UNIVERSITATEA PITEŞTI

LABORATOR BAZELE ELECTROTEHNICII

LUCRAREA NR.3
STUDIUL CIRCUITELOR TRIFAZATE

1. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are drept scop punerea în evidenţă a circuitelor trifazate

cu conexiune stea şi triunghi, definirea tensiunilor de fază şi linie şi a
curenţilor de fază şi linie şi trasarea diagramelor fazoriale pentru tensiuni şi
curenţi, studiul teoremei lui Blondel, a metodelor de măsurare a puterii şi
energiei electrice în circuite trifazate cu sau fără conductor de nul.

2. CONSIDERAŢII TEORETICE

2.1. Generalităţi. Definiţii.

Reţeaua trifazată este ansamblul constituit din trei circuite electrice

monofazate în care acţionează o tensiune electromotoare de aceiaşi
frecvenţă, dar cu faze iniţiale diferite.
Reţeaua trifazată este simetrică dacă defazajul dintre oricare două
2π
tensiuni este de , iar amplitudinile tensiunilor trifazate sunt egale
3
(fig.6.1).

Dacă una din condiţii nu este îndeplinită, sistemul de tensiuni este

nesimetric.

108
 Un receptor trifazat este echilibrat, atunci când impedanţele celor
trei faze sunt egale. Ĩn caz contrar receptorul este neechilibrat.
Circuitele trifazate sunt cu conexiune stea sau triunghi la generator
sau receptor (fig.6.2).
Conexiunea în stea a celor trei faze ale generatorului sau
receptorului se realizează legând împreună sfârşitul fazelor R’, S’, T’.
Punctul în care se unesc cele trei faze se numeşte punct de nul.
Conexiunea în triunghi a celor trei faze ale generatorului sau
receptorului se realizează legând sfârşitul primei faze R’ cu începutul fazei
a doua S, sfârşitul fazei a doua S’ cu începutul fazei a treia T şi sfârşitul
fazei a treia cu începutul primei faze R.
Pentru cele două conexiuni se definesc următoarele tensiuni şi
curenţi:
- tensiunea de fază care este tensiunea dintre începutul şi sfârşitul fazei
respective;
- tensiunea de linie care este tensiunea dintre începuturile a două faze;
- curentul de fază care este curentul ce circulă prin înfăşurarea unei faze
a sursei sau prin impedanţa care formează o fază a receptorului;
- curentul de linie care este curentul ce circulă prin firele liniei de
transport dintre sursă şi receptor;
- curentul pe firul de nul care este pus în evidenţă la conexiunea în stea.

2.2. Circuite trifazate cu conexiunea în stea

Se consideră un receptor trifazat cu conexiunea stea (figura 6.3), unde

s-au făcut următoarele notaţii:
- U f 1 , U f 2 , U f 3 tensiunile de fază
- U l 12 , U l 23 , U l 31 tensiunile de linie

109
- Z 1 , Z 2 , Z 3 impedanţele fazelor
Aplicăm teorema I a lui Kirchhoff în nodul N:
I1 + I 2 + I 3 = I 0 (6.1)
Aplicăm teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul format din două
borne de alimentare şi două impedanţe ale receptorului şi rezultă:
U l 12 = U f1 −U f 2

U l 23 = U f 2 −U f3 ⇒ U l12 + U l 23 + U l 31 = 0 (6.2)
U l 31 = U f3 −U f1

I l1 = I 1
I l2 = I 2
I l3 = I 3

110
 Rezultă că cele 3 tensiuni de linie Ul12 , Ul23 Ul31 formează în planul
complex un triunghi. Acest triunghi este oarecare dacă tensiunile sunt
nesimetrice sau este echilateral dacă tensiunile sunt simetrice (fig.6.4). Se
consideră că consumatorul este alimentat la reţeaua simetrică de tensiune.
Pentru un receptor neechilibrat deplasarea punctului neutru faţă de
nulul reţelei simetrice este dată de teorema lui Millmann :
U 10 Y 1 + U 20 Y 2 + U 30 Y 3
U NO = (6.3)
Y1 +Y 2 +Y 3 +Y N
La un receptor echilibrat se poate scrie:
U l12
= U f 1 cos 30 0 , adică U l12 = 3U f 1
2
Cum U l12 = U l 23 = U l 31 = U l
U f 1 = U f 2 = U f 3 = U f rezultă că U l = 3U f , (6.4)
unde Ul = tensiunea de linie
Uf = tensiunea de fază

