CRISTIAN IONESCU

DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII

POLITICE I
-Manual de studiu individual-

1
2
 CRISTIAN IONESCU

DREPT CONSTITUŢIONAL
ŞI INSTITUŢII POLITICE I
-Manual de studiu individual-

3
Copyright © 2012, Editura Pro Universitaria

Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin

Editurii Pro Universitaria

Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii
Pro Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

4
 CUPRINS

TEORIA GENERALĂ A INSTITUŢIILOR POLITICE .......................................................................................7

NOŢIUNI GENERALE DESPRE DREPT.........................................................................................................7
CONCEPTUL DE INSTITUŢIE JURIDICĂ .....................................................................................................7
ROLUL DREPTULUI ........................................................................................................................................7
SUBIECTELE DE DREPT.................................................................................................................................8
IZVOARELE DREPTULUI ...............................................................................................................................8
DISTINCŢIA ÎNTRE DREPTUL PUBLIC ŞI DREPTUL PRIVAT.................................................................8
DREPTUL CONSTITUŢIONAL -.....................................................................................................................9
RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC .................................................................................................................9
INSTITUŢIILE POLITICE ................................................................................................................................9
CONCEPTUL DE STAT ŞI PROCESUL FORMARII....................................................................................12
STATELOR MODERNE ÎN SPAŢIUL EUROPEAN .....................................................................................12
Elementele esenţiale ale definirii statului:.........................................................................................................13
Elementele constitutive ale statului...................................................................................................................15
Forma statului: structura de stat ........................................................................................................................20
Forma de guvernământ......................................................................................................................................20
STATUL FEDERAL ........................................................................................................................................26
TEORIA CONSTITUŢIEI....................................................................................................................................28
NOŢIUNI GENERALE DESPRE CONSTITUŢIE .........................................................................................29
NOŢIUNEA DE REGIM CONSTITUŢIONAL ..............................................................................................29
NOŢIUNEA DE CONSTITUŢIE.....................................................................................................................29
Revizuirea constituţiei.......................................................................................................................................36
Procedura de revizuire ......................................................................................................................................37
CONŢINUTUL CONSTITUŢIEI.........................................................................................................................37
Diversitatea statală şi asemănări constituţionale ...............................................................................................37
Principii şi norme constituţionale care au un rol determinant în stabilirea şi funcţionarea organismelor de
guvernare, precum şi în stabilirea formei statului .............................................................................................39
Declaraţiile de drepturi......................................................................................................................................39
CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR .....................................................................................41
SUPREMAŢIA CONSTITUŢIEI .....................................................................................................................41
DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ...................................................................................45
ALE CETĂŢENILOR ..........................................................................................................................................45
DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE PUBLICE..................................................................................................45
FUNDAMENTELE POLITICE ŞI JURIDICE ................................................................................................46
ALE DREPTURILOR SI..................................................................................................................................46
LIBERTĂŢILOR PUBLICE ............................................................................................................................46
NOŢIUNEA DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI POLITICE...............................................................................46
CLASIFICAREA DREPTURILOR şi LIBERTĂŢILOR PUBLICE ...............................................................47
NOŢIUNEA DE ÎNDATORIRI FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR.................................................47
FORME ALE GARANTĂRII DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR PUBLICE...........................................48
INSTITUŢIA OMBUDSMANULUI................................................................................................................49
STRUCTURA ORGANULUI EXECUTIV .....................................................................................................54
STATUTUL PARLAMENTARILOR..............................................................................................................55
PRINCIPALELE MECANISME DE INTERFERENŢĂ (COLABORARE) A STRUCTURII DE
GUVERNARE......................................................................................................................................................57
NOŢIUNEA DE MECANISME DE INTERFERENŢĂ ..................................................................................58
A STRUCTURII DE GUVERNARE ...............................................................................................................58
Modalităţi de acţiune a puterii executive asupra Parlamentului...........................................................................59
CATEGORII TIPOLOGICE ALE STRUCTURII DE GUVERNARE ............................................................63
REGIMUL CONFUZIEI PUTERILOR............................................................................................................63
REGIMUL SEPARAŢIEI RIGIDE A PUTERILOR .......................................................................................63
(REGIMUL PREZIDENŢIAL) ........................................................................................................................63

5
REGIMUL SEPARAŢIEI SUPLE SAU AL COLABORĂRII PUTERILOR (REGIMUL PARLAMENTAR)
..........................................................................................................................................................................64
REGIMUL SEMIPREZIDENŢIAL..................................................................................................................65

PARTEA I

6
 TEORIA GENERALĂ A INSTITUŢIILOR
POLITICE

Tema 1:

NOŢIUNI GENERALE DESPRE DREPT

Definiţie:

Dr e pt u l – a nsa m b lu l n or m el or jur id ic e ed i c t at e s au
s an c ţ ion at e de s t at , p ri n car e a c e st a s ta bi le şt e dr ep tur ile
ş i obl ig aţ iile ind iv i zil or , mo d ul de or gan iza r e ş i f un c ţ ion ar e
a pu ter ilor st at u lui, pr e cu m ş i r ap or tur i le î n tr e e le ş i pr in
c ar e su nt in st itu it e ş i apăr at e or d in ea ş i st a b ili ta t ea
s oc ial ă, nor m e a c ă ror r e s p ect ar e e s te obl iga to ri e ş i
as igur at ă pr i n for ţ a de c on str â ng er e a st at u lu i.
Or ig ine a dr e ptu lu i s e i nt er se c t eaz ă c u pr oc e su l de
for m ar e a st at u lu i . Dr ept ul s- a f or ma t î ntr - o pr im ă f a ză în
mo d in c on şt i ent , c a r e zu lta t a l un u i pr oc e s p sih o lo g ic, î n
c ar e o m u l r ea c ţ ion e ază la a num iţ i s t im uli ex t er n i. La
înc e pu tul ac e s te i f a ze , dr e p tul s e pr eze n t a s ub f or m a un or
ob ic e iur i sa u pr a ct i c i n eu n it ar e, ha ot ic e. Î n a do u a f ază ,
dr e p tul , d e ş i î n c ă r ud i m ent ar se f or m e ază ca a c ţiu n e
c on ş t ien tă , f ii n d i m pu s de o f or ţ ă pub li c ă.

CONCEPTUL DE INSTITUŢIE JURIDICĂ

Ter me nu l de in st it uţ ie jur id ic ă pr esu p une :
- un gr u p un it ar d e n or m e jur id ice c ar e fie c are în
par t e r e gl em e nt e a ză , din pe r spe ct i v e dif er it e, ac el e a ş i
re laţ ii s o c ia le;
- o c om po nent ă a s ist em ul ui d e dr ep t î n a lc ăt u ir ea
c ăr u ia s e in c lud e t ota l ita te a nor m e lor ju r id ic e car e
reg le me n te ază u n m ănu n ch i u nit ar de r e laţ ii so c ia le şi
in st aur e az ă o c at e go r ie a par te de r ap or t ur i jur id ic e.
Nor m e le jur idic e s unt to pit e ş i f or ja te î ntr - o no u ă
en t it at e jur id ic ă, r eg l em ent â nd a num ite ra por t ur i so c ia le.
A c ea s tă en t it at e ( ab st r a ct ă) es te ins t it uţ ia ju r idi c ă .
P ut em c onf er i c a lit a t ea de in st itu ţ ie j ur i di c ă at â t
un u i c om p le x s au u nui gr up un it ar de nor me jur id ic e , c ât şi
rap or t ur il or j ur i dic e as t f el r egl em en ta te .

ROLUL DREPTULUI
Ro l ul dr e pt ulu i c o nst ă î n f or mu lar ea r e gu li lor de
c on d uit ă gen er a l-o b li ga t or ii at ât p e ntr u i nd i vizi – pr iv i ţ i
s ep ar at s au în gr up , po tr iv it an u m it or pr in c ipi i ş i cr it er i i –
c ât ş i pen tr u o rg a nis m e le car e ex er c it ă a ut or it a tea p ubl ic ă.
Ne c e s it at e a e dic t ăr ii nor m elor ju r id ic e – nev o ia de
or d o nar e ş i d is cip li nar e a r e laţ i ilor di nt r e oa me n i. Î n li p s a
lor , c ar e c on s tr ân g ind iv i zii la mo d ele d e c o mp or tam en t
s oc ial , f ie c ar e o m ar f i li b er ul s ă u ar b itr u ş i ar f i t e nt at s ă-
ş i im pun ă dr e pt ul şi li ber t at ea pr in for ţ ă. F ii nd c on ş t ie n t de
ace s t p er ic o l, f i e c ar e in d iv id r e nun ţă , d e bun ă vo ie sa u

7
c on s tr âns , la o par te d in liber ta t ea sa , a s igu r ân d u- s e a st fe l
lib er tat ea ş i eg a lit at e a t ut ur or u nul f aţ ă de a ltu l .
Dreptul apare şi ca o garanţie a guvernaţilor împotriva
abuzurilor administraţiei, întrucât Constituţia şi legislaţia sub-
secventă acesteia garantează drepturile şi libertăţile
cetăţeneşti.

