Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Câinele şi căţelul
Grigore Alexandrescu
Fabula este una dintre speciile literare cele mai indragite de copiii mici, datorita
faptului ca prezinta intamplari sau evenimente specifice lumii animalelor, plantelor
sau obiectelor si are un substrat satiric, alegoric.Ca si provenienta fabula este de
origine latina „fabula, ae”, si desemneaza anumite intamplari traite sau
imaginare.Are doua acceptiuni:
Tesatura anecdotica, nucleu de fapte din care se constituie actiunea;
Scurta povestire alegorica, in proza sau in versuri, prin care se satirizeaza
anumite forme de comportament sau trasaturi caracterologice, cu finalitate
morala, exprimata explicit sau implicit. ( Dictionar de termini literari, 1976,
pp.168-169)
Prima culegere de fabule esopice a fost realizata abia in jurul anului 300 i.Hr de
catre Demetrios din Phaler. Latinii Fedru (sec. I d.Hr, in perioada imparatului
Tiberiu) si Avianus (sec. al IV-lea d.Hr) alcatuiesc si ei Aesopi Fabulae. Dupa o
perioada de absenta, fabula revine in prim plan in perioada clasicismului francez
fiind cultivate de catre La Fontaine, Fenelon, La Motte, Florian, Aubert etc.
Grigore Alexandrescu (1810-1885) este unul dintre cei mai importanti fabulisti
ai literaturii noastre.Foloseste ca izvoare de inspiratie prototipuri din fabulele lui
La Fontaine, Florian Voltaire, Kralov, insa le recreeaza si adapteaza potrivit cu
moravurile si tendintele existente la noi.
Cele mai cunoscute fabule ale sale sunt „Cainele si catelul” , „Boul si vitelul”,
„Vulpea liberala”, „Toporul si Padurea”, „Dreptatea Leului”, „Lupul moralist”
etc.Prin acestea autorul condamna impostura si demagogia existente in societatea
romaneasca de la jumatatea secolului al XIX-lea, facand o radiografie a acesteia,
pe cat de transanta, pe atat de ampla.La fel ca si Fontaine, prin intermediul
animalelor, scriitorul satirizeaza cele mai crunte vicii si defecte umane precum:
fatarnicia, ipocrizia, mandria, lasitatea, linguseala, prostia, naivitatea, zgarcenia
etc.Ca si procedee artistice, autorul foloseste antiteza, povestea alegorica, dialogul.
(Grecu.M, 2018, p.144)
Structura compoziţională a fabulei se distinge prin două părţi: prima este
dezvoltată şi cuprinde relatarea evenimentelor din lumea animalelor, fiind o
povestire alegorică; partea a doua cuprinde morala sau învăţătura care se desprinde
din povestire. Dacă în prima parte scriitorul este narator, în cealaltă el devine un
moralist care meditează asupra întocmirii strâmbe a lumii pe care o satirizează.
Cele două părţi nu au o succesiune fixă. De exemplu: fabulele lui Alexandrescu se
termină cu morala, pe când unele din fabulele lui La Fontaine încep cu morala sub
forma unui enunţ, care apoi este ilustrat printr-o povestire. (Lazar.N, Suport de
curs)
Personajele fabulei sunt construite antitetic, iar numele lor au rol caracterizator.
Deşi este o operă literară epică, modul de expunere dominant este dialogul care are
rol primordial în evidenţierea trăsăturilor morale ale personajelor, iar naraţiunea
face legătura între cele două secvenţe dialogate.
Alaturi de naratiune autorul foloseste si dialogul viu dintre personaje,facand ca
fabula sa semene cu o mica sceneta.
Limbajul operei se caracterizeaza prin umor si oralitate.Sursele umorului sunt
diverse.In primul rand umorul este generat de situatia comica in care este pus
Samurache.Naiv si credul,vine sa –si arate iubirea fata de prietenii sai care il
ameninta cu bataia.Alta sursa de umor este contrastul dintre aparenta si
esenta,dintre ceea ce vrea sa para Samson si ceea ce este in realitate.In opera exista
un comic de limbaj,creeat de cuvinte si expresii care starnesc rasul.(“lichea
nerusinata; potaie”).