Observaţie. Pentru un sistem cu Uf = 220V rezultă Ul =380V.

Aplicând teorema a II-a a lui Kirchhoff

U 10 = U f1 +U N 0
U 20 = U f 2 +U N 0
U 30 = U f3 +U N 0 (6.5)
Dacă receptorul este fără fir neutru N Z → ∞ ⇒ U N0 ≠ 0 rezultă că
I 1 + I 2 + I 3 = 0 cu I 1 ≠ I 2 ≠ I 3 şi
U 10 ≠U f1
U 20 ≠U f2
U 30 ≠U f3 (6.6)
U = 0
 N0
 I1 = I 2 = I 3 = I f

Dacă receptorul este echilibrat ⇒U 1 0 = U f 1 (6.7)

U 2 0 = U f 2
U = U
 30 f3

111
 **La conexiunea în stea pentru receptorul echilibrat, tensiunea este
de 3 ori mai mare decât tensiunea de fază, iar curenţii de linie şi fază
sunt egali.

2.3. Circuite trifazate cu conexiune în triunghi

Se consideră un receptor trifazat cu conexiune în triunghi (fig.6.5) şi

alimentat de la o reţea de curent alternativ. La această conexiune punctul
de nul, respectiv conductorul de nul lipsesc.
Aplicând teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul format din două
borne de alimentare şi o impedanţă a receptorului rezultă:
U f1 =U l12
U f 2 = U l 23 ⇒ U f =U l
U f3 =U l 31 (6.8)

Aplicăm teorema I a lui Kirchhoff în cele 3 noduri ale triunghiului şi

rezultă:
I 1 = I 12
− I 31
I 2 = I 23
− I 12 ⇒ I 1 + I 2 + I 3 = 0 (6.9)
I 3 = I 31
− I 23
Cei trei curenţi de linie I 1 , I 2 , I 3 formează în planul complex un
triunghi. Acest triunghi este oarecare adică I 1 ≠ I 2 ≠ I 3 , dacă receptorul
este dezechilibrat şi echilateral adică I 1 = I 2 = I 3 , dacă receptorul este
112
echilibrat (figura 6.6). Se consideră consumatorul alimentat de la o reţea
simetrică de curenţi.
I2
= I 12 cos 30 0 , adică I 2 = 3I 12 rezultă că I l = 3I f ,
2
(6.10)
unde Il = curent de linie
If = curent de fază
La conexiunea în triunghi a fazelor unui receptor echilibrat,
alimentat cu tensiuni simetrice, curentul de linie este cu 3 ori mai mare
decât curentul de fază.

2.4.Teorema lui Blondel

Conform teoremei lui Blondel referitoare la măsurarea puterii active

în circuite polifazate cu n conductoare, puterea activă totală este egală cu
suma a n puteri monofazate, deci pot fi folosite n wattmetre montate astfel
încât bobina de curent să fie parcursă de curentul de linie, iar bobina de
tensiune să fie conectată între conductorul fazei respective şi un punct N
comun luat ca referinţă de potenţial oarecare. Rezultă că :

P = Re {∑U kN I k } = ∑U kN I k cos < (U kN , I k )

(6.11)

113
 Cum potenţialul punctului N este arbitrar rezultă că el poate fi
potenţialul oricărei faze. Deci puterea activă se poate măsura şi cu n-1
wattmetre, renunţându-se la wattmetrul de pe faza de referinţă.
Teorema lui Blondel referitoare la măsurarea puterii active se poate
aplica pentru orice circuit polifazat indiferent de gradul de nesimetrie al
tensiunilor de alimentare, de gradul de dezechilibru al curenţilor de linie şi
pentru orice receptor.
Dacă circuitul trifazat este echilibrat, indicaţiile celor trei wattmetre
vor fi egale astfel încât putem utiliza un singur aparat, iar pentru calculul
puterii totale se multiplică indicaţia acestuia cu n.