SUBIECTELE DE DREPT

P E R S O AN E L E F I Z I C E Ş I J U R I D I C E

Calitatea de subiect de drept este conferită

de stat cu respectarea anumitor condiţii care
diferă de la un stat la altul, de la o epocă la alta
(sclavii, femeile şi străinii nu erau consideraţi, în
polisurile greceşti, cetăţeni şi nu participau la
viaţa politică, nu puteau vota. Nu li se recunoştea
calitatea de subiecte de drept constituţional).
Fie ca r e st a t s u v era n d eţ i ne pr er o g at i v e de a s t ab i l i
c on d iţ i ile ne c es ar e r e cu n oa ş t er ii c al ită ţ ii de s ub i e ct d e
dr e p t. A tr i b uire a c al it ăţ ii d e s ub ie ct de dr ep t pr e s upu ne
re cu n oa şt er ea de c ăt r e st at a ca p ac it ăţ ii jur id ic e, ad ic ă
po s ib ilit at ea de a f i tit u lar d e dr ept ur i ş i ob li ga ţ i i ş i de a le
exer c ita n e m ijlo c it . P oa te a v ea u n c ar act er ge n er al
(po s ib il it at e a le g a lă de a av e a dr ept ur i ş i obl ig aţ ii) s au
s pe c ia l ( po s ib i lit a te a le g ală d e a av ea ş i a ex er c it a
an u m it e dr e ptur i ş i o bl ig aţ ii c ar e f or me az ă st a tu tu l
per s o ane i f i zic e ş i j ur i di ce) .
S ub i ect e le de dr e pt s un t oa me n i l uaţ i in d ivi dua l
s au în c ons i der ar ea fu n cţ iei l or î n c a dr u l une i ier ar hi i
s oc ial e, p o li t ic e, pr of e s io n ale pr e c um ş i per s o a ne l e
jur id ic e. S unt p art ic ip anţ i la an u mi t e r apor tur i ju r idic e ş i
di spu n d e ca p ac it at e jur id ic ă, a di c ă s un t t it ul ar i de dr ept ur i
ş i o blig aţ ii s pe c if ic e a c est or a.

IZVOARELE DREPTULUI
I zv oar ele dr ept u lu i, în se n s m at er ial ( izv o a re
rea le) , – c ond iţ iil e m ate r ia le d e e x is te nţ ă a un ei
c olec t i vit ăţ i car e se cer a f i or do nat e, r eg lem e nt at e ,
ap ăr at e pr in int er m ed iu l dr ep tu lu i.
I zv oar ele dr ep tu lu i, în s en s fo r m a l – fo rm a pe car e o
îm br acă o pr e s cr ipţ ie jur i d ică : r eg ulam ent , le g e, d ecr e t,
de cr e t- le ge, or don a nţ a .

DISTINCŢIA ÎNTRE DREPTUL PUBLIC ŞI DREPTUL

PRIVAT
Car a ct er i s tic i le r apo r t ur ilor jur id ice de dr e pt p u bli c :
• un u l di ntr e su bi ect e le r ap or t u lui jur id ic es t e
st at ul
• st at ul î ş i su b or d o ne a z ă c elă la lt su b ie ct
• pr in a c e s t r a por t s e ur m ă re ş te r ea li za re a un u i
int ere s pu bl ic g ener a l

8
 • st at ul p oa te or ic ân d s ă p u nă c a pă t r apor tu lu i
jur id ic s a u s ă- i m o dif ic e c o nţ inu tul .
Car a ct er i s tic i le r apo r t ur ilor jur id ice de dr e pt pr i v at :
• fie c are p ar te di n r ap o rt ur m ăr e şt e un in ter es
per s o nal
• păr ţ ile s e af l a p e pozi ţ ii de eg al it at e
• or ic ân d or i c ar e di n tr e p ăr ţ i po at e s ă p u nă
c ap ă t r a por t u lui î n c ond iţ i il e pr e v ă zut e pr in
c on v e nţ ie pe c ar e au î n ch e iat- o î mpr e un ă.

DREPTUL CONSTITUŢIONAL -
RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC
Un tr i plu ob ie ct i v al dr ep t ulu i c o n st itu ţ ion a l:

reg le me n tar e a i ns t it uţ ii lor p olit ice ş i a c el or
ad m i ni str at iv e, j ur i s di c ţ io n ale ( dr ep t u l
c on s t it uţ i o na l i n s tit uţ ion a l)

reg le me n tar e a „ s ist e mu lu i s ur se lor dr ep t u lui
s au s ist e m ul ui nor m at iv” ( dr ep t ul
c on s t it uţ i o na l n or m at iv )

reg le me n tar e a d r ept ur il or şi li ber t ăţ il or
c et ăţ e neş t i ( dr e pt ul c ons t it uţ io nal sub s ta nţ ia l
s au r ela ţ io n al)
Ob ie c t ul dr e ptu l ui c on st i t uţ iona l :
- reg le me n te ază or ga niza r ea ş i fun cţ i ile st at u lui
ş i a l or ga ne lor s al e: par lam e nt , g u ver n,
tr ib un a l ş i a r a po rt u r ile d intr e a ces te a , a
rap or t ul ui di nt re s t at ş i c et ăţ e an , ş i a
dr e p tur i lor ş i î n dat or ir i lor ac es t u ia .
I zv oa r ele dr e pt u lu i c o n st itu ţ ion al :
- c on s t it uţ i a, l eg i co n st it u ţi ona le, an um it e le g i
or g a ni ce, de cr e t e- leg i
S ub i ect e le dr e ptu l ui c on s t it uţ io na l :
- po p ula ţ ia , st at u l ş i a nu m it e or ga n e al e sa le,
par t id e le şi f or m a ţiu n ile p ol it i c e l eg a l
c on s t it uit e; c an d id a ţii pr o puş i d e p ar t id e le ş i
for m aţ i uni le p o lit ic e le gal c o n st itu ite ;
c an d ida ţ ii in d ep e nd en ţ i la f u ncţ i a de
pr e ş e dint e a l Ro m ân ie i, et c.

Tema 2:
INSTITUŢIILE POLITICE
V er b u l la t in „i n s t it ut io ” = a î nt e me ia, a r id ica , a
aşe za c u te m e i; „i n st itu tu m ” = o b ic e i, pr in c i pi u de
or g a ni zar e , r â nd u ia la, a şe zăm â nt.
To at e a c est e se ns ur i pr e su p un int er ven ţi a
indi v izi lor î n v e st iţ i c u au t or it at e pe car e o e x er c it ă asu pr a
alt ora , î n v ed er ea r e aliză r ii an um it or in te r e se ( pe r s ona le
s au de gr u p) .
No ţ iun ea d e in s tit uţ ie de s e mn ea ză i nst i t uţ iil e c ar e
au u n s t at ut , r e gu li de fun cţ i onar e ş i acţ i une p en tr u
rea li zar ea a n um it or ne vo i col e ct iv e ( s o c ial e) . Mo d e lu l t ipic
de or ga n izar e c ar e î nt r un e ş te a c es te c on diţ ii es t e st atu l.

