Sunteți pe pagina 1din 3

Consiliul European este o instituție a Uniunii Europene.

Este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre


ale Uniunii, Președintele Comisiei Europene și Președintele Consiliului European, actualmente Charles Michel. Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, actualmente Josep Borrell, participă de
asemenea la întruniri fără drept de vot.[1]

Deși Consiliul European nu are nici o putere legislativă oficială, aceasta este învestit în temeiul Tratatului de la
Lisabona[2], cu definirea "direcțiilor și priorităților politicilor generale" ale Uniunii. Este organismul strategic al Uniunii
(cel care rezolva crizele), acționând ca o președinție colectivă a UE.[3]

Reuniunile Consiliului European sunt prezidate de către președintele său și au loc cel puțin de 4 ori pe an, de obicei, în
clădirea Justus Lipsius, sediul central al Consiliului Uniunii Europene din Bruxelles.

Consiliul European a fost înființat ca un organism informal în 1974, a devenit o instituție oficială a UE în 2009, când
Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare. Actualul președinte este Charles Michel, fostul prim-ministru al Belgiei.

Consiliul European este format din liderii de stat sau de guvern a statelor membre, alături de Președinte și de
Președintele Comisiei (fără drept de vot). De regulă la întâlniri participau si miniștrii de externe naționali, iar
Președintele Comisiei era acompaniat de un alt membru al Comisiei. Totuși, o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de
la Lisabona, această situație a încetat, având în vedere că mărimea organismului a devenit destul de mare, o dată cu
aderarea noilor state la Uniune.[1][5][12]

Întâlnirile pot include si alți invitați, precum Președintele Băncii Centrale Europene, dacă este necesar. Secretarul
General al Consiliului participă și este responsabil pentru organizarea ședinței precum și de minuta ședinței.
Președintele Parlamentului European participă de asemenea pentru a acorda discursul de deschidere arătând poziția
Parlamentului European înainte ca dezbaterile să înceapă

Reuniunile Consiliului European au loc de obicei de patru ori pe an, la Bruxelles.[1] Reuniunile durează de obicei două
zile, uneori durează chiar mai mult când sunt mai multe subiecte pe ordinea de zi sau probleme controversate. Până în
2002 locul de întâlnire a Consiliului avea loc în statul ce deținea președinția rotativă. Anexa 22 la Tratatul de la Nisa a
prevăzut că „Începând cu 2002, o reuniune a Consiliului European per președinție va avea lor la Bruxelles. În cazul în
care Uniunea va avea 18 membri, toate reuniunile Consiliului European vor avea loc la Bruxelles”.[17]

Între 2002 și 2004 jumătate din reuniunile Consiliului au avut loc la Bruxelles iar după extinderea din 2004, toate
reuniunile au loc în Bruxelles, în Clădirea Justus Lipsius, care este oficial sediul Consiliului European. Totuși, unele consilii
extraordinare au avut loc în statul membru care deține președinția, de exemplu în 2003, a avut loc o reuniune la Roma
iar în 2005 în Hampton Court Palace din Londra. O nouă clădire („Clădirea Europa”) este în construcție la capătul de
nord al complexului istoric adiacent „Résidence Palace” pentru a fi utilizată pentru reuniunile Consiliului European și ale
Consiliului Uniunii Europene.

În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, la 9 mai 2019, a avut loc, la Sibiu,
Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

Evenimentul s-a desfășurat în clădirea Primăriei Municipiului Sibiu.

Summit-ul informal va fi găzduit de Klaus Werner Iohannis, președintele României, statul care deține în prezent
Președinția Consiliului Uniunii Europene. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea.
La Summitul informal de la Sibiu vor participa șefi de stat sau de guvern din statele membre UE, Președintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, și Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Liderii UE s-au concentrat asupra unor planuri strategice pentru Uniune pentru anii care urmează. De asemenea, aceștia
au convenit să se reunească din nou la 28 mai 2019 la Bruxelles pentru a discuta despre rezultatele alegerilor pentru
Parlamentul European.

Liderii UE au discutat despre următoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024. Aceștia au făcut schimb de
opinii cu privire la provocările și prioritățile cu care se va confrunta UE în următorii ani. Discuțiile de la Sibiu s-au bazat
pe o notă a Agendei liderilor elaborată de președintele Tusk și au fost structurate în două părți: una dedicată
dimensiunilor externe, cealaltă consacrată dimensiunilor interne.

În contextul viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, liderii UE au hotărât să se reunească la 28 mai 2019 la
Bruxelles. Cu această ocazie vor discuta despre rezultatele votului și vor demara procesul de desemnare a șefilor
instituțiilor UE.

„Acest proces va urma, firește, regulile stabilite prin tratate. Desemnările trebuie să reflecte echilibrul geografic, precum
și situația demografică astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici să fie reprezentate în cele mai înalte poziții în
Uniunea Europeană.”

Donald Tusk, președintele Consiliului European

Președintele Tusk a subliniat că ar dori ca Consiliul European să desemneze noii lideri UE în iunie 2019.

Întrucât summitul a avut loc cu ocazia Zilei Europei, șefii de stat sau de guvern au adoptat Declarația de la Sibiu ca semn
al unității și încrederii lor în viitorul UE.

Summitul a fost marcat de o declarație finală, Declarația de la Sibiu, ce conține 10 promisiuni față de cetățenii europeni
referitor la domeniul apărării, modul de viață, democrața și statul de drept. „Avem pregătită o declaraţie pentru
cetăţenii Uniunii Europene, declaraţia de la Sibiu, care va arăta că suntem hotărâţi, suntem uniţi, ştim ce vrem, dorim să
ne implicăm pentru un viitor foarte bun al Uniunii Europene. O zi foarte important pentru România, o zi foarte
importantă pentru români. România contează, românii contează” a declarat Klaus Iohannis.

Ne reafirmăm convingerea că, uniți, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniștită și care prezintă tot mai
multe provocări. Recunoaștem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică și de a ne
crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi
în unanimitate asupra a zece angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălțimea acestei responsabilități:

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au
luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe
decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv.

Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii
de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison.

Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect.

Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept. Drepturile inalienabile și libertățile
fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se
cuvine. Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate.
Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult. Europa va continua să fie un actor important în chestiunile
importante. Vom continua să acordăm atenție preocupărilor și speranțelor tuturor cetățenilor europeni, aducând
Uniunea mai aproape de cetățenii noștri, și vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre.

Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în
transformarea digitală. Vom reduce într-o mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai
vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.

Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem. Vom oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a-și
realiza obiectivele și a-și duce la îndeplinire politicile.

Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni. Vom investi în tineri și vom construi o Uniune pregătită pentru
viitor, capabilă să reziste celor mai presante provocări ale secolului XXI.

Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea pașnică și în puterea coercitivă și colaborând cu
partenerii noștri internaționali.

Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți. Vom
continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională
bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme
globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.

Deciziile pe care le luăm vor urma spiritul și litera acestor zece angajamente. Uniunea de astăzi este mai puternică decât
cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru
pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze
viitorul ca un corp unitar.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_European

https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2019/05/09/

https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/05/09/the-sibiu-declaration/