2.5. Măsurarea puterii active în circuite trifazate fără conductor de

nul

Aplicând teorema lui Blondel rezultă că puterea activă se poate

măsura pentru circuitele trifazate în conexiune stea sau triunghi prin:
a) metoda celor trei wattmetre, dacă potenţialul este oarecare;
b) metoda celor două wattmetre, dacă N este potenţialul unei faze;
c) metoda unui singur wattmetru dacă suntem în cazul particular
receptor echilibrat.

114
2.5.1. Metoda celor 3 wattmetre

Teorema lui Blondel devine:

P = U1N I1 cos < (U 1N , I 1 ) + U 2 N I 2 cos < (U 2 N , I 2 ) + U 3N I 3 cos < (U 3 N , I 3 )
P = P1 + P2 + P3 (6.12)
Schema de montaj a wattmetrelor este prezentată în figura 6.8:

Dacă wattmetrele sunt identice, punctul N va avea potenţialul egal

cu cel din centrul de greutate al triunghiului curenţilor nesimetrice
U 12 , U 31 , U 23 . Dacă receptorul este cu conexiune stea, N va fi neutrul
stelei.

2.5.2. Metoda celor 2 wattmetre

Dacă se consideră N = 2, schema de montaj este prezentată în

figura 6.9.
Pt = P1 + P2 , iar P1 = U 12 I1 cos < (U 12 , I 1 )
P2 = U 32 I 3 cos < (U 32 , I 3 ) (6.13)
Pentru a măsura puterea activă trifazată cu un singur aparat se
foloseşte wattmetrul trifazat, care se compune din două wattmetre
electrodinamice monofazate identice având bobinele de tensiune montate
pe acelaşi ax (figura 6.10).
Acul indicator se va deplasa astfel încât deplasarea acestuia este
proporţională cu puterea totală:
115
 α = k[U 12 I1 cos < (U 12 , I 1 ) + U 32 I 3 cos < (U 32 , I 3 )] = kP (6.14)

Puterea maximă pe care o poate măsura aparatul este dată de

relaţia:
Pmax = 2U n I n
(6.15)
unde Un – tensiunea nominală
In – curentul nominal

116
2.2.3. Măsurarea puterii active cu un singur aparat (caz particular)

Dacă circuitul este echilibrat, alimentat cu tensiuni simetrice rezultă

că :
U kN = U
(6.16)
< (U kN , I k ) = ϕ ⇒ P = 3UI cos ϕ

Deoarece circuitul este alimentat cu tensiunile simetrice,

wattmetrele vor avea indicaţii identice, deci este suficientă utilizarea unui
singur wattmetru monofazat. Wattmetrul trebuie conectat în circuit astfel
încât bobina lui de curent să fie parcursă de curentul unei faze, iar bobina
de tensiune să aibă la borne tensiunea dintre conductorul fazei şi un punct
comun N.
Schema de montaj este prezentată în figura 6.11.