9
 La or i gin e or ice in st it uţ i e so c ia lă e x pr i ma u n t ip de
or g a ni zar e a u nu i do me n iu a l v i eţ ii s oc ial e, av â nd f u ncţ i i
de r egl ar e ş i c ontr o l s o c ia l î n dom e n iu l r e s p ect i v .
În lit er at ura d e s pec i al it at e in s t it uţ iile sun t
an s a mb lur i d e me c a ni sm e în ca r e m e m br ii a le ş i s au
de s e mn aţ i ai gr u pur ilor s unt în v e st iţ i î n în d ep li ni r ea
fun cţ i ilor s tab il it e pu b li c , d ar c u c ar a ct er im per so n al , î n
s at i s fa c er ea t r e bu inţ el or i nd iv i dua le ş i d e gr u p, p en tr u
st ab ilir e a c om por t a me nt elor t ut ur or me m br il or gr u pu l ui pr in
reg u li d e inf l ue n ţar e şi de c o ntr ol s o c ial.
A par iţ ia in st it u ţiil or p ol it i c e es t e leg ată de apa r iţ ia
re laţ iilor po li t ice car e pr e s u pun e s tr a t if i c ar e a s o cia lă î n tr e
gu v er nan ţ i d e s em n aţ i pr in pr oc ed ur i p ub l ic e s ole mn e ş i
gu v er naţ i. Î n lips a un or r e la ţ ii p o lit ic e de t ipul c ond uc ăt or i
- co n duş i n u se p o at e v or b i d e in s t it uţ i i p o lit i c e.
A ut or it at e a e xer c ita t ă de in st i tuţ i il e pol iti c e
pr e zin t ă ur m ăt oar e le c ara c t er ist i c i:
1. ar e pu ter e de c ons tr â n ger e ext er ioa r ă în
nu m e le v o inţ e i m aj or it ăţ ii p opu l aţ i ei ş i în
int ere s u l a c e st e ia;
2. est e l im it a tă c a î nt ind er e , d e pă ş ir e a li m it el or
s ale, st abi lit e pe ba ză d e cu t um ă s au pr in
nor m e s cr is e a tr ăg ân d r e v o lt a m a s elor ;
3. au t or it at e a p olit i că e st e r e vo c ab il ă ( poat e fi
înl oc ui tă cu a l t a) s au s e p oa t e mo d if i c a pr i n
v oinţ a n aţ iuni i e xpr i m at ă d e par la me n t s au de
c ătr e p ut er ea exe c ut iv ă.

În ştiinţele politice, studiul instituţiilor

politice se face din perspectiva interrelaţiilor
existente între ele potrivit principiului separării
puterilor în stat, a legitimităţii lor de a asigura
stabilitatea politică şi socială, ordinea juridică,
realizarea drepturilor libertăţilor cetăţeneşti. De
aceea instituţiile politice în literatura de
specialitate sunt denumite „instituţiile guvernării”.
St a tul – pr in c ipa la ins ti t uţ ie p o lit i c ă ( in te gr a to ar e a
tut ur or c e lor la lt e ins t it u ţii pol iti c e) , in s tit ui e o or d in e l a
ni vel g loba l c ar e e s te ge n er al- o b ligat or ie.
Ca p a cit at ea de a cr ea in st it u ţi i p o lit ic e în s eam nă
c ap a c it a te a de a c r e a i nt er e s e pu b li c e.

Trăsături:

 in st it u ţia pol it ic ă e st e f or m a tă d intr - un

c olec t i v de in di v izi ;
 acţ i one a ză în mod per m a ne nt pe nt ru
rea li zar ea un u i i nt er e s p ubli c ;
 ar e un c ar a c te r st ab il;
 mo du l de con st i t uir e ş i atr i b uţ i ile sunt
pr e v ă zut e î ntr - un a ct cu v a lo ar e
c on s t it uţ i o na lă;
 di spu n d e a ut or it at e, pe car e o e xe r cit ă î n
mo d l eg it im ş i le gal a supr a une i co le ct i v it ăţ i
um ane , c ar e n u ar e o a lta a lt er nat iva , d ec ât
de a s e s upu n e v o inţ ei in s tit uţ i ei r esp e c tiv e .

10
 Nu m ai or ga nel e în v e s tit e c u pr e r og at iv e de p ut er e
la n iv e l ge n era l s u nt în dr ep tă ţ it e s ă f ie denu m it e in st i tuţ i i
po li tic e .
Partidele politice nu sunt instituţii politice.
Ins t it uţ ii le po lit ic e s unt î nv e st i te pr in leg e c u
au t or it at e s au pu te r e de c om an dă g ener a lă . E le au d r ep t u l
de a ex pr im a v oinţ a s uver a nă a pop or u lui ş i de a a cţ io na
pe n tr u r ea li zar e a şi r e s pe c t ar ea a c e st e ia.
P ar t i del e po li tic e p ar l am ent ar e ( r epr eze n t ant e î n
par la me n t) par t ic ip ă l a ex er c it ar ea p ut er i i în m od n em ij lo c it
pr in int er m e d iu l p ar la me n tul u i s a u gu v er nulu i.
P ar t i del e nep ar la m e nt ar e, ne r epr e zen ta te în
gu v er n nu p ar t i cip ă ne m ijlo c it la e x er c it ar ea pu t er ii , c i d oar
la inf lue nţa a ces t ei a pr in int er m e diul pr e s e i,
de m on s tr aţ iilor , e t c.
Ins t it uţ ii le p o lit ic e su n t or g ani s m e î nf i inţ at e e xpr es
pr in le g e. A tr ibu ţi ile ş i pr er o gat iv e le – st ab il it e d e f or u l
legi s lat iv.
P en tr u a f i î n pr e z enţ a u ne i ins t it uţ ii pol iti c e
tr eb uie să f ie î nd epli ni te d ouă c ond iţ i i d e fo nd:
a ) in st it u ţia s ă fie în v e s tit ă î n mo d ex pr e s pr in
c on s t it uţ i e s au pr in l ege c u pr er o g at i v a d e a
exer c ita pu t er e a d e s t at ;
b ) in st it u ţia p o lit ic ă tr e bu ie s ă b e nef i c ie ze d e o
de p lină lib er tat e de ac ţ iu n e î n e x er c it a r ea
m isi un ii s a le .
Ins t it uţ ia pol iti c ă s e f or m ează c a r e z u lt at a l
c on lu cr ăr ii m ai m u ltor fa c tor i:
a) in st it uţ io na l iza r ea anu m it or r e laţ ii soc i ale d in
ans a m bl ul g en er al al r e la ţ ii lor soc i ale ;
b) s pec i a lizar e a or g an ul ui pr in c ar e se exer c it ă
put er e a;
c) c onf er i re a un e i ha in e jur i di ce a în tr eg u lu i
me c a n ism al in s t it uţ i ilor p ol it i ce.
Cer inţ e pe car e ar tr ebu i s ă le î ntr une as c ă
in st it u ţii le p olit i ce :
• ad a pt abil ita te a la c er inţ e le v ieţ ii s o cia le şi la
me nta l it ă ţ il e poli t ice a le n o il or g ener aţ ii de
gu v er nan ţ i ş i g uve r n aţ i;
• as igur ar ea f un c ţi on alit ăţ ii c oer ent e a a c tu lu i
de gu v er nar e ;
• ad a pt abil ita te la c er i nţ e le m an a gem e nt u lu i
cr ize lor ;
• per m a ne nt a pre o c up ar e pen tr u m e nţ iner e a şi
s por ir e a legi t im ită ţ ii p op u lar e;
• c ap a c it a te a de in o var e a n oi va lor i p ol it i c e ş i
tip ur i de co m p ort a m en t pol it i c ş i de d if uza r e a
ace s t or a î n c o n şt ii nţ a pu b lică ;
• c ap a c it a te a de a r e pr e ze nt a int er e s e le ş i
aşt e pt ăr i le so c ia le ale e le ct or at u lui ;
• au t or eg lar e a fun c ţi ilo r pr in m ij lo a ce pr o pr i i,
din ca dr u l s u b sis t em u l ui , f ăr ă a s e a pe l a la
s c him b ur i in st it u ţi on ale ( c o nst it u ţio n al e) ;
• me nţi n er ea e c hi libr u lu i c on s t it uţ i o na l î nt re
in st it u ţii î n con d iţ i ile „ p er so n aliză r ii pu t er ii”

11
 din c adr ul u nor str u c tu ri d e g u ver n ar e;
• ab il it a te a de a c ond u ce cu f a ct or i
extr a in s t it uţ i o na li ( soc i et at e a c iv i lă) pe n tr u a
per m i te i nt er fer e nţ a s au in ger i nţa a gr es i v ă a
ace s t or a, de a le g ar an t a f u ncţ i on ar ea l ib e ră
ş i r ol u l lor d e c or pur i in t er m ed iar e î nt re
gu v er nan t ş i g u v ern a n ţi;
• di spo nib il it at e a de pro m o var e a u nor
me c an ism e c ons t it uţ ion al e ş i r e gle m en ta r e,
c ar e s ă p er mit ă r ap or t ur i in st i tu ţ iona le de
na t ur ă de m o cr at ic ă într e m a jor it at e şi
op o ziţ i e;
• re cu r ger ea câ t m a i pu ţi n p o s ib il l a v io le nţ ă î n
act i v it a te a d e guv er nar e ş i a b ilit at e a de
rea li zar e ş i m e nţ i ner e a ar m on iei s oci al e;
• ident i f icar ea şi co nce n tr ar e a r e sur s el or
um ane , m at er i ale ş i f i na n c ia r e a le soc i et ăţ i i
pentru realizarea progresului economic în
general;
• rea li zar ea un u i st at u t al i nd iv i dul ui car e s ă- i
c on f er e r olu l pr i nc ipa l în soc i et ate ;
• re cr ut are a c la s e i po lit ic e, d in t o at e st r at ur ile
s oc ial e, pr in tr - un s ist e m e le ct or al dem o cr at ic,
şi a sig ur ar e a un ui î nal t gra d de
rep r eze n t at iv it ate a a c e st eia;
• as igur ar ea un ui î nal t gr ad d e mor a lit at e în
int er ior u l l or pe n tr u a pr ev e n i s au î n lă tu ra
pr in pr o c ed ur i pr opr ii , r eg u la m e nt ar e,
c or u p ţia , şi a îm p ie d ic a co n v ert ir ea
int ere s e lor p er s on al e s au în g u st e de gr up î n
int ere s e p ub li c e .