Oralitatea este calitatea stilului unei opera literare de a parea vorbita,nu
scrisa.Oralitatea fabulei este data de numeroasele elemente specifice limbii vorbite:
vocative(“noi,fratii tai ,potaie!”),forme de viitor popular(“o sa-ti dam o
bataie“),cuvinte si expresii populare (“lighioana proasta;sadea;o am de bucurie”).
Morala fabulei se afla la sfarsit,in ultimele doua versuri.Autorul constata cu
amaraciune ca in societatea vremii sale multi oameni seamana cu Samson,fiind
ipocriti,demagogi si parveniti,dornici de a se capatui fara a avea vreun
merit:”Aceasta intre noi adesea o vedem /si numai cu cei mari,egalitate vrem.”
In final, cititorul intelege ca scriitorul satirizeaza prin dulaul Samson pe
demagogul din toate timpurile, autorul reusind sa puna in scena reprezentantii
societatii contemporane lui, asa cum aprecia si Barbu Stefanescu Delavrancea:
“ Intr-o suta douazeci de pagini vezi o lume intreaga, ascunsa sub pielea
dobitoacelor sale…Un norod intreg, intabulat cu toate vietatile lui, cu toate vitiile
noastre.”(Vrabie.D, 2009, p.72)
Fabule cum ar fi “Boul şi viţelul”, “Lupul moralist”, “Câinele şi căţelul”,
“Şoarecele şi pisica”, sunt accesibile copiilor, oferindu-le o lume atractivă, dar
totodată dându-le o lecţie cu puternice încărcături etice.
Bibliografie:
Clasa pregatitoare
Prin desfăşurarea acestui proiect vom avea ocazia să descifrăm împreună cu copii ceea ce este
specific fabulei prin intermediul internetului şi a altor surse de informare.
SARCINA DE LUCRU – Copiii se vor împărţi în patru grupuri şi fiecare grup îşi va asuma câte
un rol.
Samson, dulău de curte, un câine mare, mare şi puternic era revoltat împotriva celor care se cred
nobili şi el nu vroia decât egalitate, că şi el s-ar putea să se tragă din “ viţă de nobili” dar nu-i
place s-o arate.
Cum vorbea el aşa cu un bou, stând pe scaun într-o curte, căţelul Samurache, care era mic, slab,
sărac şi necăjit l-a auzit şi s-a apropiat de ei cu încredere, adresându-se fratelui său mai mare cu
formula “fraţii mei”.
Samson la auzul acestor cuvinte se îngrozeşte şi începe să ţipe şi să-l ameninţe pe bietul
Samurache, că o să-i dea o bătaie de o să-l pomenească şi acesta s-a făcut mic, mic zicându-i
dulăului că” el a zis că vrea egalitate.”
Atunci dulăul Samson s-a înfuriat şi mai tare şi supărat cum era l-a făcut pe Samurache lichea
neruşinată.
- Tu nu ai înţeles ce vreau eu să spun, a zis dulăul, eu vreau egalitate dar nu pentru căţei, ci
numai pentru cei mari.
II. PERSONAJELE –vor reproduce dialogul dintre personaje, scoţând în evidenţă trăsăturile
negative.
III. GRAFICIENII – vor ilustra prin desen o hartă a personajelor în care acestea vor fi aşezate
în ordinea gravităţii defectelor.,
IV. MORALIŞTII – vor sesiza defectul criticat în morala fabulei şi tot ei vor găsi un proverb
care să surprindă morala fabulei precum şi alte proverbe.
Dulăul dorea egalitate cu ce-i mai puternici decât el dar faţă de cei slabi dorea să menţină
distanţa, să-i privească şi să le vorbească de sus, să le arate că el este mai puternic.
http://www.romanianvoice.com/culture/povesti/index.php.
http://ro.wikisource.org/wiki/fabule.
http://89.32.30153/pozeexn/poze/pozeexn/38.jpg.
http://www.copilasul.com/fabule/fabule3.php
http://fabule.ro/
JOCUL DE ROL
- Copiii au interpretat rolurile stabilite folosind costumaţiile confecţionate de părinţi şi au
transpus în joc comportamentele personajelor.