2.6. Măsurarea puterii electrice în circuite trifazate cu conductor

neutru

Ĩn cazul circuitului trifazat cu conductorul neutru, teorema lui Blondel

devine:
P = Re {∑U kN I k } (6.17)
Conform teoremei lui Blondel metodele utilizate pentru măsurarea
puterii active sunt:
117
 a) metoda celor 4 wattmetre, dacă potenţialul punctului N este
oarecare;
b) metoda celor 3 wattmetre, dacă potenţialul punctului N este R,
S, T sau O.
Ĩn practică se utilizează metoda celor trei wattmetre, iar punctul N
va avea potenţialul neutrului (fig.6.12.a). Puterea totală este:
Pt = P1 + P2 + P3 , (6.18)
unde P1 , P2 , P3 sunt puterile măsurate cu cele trei wattmetre.
Ĩn cazul în care este utilizat un circuit echilibrat alimentat la tensiuni
simetrice vom utiliza un singur wattmetru (figura 7.12.b), iar puterea totală
va fi de trei ori puterea indicată de wattmetrul monofazat.

U 10 = U 20 = U 30
rezultă că
I1 = I 2 = I 3
Pt = 3U 10 I1 cos ϕ = 3P1
(6.19)
< (U 10 , I 1 ) =< (U 20 , I 2 ) =< (U 30 , I 3 ) = ϕ

2.7. Măsurarea energiei active în circuite trifazate

Măsurarea energiei active în circuite trifazate se poate efectua:

- cu contoare monofazate;
- cu contoare trifazate.

118
 Contoarele trifazate au în construcţia lor două sau trei sisteme
active, care au fiecare câte un electromagnet de curent şi unul de tensiune,
pentru care cuplurile active acţionează asupra aceluiaşi ax.

2.7.1. Măsurarea energiei active în circuite trifazate fără conductor

neutru

Ĩn sistemele trifazate fără conductor neutru se folosesc contoare cu

două sisteme active monofazate care acţionează:
- separat asupra unui disc fixat pe acelaşi ax;
- asupra unui disc comun.
Montarea contorului se face după metoda celor două wattmetre
(figura 6.13).

Momentele cuplurilor active sunt:

M a1 = k a' U 12 I1 cos < (U 12 , I 1 )
(6.20)
M a 2 = k a' U 32 I 3 cos < (U 32 , I 3 )
Momentul cuplului activ total este dat de relaţia:
M at = M a1 + M a 2 = k a' P , (6.21)
în care P este puterea activă trifazată.

119
2.7.2. Măsurarea energiei active în circuite trifazate cu conductor
neutru

Ĩn circuitele trifazate cu conductor neutru se utilizează contoare cu

trei sisteme active monofazate, care acţionează asupra a trei sau două
discuri fixate pe acelaşi ax.
Montarea celor trei sisteme active în circuit se face după montarea
celor trei wattmetre (figura 6.14), iar momentele cuplurilor active sunt:
M a1 = k a' U 10 I1 cos < (U 10 , I 1 )

M a 2 = k a' U 20 I 2 cos < (U 20 , I 2 ) (6.22)

M a3 = k a' U 30 I 3 cos < (U 30 , I 3 )
Momentul cuplului total al contorului este:
M at = M a1 + M a 2 + M a 3 = k a' P (6.23)

3. MONTAJUL ŞI APARATURA NECESARĂ

120
3.1. Circuitul trifazat cu conexiune în stea

Se realizează montajul din figura 6.15.

unde R1, R2, R3 – rezistenţe

A1, A2, A3 – ampermetre de curent alternativ care măsoară curenţii I1,
I2, I3
A0 – ampermetru de curent alternativ care măsoară curentul prin firul
de nul
V – voltmetrul de curent alternativ care măsoară tensiunile de fază şi
linie
kV - comutator voltmetric
Se măsoară tensiunile de fază şi linie, folosind un singur voltmetru
(U10, U20, U30, U12, U23, U31).