Tema 3:

CONCEPTUL DE STAT ŞI PROCESUL

FORMARII
STATELOR MODERNE ÎN SPAŢIUL
EUROPEAN

Di n p u nct d e v e de re s e m ant i c c uvâ n tu l st at v in e

din ver b ul la t in st at u o = a p un e, a aş e z a, a î nt e me ia.
S in t agm a „S t at u s ci v it a s ” î n I mp er i ul Ro m a n ex pr ima m od u l
de g uv er n ar e a Cet ăţi i. R o m an ii a u a c or da t c uv ân tu l u i
„s t atu s ” o s e mn ifi c a ţ ie po li tic ă , a dău gân d u- i de t erm in at iv ul
„r e s pub li ca” = lu cr u pu bl ic, ide e a d e c on duc er e a v i eţ i i
pu b lic e s au a st a tul ui.
Gr e c ii f o lo s e au den u m ir e a de „p o lis ” = c et at e ş i
„p o li t ei a ” = fo r m a de or ga ni za re , pe nt ru a ce la ş i t ip de
or g a ni zar e p ol it i c a a u ne i co le ct iv i tă ţ i u ma n e.
St a tul ant i c se c ar act er iza p r in c on f uzi a înt re
mo nar hul er e dit ar ş i pr e r og at iv ele s a le de c o nd u c er e p e
c ar e le d e ţin ea c a b un ur i per s o na l e, pr in c en tr al iza r ea
ex ce s iv ă a pu te r ii ş i pr in me t od e de s po t ice de g u v er nar e.
St a tul gr ec ant i c şi I mp er i ul Ro m an de A pu s a u dis p ăr ut .
St a tul R om a n a de c ă zu t în s e c o lu l V s ub pr e s iun ea
at a c ur ilor su c c e s iv e a unor pu ter ni c e pop o ar e m igr a to ar e
foar t e b in e or ga n iza t e d in pun c t de v ed er e m ilit ar , dar

12
inf er ioar e cu lt ur a l şi s p ir it ua l f a ţă de c i v il iza ţi a r om a nă . Î n
lo cul p ut er i i p ub li c e ş i a st a tu lu i r o ma n au ap ăr ut o
pu zd er ie de c va s ir e gat e, ind epe nd ent e u ne le d e a lt e le.
Co n duc er ea v ie ţ ii pub li c e a f o s t pr e lu at ă d e c v a s ia ut or i tă ţ i
pa tr ia r h ale.
Un r o l i m por t an t î n p ă str ar ea e le me nt el or gâ nd ir ii
filo zo f ic e şi p o li t ice gr e ce ş t i – pr e la ţ ii lă c a ş ur i lor s f in te d in
Or ien t ul M ijl oc iu, c ar e a u s al v at s cr ier i le an t ic hi t ăţ ii.
În în tr e g E v u l M edi u, lip s a un ui con c ept c ar e s ă
de f ine a s că conţ i nut u l ş i e s enţa st at u lui , d is t inc t de
ter m en u l lar g f o lo s it î n că din s e co lu l a l X I II - lea de „r eg er e”
= a gu v er na , a a x at pr eoc u păr i le do ctr in ar il or , în c e pâ n d c u
Sf â nt u l A ug u st in şi T ho m a d e A qu in o pe e xpl ic ar ea
fun da m ent el or t eor e tic e ş i a l e apl ic aţ ii lor pr ac t ic- pol it i c e
ale ter m enu lu i d e gu v er nar e ( r eg i me n) , r a ţi une d e st at ,
do m i na ţ ie, co ndu c er e, fie di n p er s pe c t iva eva n ghe li ză ri i,
fie d in c ea a af ir m ă r ii p ut er ii lai c e. D ac ă pe par c ur s u l
E v ul u i M ed iu pr o pr iu- zi s ( se c . X - X II I) B i s er i c a î şi ar og as e
pu t er ea de or g ani za r e ş i di s c ip linar e s oc ial ă ( A pu s u l
E ur o p ei) , spr e sf âr ş it ul E v ul ui M e di u a s is tă m la
tr an sf or m ar ea s o c ie t ăţ ii ba zat ă pe pr i nc i pi i de m or a lă
cr e şt i nă – so c iet at e or gan iz at ă pr ogr e s iv p e pr i nc i pii
po li tic e la i c e.
Ma c hi ave l li fo lo sea pen tr u pr i m a da t ă t er m enu l de
st at î ntr - un s en s m od er n în l ucr ar e a „ Pr in c ipe le” s cr isă î n
15 1 3 ş i p ubl ic at ă la R om a î n 153 2.
Co nt e mp or a n c u Ma c hia v el li, Thom a s M or u s s c r i e
lu cr ar e a „D e s pr e c e a ma i bu n ă î nt o c mir e a S tat ul ui ş i
de s pr e n ou a i ns u lă U t op ia” î n 1 51 6.
În a c cep ţi a dat ă de Ma c h ia vel li ş i co nt em por a ni i
s ăi, c uv ân t ul st a t ar e l a or igin e ter m e nu l l at in s ta tus . Î n
do c u me nt el e d e c an c e lar ie c u v ân tul st at us er a fo lo s it î n
mo d c ur en t, d ar î n î n ţ e le s u l d e st ar e s o c ială. U n a st fe l de
do c u me nt a fo s t d at d e V l a di s la v , d om n it or u l Ţ ăr ii
Ro m ân e ş ti la 20 i anu ar i e 1 3 68 , pr in c ar e a i nst i tu i t o s er ie
de pr iv il e gi i n e gu s t or ilor br aşo v e n i.
Ma c hi ave l li at r i bu ie t er m e nul u i de s ta t şi
ac ce p ţiu nea de o r g ani zar e a u nu i t er it or iu dob â nd it d e u n
pr inc i pe cu c er i tor , p e c ar e î l a lip eşt e un ui pr inc i pat
pr e e x ist e nt .
No ţ iun ea de „ st a t” , c a f or m ă in s t it uţ io na lă de
or g a ni zar e ş i ex er cit a r e a pu ter ii po lit ic e , s - a de s pr in s d in
no ţ iun ea de „ r eg i m en” ( a g uver n a) .
În s ec o lu l X VI mu l ţ i a u tor i it a li en i fol o s ea u c uv â n tu l
st at , dar în se ns ul de guv er n ar e , p le c â nd d e la noţ iu nea d e
„p o li t ei a ” ( f or m a d e gu v er nar e) ut i li zat ă de Ar is to te l în
P ol it i ca.
În E v ul M ed iu pen tr u s ta t s e fol o sea t er m en ul de
reg a t, ţ ar ă, pr in c ip a t s au r epu b li c ă, n oţ i uni car e e x pr im a u
idee a de î n tin der e a t er it or iu lu i st at a l ş i id e ea d e p ut er e a
reg e lu i, pr in c ip e lui s au, d u pă c a z, a co r p ul ui pol i ti c lo c a l
de a c om a nda ş i de a c ere s ă li s e de a a s cul tar e.

