca aperitiv. Multe
mâncăruri pe care le au bulgarii se găsesc şi la noi, în variante asemănătoare. Ce părere
aveţi de cuvintele: parjola, bob chorba, gyuvech, plakiya, yahniya, pilaf, sarma, drob,
urda, kashkaval, mai necesită oare traducere? Dar rakia, shlivovitsa, mastika? Dulciurile
sunt specifice Balcanilor, dar şi luate de la turci. Există plăcinte de tot felul, plus kozanac şi
kompot dar şi halva şi baklava. Dincolo de graniţe şi de divergenţele apărute uneori în
politică, eu cred că legăturile strânse între popoare, între diverse culturi şi civilizaţii, pot fi
exemplificate şi prin mâncărurile specifice.

Două regiuni atrag în Bulgaria cei mai mulţi turişti, litoralul Mării Negre şi capitala Sofia.
Prin urmare, capitala este pregătită pentru afluxul de turişti. Hoteluri există în Sofia
pentru toată lumea şi toate buzunarele. Iată câteva doar, ca să vă orientaţi, într-o ordine la
întâmplare şi nu după numărul de stele: ATM Center, Magic Castle, Forum, Dream,
Downtown, Grand Sofia, Rodina, Ramada, Akord, Art Plaza, Aris, Maxim Boutique, Arena
di Serdica, Metropolitan, Lozenetz, şi lista ar putea continua cu sute de nume…

Cum se ajunge?

De la Giurgiu sunt puţin peste de 320 de kilometri până la Sofia. Asta în cazul în care doriţi
să mergeţi cu maşina personală. Se poate ajunge şi cu trenul, dar şi cu avionul. Dacă
mergeţi spre Grecia, drumul către punctul de trecere al frontierei de la Kulata oricum trece
pe lângă Sofia, aşa că nu ar fi bine să vă opriţi pentru o zi măcar? E o sugestie… Preţurile în
Bulgaria sunt uşor mai mici ca la noi şi mulţi români din sudul ţării trec uneori la vecini ca
să facă aprovizionarea de la magazinele din oraşele de peste Dunăre.