121
3.2. Circuitul trifazat cu conexiunea triunghi

Se realizează montajul din figura 6.16.

unde A1, A2, A3 – ampermetre de curent alternativ, care măsoară curenţii

de linie
A12, A23, A31 – ampermetre de curent alternativ, care măsoară
curenţii de fază
R1, R2, R3 - rezistenţe
V – voltmetru de curent alternativ
kV - comutator voltmetric

122
3.3. Se efectuează montajul din figura 6.17 pentru măsurarea puterii active
în circuite trifazate fără conductor de nul. Se utilizează metoda celor două
wattmetre prin utilizarea wattmetrului trifazat. Montajele se fac pentru
conexiune stea şi triunghi.
Se efectuează măsurătorile pentru receptor echilibrat şi
dezechilibrat.

unde W – wattmetru de curent alternativ trifazat

A1, A2, A3 – ampermetre de curent alternativ

3.4. Se efectuează montajul din figura 6.18 pentru măsurarea puterii active
în circuite trifazate fără conductor de nul. Se utilizează metoda unui singur
wattmetru în cazul receptorului echilibrat. Pentru aceasta se conectează
câte un ampermetru pentru fiecare fază şi se urmăreşte ca valorile
curenţilor de fază să fie aceleaşi. Se cuplează voltmetrul de pe panoul cu
lămpi şi se pune comutatorul voltmetric pe câte o poziţie. Conectând
corespunzător becurile pe panou se urmăreşte ca tensiunile de fază să fie
egale.
Ĩn această situaţie puterea totală Pt = 3P1.
Se fac măsurătorile pentru conexiunea stea.

123
unde W – wattmetru monofazat
k, kV – comutatoare
A1, A2, A3 – ampermetre de curent alternativ

3.5. Se efectuează montajul din figura 6.19 pentru măsurarea puterii active
în circuite trifazate cu conductor de nul. Se utilizează metoda celor trei
wattmetre.
Se fac măsurătorile pentru receptorul dezechilibrat şi echilibrat (se
urmăreşte I f 1 = I f 2 = I f 3 şi U f 1 = U f 2 = U f 3 introducând corespunzător
becuri în circuit).
W1, W2, W3 – wattmetre
A1, A2, A3 – ampermetre de curent alternativ
KV – comutator voltmetric

124
125
3.6.Se efectuează montajul din figura 6.20. pentru măsurarea energiei

electrice în circuitele trifazate fără conductor neutru. Se utilizează un contor

de energie activă cu trei sisteme pentru măsurarea energiei active în
circuite trifazate .
S-a notat cu CA43 – contor de energie electrică şi cu R rezistenţe.

4. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

4.1. Se realizează montajul din figura 6.15. Se închide comutatorul k, pe

fiecare fază a receptorului se conectează acelaşi număr de lămpi astfel
încât I1 = I2 = I3 Dacă k1 este închis, receptorul trifazat echilibrat este cu fir
neutru şi se verifică faptul că valoarea curentului I0 ( indicat de ampermetrul
A0) prin firul neutru este nul. Se citesc la voltmetrul V tensiunile de fază U 1,
U2, U3 şi de linie U12, U23, U31.
4.2. Se repetă punctul 4.1. şi se deschide k1, receptorul trifazat echilibrat
este fără fir neutru şi se verifică faptul că tensiunea dintre neutrul
receptorului şi cel al reţelei de alimentare U0 indicată cu voltmetrul V0 este
nulă.
Rezultatele se trec în tabelul 6.1. şi se va desena diagrama
fazorială a tensiunilor.

4.3. Se realizează montajul din figura 6.15. Se închide k pe fiecare fază

a receptorului şi se conectează lămpi diferite astfel încât I1 ≠ I2 ≠ I3. Se
126
măsoară tensiunile de fază şi de linie pentru cazul în care receptorul este
cu fir neutru (k1 închis), situaţie în care se măsoară şi curentul prin firul
neutru I0. Pentru cazul în care receptorul este fără fir neutru (k1 deschis), se
măsoară tensiunea U0 dintre reţeaua de alimentare şi neutrul receptorului.
Rezultatele se trec în tabelul 6.1.