Elementele esenţiale ale definirii statului:

13
 1. for m a de or g an i za r e po l itic ă a un e i
c olec t i vit ăţ i um an e c o nst itu ite is t or i c;
2. lo cal iza r ea g e ogr a fic ă ;
3. ex i st enţ a u n u i gr u p c ond u c ăt or în v e st it ş i
atr i bu ţ i i d e g u ver n ar e ş i d e e x er c it ar e a
au t or it ăţ ii p ub li c e în num e le p opor ulu i;
4. pr e r og at iv a gr u pu lu i c ond u că t or d e a s ta b ili ş i
de a ap ăr a or d inea s ta t ală ş i î n c adr u l
ace s t eia , a c e le i jur i di c e.
St a tul – f or m a int i tu ţ io n al iza t ă d e or g an iza r e
po li tic ă a un e i c o le c ti v ită ţ i u m an e c on s t it u it e i s t or i c şi
lo cal iza t e geo gr af ic p e un anu m it t er i tor i u, în ca re u n g r u p
de ind iv i zi, deţ in ând în v ir t ut ea s u v er an ită ţi i p op or ul ui ş i
c a e xpr e s i e a voi nţ ei ace s t uia , o r i il egi t im, pr e ro g at iv ele ş i
in str um ent e le e x er c it ă ri i au tor i t ăţ ii pu b lic e, a le e lab or ăr ii ş i
ap li c ăr i i nor me lor de c on v ieţ u ir e s oc i ală, e x pr im ă ş i ap ăr ă
int ere s e le fu n dam en t a le a le s tat ul ui ş i a le n aţ iu n ii ş i
imp u ne v oin ţa g ene r al - ob li g at or ie a a ces t ei a.
A na l iza po l it o log ic ă – s t atu l re pr ezi nt ă o
c om un it at e p o lit ic ă o c upâ nd un anu m it t er it or iu , av ân d un
gu v er n ş i b enef ic i ind de su v er an i tat e at ât î n in t er ior câ t ş i
în af ar a gr a n iţ e lo r s a le.
St a tul – col ect iv ita te um an ă c o n st itu it ă is tor ic şi
or g a ni zat ă pe un anum i t te r it or iu , c ar e s e s tr uc t ur e a ză
po li tic î n gr u pu l de g uv er n anţ i ş i r e st u l p opu laţ i ei .
E le m e nt ele n oţ iun ii d e s ta t di n p er spe c ti v a a nal ize i
po li to logi c e:
- or g a ni zar e a po lit ica a c o le c t ivi t ăţ i u m an e;
- c oe ziu n e a c o le ct i v it ă ţi um an e;
- rap or t ur il e de c om an dă / s up u ner e î nt re
gu v er nan ţ i ş i g uve r n aţ i;
- legi tim it a te a e x er c it ăr ii au t or it ăţ ii ş i a pu te r i i
de c om a ndă d e c ăt re gu v er n anţ i.
P ot r i v it so c io lo gu lui E m ile D ur k he im, st a tu l a
ap ăr ut c a r ez ul tat al di vizi un ii s oc ial e a m un c ii . A c e ast ă
idee a fo s t pr e lu at ă d e M ar x, p ot r i v it c ăru i a s t at u l est e un
fen om e n i s tor i c con s ti t ui t oda t ă c u a p ar i ţia pr o pr i e t ăţ i i
pr iv ate asu pr a m i jlo a c elor d e pr odu c ţ ie ş i c u î mp ăr ţ ir ea
s oc ial ă în c la s e a nt a gon is te .
În p r eze n t , s ta t ul s e af ir m ă d in p u nc t d e v ed er e
s oc iol ogi c c a o c o le ct iv it at e u ma nă ba za t ă p e r a p or t ur i d e
c et ăţ e n ie ş i d ot at ă î n mo d le g it im cu in s t it uţ ii d e g u ver n ar e
s pe c ia li za te, c ar e a u un c ar act er i m per s o nal ş i p er ma nen t.
Ma x W eber p une ac c ent u l pe d o m in aţ ie,
s ub or don ar e, aut or it at e ş i f or ţ ă s a u put er e . C eea c e d ă
c on ţ inu t ş i c on s is t enţ ă st at u lui e st e a par at ul s ău b iro cr a tic ,
c u r olu l d e a im pu ne dom ina ţ ia , s ub or d on ar ea , au t or it at ea
ş i f or ţ a s tat ul ui.
E le me n t ele car e in d ic a e x ist e nţ a unu i st at :
- ex i st enţ a un ui gr u p u ma n;
- ex i st enţ a u nui t er it or iu pe c ar e s- a st ab il it
gr u p ul r es pe c t iv;
- ex i st enţ a un ei put er i c ar e c ond uc e
c olec t i vit at ea um a nă ;
- st ab ilir e a d e că tr e puter e a un ei or d in i

14
 eco n om ic e , s o c ia le, p o lit ice ş i j ur idi c e.

Din punct de vedere juridic statul este o

persoană juridică sau morală, adică este titular de
drepturi şi obligaţii ca orice persoană fizică.
E le me n t e:
1. or g a ni zar e d e s in e s tătă to ar e;
2. inde pen de nţ a p a tr im o n ia lă;
3. s c op î n a c or d cu int er e se le ge ner a le a le
gru p u lu i.

Te ma 4:

Elementele constitutive ale statului

Doctrina constituţională a formulat trei

elem ente constitutive ale statului: teritoriul,
populaţia, puterea suverană.
Ter it or iu l s tat ul ui – s pa ţ iul g e ogr a f ic al căt uit d in
s ol, sub s o l ş i a p e, pr e cu m ş i d in c o lo ana aer ian ă a f lat ă
de a s up r a sol ulu i ş i ap elor , a s upr a căr ui a st at u l î ş i ex er c it ă
s uver a nit at ea s a e x c lu s iv ă ş i d ep lină .
A s upr a î ntr eg ulu i său t er it or iu , s t at u l ex er c it ă o
au t or it at e e x c lu siv ă , m an ife s t at ă s ub 3 a s pec te g e ner a le:
- p le n it u din e;
- e x c lu s i v it a te ;
- op o zab il it a te f aţ ă de o r ic e a lt st at .
P le n it u din e – st at u l e xer c ită în lim it e le sa le
ter i tor i ale pl en it udin ea f unc ţ i il or sa le.
E x c lu s iv i tat e – est e g en er a l ad m i s că p e t er it or iu l
s ău , st at ul e x er c it ă î n m o d li ber într ea ga să a ut or it at e,
fiin d e x c lu s ă in t er ven ţ i a sau a me s t e cu l a lt ui s ta t. U n st a t
s uver a n ar e dr ept u l s ă a c c ep te o di min ua re a s u ver a n it ăţ i i
s ale.
Op o zab ilit at e – le gi tim it a te a ş i r ec u n oa şt er ea
int ern a ţio- nal ă a c o n st it uir i i unu i st a t pe u n an um it
ter i tor i u.
Im p or t a nţ a st abi lir i i t er it or iu lu i un u i s t at i mp li c ă o
de li m it ar e pr e cis ă a fr on t ier el or s a le . Fr o nt ier a – o
in st it u ţie j ur idi c ă im p ort ant ă, iar dr ep tu l i nt er na ţ io na l o
de f ine ş te ca o zo nă c ar e se p ar ă t er it or iu l u nui st at d e a lt u l
s au la c ar e s e lim ite a z ă atr ib ut e le s u ver a n it ă ţii st at a le.
Ter it or iu l pr ez in t ă do u ă m ar i c ara c t er ist i c i:
1. ind iv i zib il it a te ;
2. ina li en a bili ta t e.
Ind iv i zib il it at e a t er it o r iulu i – uni tat ea ac e st u ia .
Ter it or iu l fiin d u n e le me n t c o n st it u ti v al s t at ului , n u p oate
fi div i zat ş i în s tr ă in at alt or ent it ăţi st a ta le.
Ina lie nab il it at e a – ter it or i ul nu po at e f i î n st r ăi na t
alt ui st at . Î n pr a ct i c a i nt er na ţ io n ală e s te a c c ept a t ă id e ea
mo dif ic ăr ii fr o nt i ere lor , d ar n u m ai c a e xpr es i e a a cor d u lu i
înt re st a te le s u v er a n e int ere s a te .

15
 A c est or do uă c ar a ct er is ti c i li s- a adă u ga t
„i mp e ne tr abi li-t a te a ter itor iu lu i” - , in t er d icţ i a ca pe
ter i tor i ul u nu i st at s ă- ş i po at ă exe r cit ă p ut er ea d e co m a nd ă
un alt s t at .
E x ist ă d ouă ca t egor ii de loc u it or i ai u nui st at:
- c ar e au a c e ea şi c et ăţ e n ie ;
- c ar e n u au cal ita te a de c et ăţ e an a l st a tu lu i
r e sp ec ti v , dar au o alt ă c et ăţ e nie, s au s unt
ap a tri zi.
Ce tă ţ ea nul – in di v idu l l eg at d e s t at pr in tr - o
legăt ur ă jur i d ică : c et ăţ e n ia . A ce a st ă legă tur ă est e
de t er m in at ă î n m od s u v er a n d e s t at pe a nu m it e c r i t e r ii: iu s
s an g uin is sa u iu s lo c i ( i us s o li) .
Str ăi nul – ce tă ţ ea n al al tu i s ta t şi r ă mâ ne s upu s
ace s t uia d in p un c t d e v eder e al î ndat or ir ilo r c et ăţ e neş t i.
Pr eze n ţa u n e i c o mu nit ă ţi de str ă ini î n tr - u n s ta t
ri dic ă pr o bl em e d e or d in e c on o m ic, p o lit ic, s o c ia l, cu ltu r a l,
et n ic , r e li gi os. E x i st ă per ic o lul c a a ut or i tă ţ ile u nu i s ta t să-
ş i tr at e ze gr upur il e m inor itar e, c et ă ţe n i a i s t atu l ui, c a pe
st r ăi ni. Pr ob lem a p oa te f i a bor d ată din p u nc t d e v e d er e
c alit at iv ş i ca nt it at iv.
A s pe c tu l ca nt ita t i v po at e i nf luen ţa s e nt i m e nt ul de
c om un it at e naţ io na lă. S e p une î n r ap ort c u f e nom en u l
de m og r af i c.
A s pe c tu l ca li ta t iv – f ie car e st at r e gr u pea z ă în tr - o
pr o p or ţ i e ma i m ar e s au m a i m i c ă pop ula ţ ia c u tr ăsă tu r i
et n ic e d if er it e. În af a r ă d e ac e a st ă r egr upar e , st a t el e s e
po t î m păr ţi î n n aţ io na le ş i m ult in aţ ion ale.
St a tul na ţ io n al – p opu la ţ ie m a jor itar ă for m ând o
s ingur ă naţ i un e.
St a tul m ult in aţ ion al – st a tu l a c ăre i pop ula ţie est e
for m at ă din m ai m ult e r a s e, po poar e, vor b in d l im b i d if er it e
ş i a v ând cu ltur a şi tr e c ut ul is tor ic d i fer i te.
E le me n t ele naţ i un ii : r a sa, r e lig ia, tr a di ţ ia ist or ic ă,
int ere s e le m at er ia le şi cu lt ur a le c o mu n e, s it uaţ i a
ge o gr af ic ă.
O au t or it at e p u bl ic ă e st e s u ver a nă at u nc i c ân d nu
est e s u pu s ă ni c i u ne i a lt e aut or it ă ţ i, n ic i î n c adr u l in ter n,
ni ci pe pl an e xt er n. N i c i o a lt ă e nt i ta t e nu o poa te co ntr o la.
În int er ior ul fr on t ier el or sa le, s t at u l e x er c it ă o pu ter e
ex c lus i v ă; deţ i ne p u ter e a d e a c o ntr ola , co m and a ş i
s an c ţ ion a în mo d suv e r an.
Un ele m ent e s enţ ia l al s u v er an it ăţi i st a tu lu i est e
dr e p tul să u i n al ie nab il de a r e gl em e nt a, î n m od l ib er şi f ăr ă
ni ci o i nt er v e nţ ie di n p ar t ea a ltu i st a t, org a n izar ea şi
fun cţ i onar ea s i st e m ulu i po lit ic , r apor t ur ile s o c iet at e- s t at-
c et ăţ e an, ra p ort ur ile per so na le ş i pa tr i m o ni al e înt r e i nd ivi zi
pr in int er m e d iu l n or me lor jur id ic e.
St a tul in s t it u ie , î n v ir t u te a su v er a nit ăţ ii s ale , o
or d in e jur id ic ă m en it ă s ă- i ocr ot e as că ş i s ă- i c on s ol id ez e
v alor i le f un d am ent a le pe c ar e s e î nt em ei a ză ş i pe c ar e
est e int er e sa t s ă le pr o m o v eze ş i să le ap er e, re la ţ i ile
s oc ial e c or e sp un ză t oar e a c est or v a lor i.
Car a ct er e le f u nd am en t a le a le s t at u lu i:
- au t or it at e a s upr em ă e xer c ita t ă pe un a n um it
ter i tor i u;

16
 - dr e p tul e x clu s iv la or ga niza r e de si ne
st ăt ăt oar e – eco n om ică , p olit i că, m ilit a ră,
ad m i ni str at iv ă;
- dr e p tul de a el ab or a ş i im pun e la ne v o ie pr in
for ţa s a de con s tr â nger e, no r m e o b lig at o ri i
pe n tr u î nt r e a ga so c iet at e.
E st e e s e nţ ia l c a put e r ea s ă f ie leg iti m ă şi să s e
exer c ite î n ca dr ul le g isla ţi ei c o nst i tu ţ io n al e ado p t ate î n
mo d de mo cr a tic . Le g it i m it a te a e st e un elem en t
fun da m ent al a l pu t eri i pol iti c e, d e c ar e d epind e au t or it at e a
ace s t eia , ca pa c it at e a s a d e c on ser v ar e s au de a p ăra r e , de
ad a pt abil ita te la c onf r unt ăr il e n oi a le v i eţ i i po li tic e , al e
s oc iet ăţ i i c i v ile . A c tiv i tăţ ile g u v er n a me nt al e s unt leg it im e,
în m ă sur a î n c ar e r ăs pu n d in ter es e lor naţ ion a le „ B i nel e
c om un” .
O pu ter e d e v ine ile gi tim ă pr i n c o nt est ar ea ei d e
c ătr e î nt r e ag a n aţ iu ne sau d e c ă tr e ma j or it ate a pop ul aţ ie i.
O c on diţ ie a le g it i m it ăţ i i – r e sp ec tar e a d e că tr e p ut er e a
c on s t it uţ i e i. Un g uv er n de se m n at le g al, poat e dev e n i
ile g it i m da t or it ă a cţ iu n il or s ale. L ip s a de leg iti m it a te s e
expr im ă pr in pier der e a de c ătr e gu v er n a r a por t u lu i p op ular
s au pr in r et r ag er e a s p ri jinu lui par t id e lor p ar l am en t ar e.
Co nt e s tar e a pu b li c ă a unor aut or it ăţ i st a tal e nu a r e
c a r e zul t at a u to m at r e v o car e a ac e st or a ş i î nl ocu ir e a lor c u
alt ele . I leg it im it at ea t re b uie co n s tata t ă of i c ia l p e ca l e
par la me n tar ă , pr in vo t ar e a une i m oţ iu ni de c en zu r ă sa u c a
re zu lta t a l u n ei r e vol uţ ii s au r e v ol t e po p u lar e.
E le m e nt ele leg it im it ăţ ii p ut er i i p olit i ce : le ga lit at ea
in st it u i- r ii put er ii ( cu r e sp ec tar e a C on s t it uţ ie i) ş i c or ect a
fol os ir e a a ce s t ei pu ter i ( î n c onf or mit at e c u leg il e s t at ulu i) .
Le g it i m it a te a put er ii in dic ă şi ca p ac it a tea
gu v er nan ţ il or d e a ob ţ in e d in par t e a c elor gu v er na ţ i
s up u ne r e a, dar f ăr ă a r e cu rg e la f or ţ a d e c o n str âng er e.
P en tr u ju s t if ic ar ea l eg i t im i tă ţ ii de c om a nd ă
exer c ita t ă d e gu v er na nt e x ist ă m a i m ult e t e or ii: Ma x Web e r
– 3 t i pur i de leg it im a r e a pu ter ii în nu me l e c ăr e ia lid er u l
exer c ită do m ina ţ ia :
- c alit ăţ ile p er s on a le a le lide r ul u i (d o m ina ţia
c har is m at i c ă);
- tr ad iţ i a ( d om in aţ ia es t e a c c ep t at ă de
po p ula ţ ie c a un obi c ei i ntr a t î n c o n şt ii nţa
pu b lic ă) ;
- lega lă ( po p ulaţ ia s e su p un e or d inel or ş i
legi lor ado p tat e de aut or it ăţ i le pub li c e p e c ar e
el l e- a î nv e st it î n m od le ga l c u a tr ib uţi i de
gu v er nar e) .