Tabelul 6.1.
Receptor conexiune stea U1 U2 U3 U12 U23 U31 I1 I2 I3 Măsurat Calculat
[V] [V] [V] [V] [V] [V] [A] [A] [A] U0 I0 U0 I0
echilibrat cu fir neutru
fără fir neutru
dezechili cu fir neutru
brat fără fir neutru

4.4. Se realizează montajul din figura 6.16. Se închide comutatorul k. Pe

fiecare fază a receptorului trifazat se conectează acelaşi număr de lămpi
astfel încât să avem I12 = I23 = I31 şi I1 = I2 = I3 (receptor echilibrat). Se citesc
indicaţiile ampermetrelor şi se măsoară tensiunea de fază şi de linie.
Rezultatele se trec în tabelul 6.2.

4.5. Se repetă punctul 4.4. conectând pentru cele 3 faze un număr de

lămpi diferite astfel încât I12 ≠ I23 ≠ I31 şi I1 ≠ I2 ≠ I3 (receptor
dezechilibrat). Rezultatele se trec în tabelul 6.2.

Tabelul 6.2.
Receptor conexiune U12 U23 U31 I12 I23 I31 Măsurat Calculat
triunghi [V] [V] [V] [A] [A] [A]
I1 I2 I3 I1 I2 I3
[A] [A] [A] [A] [A] [A]
echilibrat
dezechilibrat
Se desenează diagramele fazoriale ale curenţilor pentru cazurile:
receptor echilibrat şi dezechilibrat.

4.6. Se efectuează montajul din figura 6.17 pentru conexiunile stea şi

triunghi şi pentru receptor echilibrat şi dezechilibrat. Rezultatele se trec în
tabelul 6.3.

Tabelul 6.3
Nr.cr Montaj I1 I2 I3 Uf1 Uf2 Uf3 Ptot
t. [A] [A] [A] [V] [V] [V] [W]
1 Stea receptor dezechilibrat
2 Stea receptor echilibrat
3 Triunghi receptor
dezechilibrat
4 Triunghi receptor echilibrat

127
4.7. Se efectuează montajul din figura 6.18 pentru conexiunea stea
receptor echilibrat şi se compară rezultatele cu cele obţinute la punctul 4.6.

4.8. Se efectuează montajul din figura 6.19 pentru măsurarea puterii active
în circuite trifazate cu conductor de nul. Se fac măsurătorile pentru receptor
dezechilibrat şi echilibrat. Rezultatele se trec în tabelul 6.4.

Tabelul 6.4
Nr. Montaj I1 I2 I3 P1 P2 P3 Ptot
crt. [A] [A] [A] [W] [W] [W] [W]
1 Receptor
echilibrat
2 Receptor
dezechilibrat

4.9. Se efectuează montajul din figura 6.20 pentru măsurarea energiei

electrice în circuite trifazate pentru conexiunea stea. Se notează valorile
energiei electrice şi ale puterii electrice pentru aceleaşi configuraţii ca la
punctul 4.8. Se verifică relaţia de definiţie a energiei, măsurând timpul
experimentului cu un cronometru. Rezultatele se trec în tabelul 6.5.

Tabelul 6.5

Nr. Montaj Ptot t Wcalc Wmăs

crt. [W] [min]
1 Receptor echilibrat
2 Receptor dezechilibrat

5. ĨNTREBĂRI
5.1. Care este legătura între curenţii de fază şi cei de linie, tensiunile de
fază şi cele de linie pentru circuitele trifazate cu conexiune stea? Să
se reprezinte diagrama fazorială pentru curenţi şi tensiuni.
5.2. Care este legătura între curenţii de fază şi cei de linie, tensiunile de
fază şi cele de linie pentru circuitele trifazate cu conexiune triunghi?
Să se reprezinte diagrama fazorială pentru curenţi şi tensiuni.
5.3. Ce înseamnă receptor dezechilibrat şi cum se poate pune în
evidenţă la circuitele trifazate cu conexiune stea sau triunghi?
5.4. Care este principiu metodei celor 2 wattmetre pentru măsurarea
puterii în circuite trifazate fără conductor de nul?
5.5. Care sunt metodele de măsurare a puterii active pentru circuite
trifazate cu receptor echilibrat?

128
129