P R O C E S U L D E F O R M AR E A S T AT E L O R M O D E R N E

Pr in câ ş t ig ar ea d e par t ea cr ed inţe i cr eşt i ne a

tr ib ur i lor b ar bar e car e ţin e au să b ul v er s e ze î nt re a ga
E ur o p ă, B iser ic a a a vu t o c on tr ib u ţie d e o im por t a nţ ă
ex ce p ţio nal ă la c o n ser v ar ea c u lt ur ii gr ec o- r o ma ne,
c on tr ib u ţ ie i ns t it u it ă de î m pă r a tul C o n st an ti n, c are , pr i n
E di c t ul de la M i la n o d in 31 3 , ş i- a as o c ia t B i s er ica
asu m ân du- ş i, c h iar , d r ep t ul de a arb it ra di s pu t a d i n s ânu l

17
bi ser i c ii ( l a M ic ee a î n 32 5) , de ş i er a şe f ul un ui s ta t la ic.
Re l igia m ono t e ist ă a av ut un r ol c o vâ r ş it or î n
înc h eg ar ea un u i n ou ti p d e s ta t, în tr uc â t c o n c en tr a put er ea
de ido latr i zar e la o s i ngur ă d iv in it at e f i in d , a st fe l,
s up er ioar ă d in t oat e pun c te le de v e der e ale r el ig i e i
po li te is te . E a pu nea ac c e nt ul p e r es po n sab il i- t at e a ş i
s er v ire a c u cr e di nţ ă a st a tu lu i, în c ar e co n duc ă tor ul a v e a
ş i fu n cţ ii s ac er dot al e. C ond uc ăt or ul ( r ege, î m p ăr at) er a
ge n er a- t or ul le gi i, pr e c um ş i a păr ă tor u l a c es t ei a.
Un u l d intr e pr im i i apăr ăt or i ai cr eşt in ăt ă ţi i, S f.
A ug u st in în c er c a să ex pl ic e î n lu cr ar e a „ Civ i t a s D e i” ,
or igi nea st at u lui ş i s ă fun da m e nt e ze or g a ni zar e a s a
re lig ioas ă . Î n c o nce p ţia s a, S at ana a î nt em ei at „ C i v it as
ter r e na” ( c eta te a t er e str ă) a vâ nd ca pr im ce tă ţ ean un
uc iga ş ( C a in) , î n t im p c e a le ş ii ş i cr e d in c io ş ii lu i D um n e zeu
înt em eiază „ Ci vit a s Dei” ( c et a tea lui D u mn eze u ) . Ce le
do u ă t i pur i de c et ăţ i s un t op o zab ile , p â nă la apar i ţ ia î n
c iv iliza ţ ia c r eş t in ă l ui I isu s Hr i s to s car e f ac d in B is er ic ă
rep r eze n t ant a t er e str ă a C e tăţ ii lu i Du m n e ze u. D e a i c i,
s up er ior it at e a pa p al it ă ţii a s upr a c on d uc er ii la ice a st a tu lu i.
Du p ă că d er ea I mp er i u lu i Ro m a n de A pu s în anu l
47 6 , B i s er i c a r ăm ân e în E ur o pa O c c ide nt ală c e nt r u l d e
atr a cţ ie p entr u în tr ea g a p op ulaţ ie c r e şt i nă. Bi s er i c a
Oc c i de n tu lu i a luat l o c ul st at ul ui î n as i gur ar ea u n e i m in im e
de or gan iza r e s o cia lă ba za t ă p e s upu n er ea s p ir it ua l ă a
po p ula ţ ie i cr e ş t in e .
Ca r e a cţ ie la p r et enţ i ile îm păr aţ ilor d in
Co n st a nt inop o l de a- ş i s u bor d ona B is er ic a ş i d e a o
me nţi n e în tr - un r eg im de sec u l ar i zar e, ac e a st a c a ut ă a l ia ţ i
în E ur op a O c c id en ta lă, und e m i s io nar ism ul e v a ng h el i c
pr o m o v at di n in iţ i at i v a pap ei Gr i gor e c el Ma r e î nc e p e s ă
de a r oa de . C a r ezu lt at al p ol it i c ii pa p a le, d ar ş i a l
ne c e s it ă ţii de r es ta t a li za r e, p e r u ine le f ost u lu i I m per iu
Ro m an d e R ă săr it s e în tem eia ză î n 808 im per iu l lu i C ar o l
c el Mar e , î n c or on at de P ap a L eon a l II I- lea la 2 5
de c e mb r ie 8 00 c a im per at or r om an or um ( îm păr at a l
Ro m an il or ) .
No u l im per iu a r e n ăs c ut pr a ct i c ile st at a le pr ivi nd
ad m i ni str ar ea , g est ionar e a f inan c iar ă ş i ar m at a.
Ma re a S c his m ă din 1 05 4 s e par a c e le d ouă r a mur i
ale B i s er ic i i Cr eş t in e ş i o dat ă c u a cea s ta s e adâ n c eşt e
pr ă p ast i a î ntr e st at a li ta tea ap u se ană ş i c ea ră s ăr it e ană,
mu lt m a i c on s er v at o ar e şi m a i î nch i s ă î n noir i lo r t e or e ti c o-
filo zo f ic e ş i pr a ct ic - p o lit ic e.
E v an g hel iza r ea v a a vea ca ur mar e f o r m ar e a
st at el or cr e şt in e. E s t e u n fa pt de ne c ont e st a t că d ac ă î n
ese n ţa s a mis i une a de e v ang he liza r e – c u f un d a me nt e
teo log ic e ş i do g ma t ic e lu at e d in No u l Te st a me nt – a
po p oa r e lor p ă gân e er a u n de mer s iniţ ial p ur r e li gi o s , î n
fin al e a s e co n v ert eş te într - o m is iun e pol iti c ă f in a li zat ă
pr in r ep ar ti ţ ia st a te lor .
P ol it i ca m isio na ră cr e ea ză un ur ia ş t er it or iu cr e ş t in
(o ik ou me n e) c e v a st a la ba za e c u m eni s m u lu i în l um e a
c at o li că ş i c ea or t o do x ă.
În s ec olu l X cr e şt in is m ul m ed ie v al s-a e xt in s,

18
c upr in zâ nd de fi nit iv pe c ehi , cr o aţ i, u ngur i, s lo v a c i ş i
po lo ne zi, î n t im p c e r o mâ n ii, bul gar ii , gr e c ii, ar me ni i şi
ru ş ii au f ost c on v er tiţ i de B i za nţ .
În O c c id ent or ga niza r ea p olit i că ş i a dm in is tr a t iv ă
au la b a ză – r a por t ur ile de v as a lit at e ( ser v ic ii pr e st ate pe
v asa l s en ior ulu i î n s c him b ul u nei f e ud e, a c ăr e i î n ti nd er e
de p ind ea de va l oar e a ş i am p lo ar e a s er v icii lor a du s e d e
v asa l) . În sf er a g eo gr af ic ă c ontr o la tă de B iza nţ s e ap li c a u
înc ă, d eşi în tr - o f or m ă m o der n iza t ă ş i a d apt at ă la n o ile
rea li tăţ i s o c ia le, m e to del e d e gu ver nar e pă str at e d i n
tr ad iţ i a r om a nă ( î m păr a tul o mn ip ot ent c ăru i a i s e
s ub or don a nu n u m ai ar ist o cr aţ ia m ili tar ă , c i ş i s up u ş ii de
rân d) . P ut er e a i m per i ală biza n t in ă e st e e ga lă c u c ea a
bi ser i c ii, î m p ăra t ul f iind c om p ar at cu ap os t o li i. E ga li t at ea
înt re put er ea t em p ora lă şi c e a sa c er d ot ală e st e c un o s c ut ă
s ub de num ir ea d e „ i s a po s t olo s” .
I m p er ium = pu t er ea î m păr a tul ui
S acer d ot i u m = p ut er ea p atr i ar h u lui
Co n st a nt inop o lu lu i
În O c c id en t pr o c e s ul de s t at a li zar e în ain t ea ză pe
nu c le e n aţ io na le ba za t e pe pr in c ip ii f e ud al e, în tr - un
imp er iu uni v er s a l.
În B iza n ţ, un it at ea i m per i ul ui e st e m ai s ta b ilă, d ar
nu se va m e nţ in e m u ltă vr em e d at or it ă u nor co nf lic t e
int ern e ş i, în s p e cia l, u nor l ov it ur i e x t ern e pr i m i t e d i n
par t ea A pu s u lu i E ur o p ei ş i d in pa rt ea lum ii i s lam i c e.
La sf âr ş it u l s e col ul ui X I I , im p er iul Biz an t in in tr ă
înt r- un pr oc e s de pr o gr e s iv ă d e s tr ăm ar e, ac c en t uată de a
IV- a cr u c ia dă . În c epe s ă s e f r ag m en t eze î nt r -o m u lt it u dine
de st at e m ic i cr e at e d e po poa r el e ba lc a ni ce ( b u lgar i i,
v alah ii de s ud , s âr bii, gr e c ii) .
În z on a m e dit er an ean ă în s e c ol ul X ap ar e o nou ă ş i
pu t er ni c ă f or m aţi u ne s ta ta lă – I mp er i u l O to m an.
În E ur op a d e R ă s ăr it ş i d e A pus , c o nv o car ea
per io d ică a s in od ur il or a se r vit c a m o del p e ntr u al c ă tu ir ea
ş i c o nv oc ar ea S t ăr i lor ge n er ale = par l am en te le.
Da c ă li ps a d e ob e dienţ ă s p ir it ua lă p ute a f i
s an c ţ ion at ă cu ex c om un ic ar ea, r e f u zul c et ăţ e anu lu i de a
s e s u pun e v oin ţei m o nar h ul u i e st e a s pr u pe dep s it pr in tr - un
s ist e m d e c on str ân ger i s t at a le .
Ter me nu l de „ r eg i me n” ( gu v er na r e) pier de
c on o ta ţ iil e e c le s ia s t ic e, de et ic ă ş i m or a lă cre ş t i nă .
Ter me nu l d e „r e g ime n” d e v in e s in oni m c u a ut or it a te a
reg il or d e a dom n i, a d ic ă de a d o m in a , st ă pân i, s an c ţ io na,
st ab ili r eg u lil e g ener ale d e c o nd u it ă ş i de a a s ig u r a
re sp e c tar e a lor . A cţ iu nea d e g u v er n ar e se de li m it ea ză t ot
ma i c lar ş i m ai ne t d e i n st itu ţ ia ş i de per s o ana ca r e
gu v er nea ză s au în num e le c ăr e ia s e gu v er n ează .
S eco l ele X II I ş i XI V – o st r a t if i c ar e s o c ia l ă m a i
c lar ă î ntr e nob i lim e ş i bu rg h ez ie . A par „ S t ăr i” c a f or me d e
or g a ni zar e s oci a lă, î n ca r e m em br i i a v ea u ac e la ş i s t at ut
po li tic o- jur id ic , s e b uc ur a u de ace lea ş i dr ep t ur i ş i a v e au
c on ş t iin ţa c ă f or m e az ă o c o lec t i vit at e ( co m mu n it a s) . S e
luau d ec i zii ad m ini s tr a tiv e , ju d ic iar e ş i or i ce m ă s ur i pr iv i nd
c on d uce r e a ş i ad m in is tr ar ea st at u lui pr ec um ş i cel e pr ivi n d
re laţ iile c u a lt e st a te . A du n ăr i de S t ăr i a u f unc ţ i on at ş i î n

19
pr inc i pat e le R o mâ ne şt i ş i î n B u lgar ia.
În sec o le le X I II- X I V s e fo r m e a ză o r e gr upar e a
for m aţ i uni lor st at a le c ar e î m bi nau ele m ent ele c l asi c e al e
mo de lu l ui a n tic cu elem ent ele pr a ct ic e a le or ga ni ză r ii
feu da le. Lo cu l c en tr al îl ar e m o nar h u l, a căr u i s uze r ani tat e
re cu n os c ut ă de v a s al ii să i ş i î nt ăr it ă d e B i ser i c a î i c o nf er ă
o p ut er e de os eb ită .
Înc e pe să s e f or m eze noţ i une a d e ter ito r iu ( s ta ta l)
pr in di s o cier ea po s e s iuni lor C or oan e i ( do m e n iu l Cor o ane i)
de d o me ni ile pr iv at e a le r e g el ui. D o me ni ile Cor o ane i ( a le
St a tul ui) n u m a i p ut eau fi în s tr ăi nat e d e c ăt r e R e g e, ni c i
mă c ar m e m br ilor pr opr ii fa m il ii . Er a u le g at e de s t a t c a
in st it u ţie o r i de m on a rh ie c a i n st it uţ ie a st at u lu i ş i n u d e
Mo nar h.

Te ma 5:

Forma statului: structura de stat

Forma de guvernământ
Co n c eptu l f or m ei d e st at
• un c onc e pt p ol it i c o- jur idi c c ar e ex pr im ă m od u l
de c ons t it u ir e ş i e x er c it ar e a put er ii, de
or g a ni zar e şi c on d uce r e a s oc i et ăţ i i pr in s ta t ;
• expr im ă m odu l d e or ga ni za re a c on ţ inu tu lu i
pu t er ii, str u c tur a int e r na ş i e x ter na a c e s t u i
c on ţ inu t
• est e ana li zat a su b t r e i as pe c te : f or m a de
gu v er năm â nt ; for m a s tr u ct ur ii de st a t;
reg im ul po lit ic . A c est e a sp ec t e su nt str ân s
legat e şi c on d iţ i ona te un e le de al t ele
• po a te ap ăr ea s u b o în tr eit ă î n făţ işar e î n
fun cţ i e d e cr iter ii di s tin ct e
• 3 cr i t er ii – mo d ul d e o r gan iz ar e ş i e xer c ita r e a
pu t er ii s u ver ane p e t er it or i ul st a tu lu i;
– c ara c te r el e ş i pr er og at iv e le
or g an i sm u lui î n ve s t it c u f un cţ i a d e ş ef a l
s t atu l ui;
– m et od e le d e gu v er nar e .
• în f u ncţ ie de a ce s t e cr it er i i, st at u l va că p ăt a
o a nu m it ă f or m ă – s t at un itar / st a t fe d er a l
– mo n ar hi e/r e p ub li c ă
– v a a v e a un r e gim po lit ic
dem o cr a- t ic/ aut o cr at i c
s au au tor it ar .
Or ic e st at , ca e nt ita te s u v er a n ă, d eţ i ne
pr e r og at iv a, î n v irt ut e a s u v er an ită ţ ii s ale , de a d ec id e î n
mo d li ber ş i î n co nf or m it at e cu pr e v eder il e c on s t it uţ io na l e
c e f or mă d e g u v er n ă m ân t, de str u ct ur ă, or i d e re g im po lit ic
s ă a do pt e .
Opţ iu ne a pentr u o a num i ta f or m ă de s ta t – op ţ iu n e
po li tic ă , c ar e est e r e z ult at u l u nui r ef er e ndu m p opu l ar .

A. S TR UC TUR A D E S T AT

Di n pu n c t d e v ed er e c onc e pt u al , str u c tur a d e s t at –

mo du l d e or g a ni zar e a l p ut er ii î n r ap or t c u ter ito r iu l

20
st at ul ui.
St a tel e p ot f i î m păr ţ it e î n 2 ca te gor ii: a ) st at e
un it ar e
b) s tate
c om pu se

a) St at u l u nit a r
Ar e ur mă t oar e le c ar a c ter i s tic i pr i nc i pa le:

for m at dint r- un an s a mb lu uni c de o r ga nis m e
c ons t it uţ io nal e pr in c ar e s e e x er c it ă pu te r ea
pol iti c ă l a ni v el c e nt r a l ş i lo c a l;

a ct iv it ate a de g uv er n ar e se d if u ze ază d e la
c entr u pe c ale ier ar h ic ă;

e x ist ă o s ing ur ă or din e jur id ic ă î nte m e iat ă pe
o c on st it uţ ie u ni că;

pop u la ţ ia a r e o s in gur ă c et ă ţe n ie .

De ş i st a tu l e st e u n itar , t er it or iu l s au p oa t e f i
îm p ăr ţ i t î n uni tă ţ i a d m ini s tr at i v- t er it or i ale. S ubd iv i ziu n ile
ad m i ni str at iv- ter i to r ia le a le st at u lui au c ar a ct er
ad m i ni str at iv şi nu co n st it uie st at e î n int er ior ul s ta tul u i.
Str uc t ur a in ter nă a s t a tu lu i:
• s- a fo r m at od at ă cu apar iţ ia s ta tul u i î n su ş i;
• est e con c ep ută p e pr in c ip iu l c entr ali z ăr ii,
rep r eze n - t ând un an s a mb lu u ni c d e in s t it uţ ii ş i
pu t er ea d e c o ntr ol a a ut or it ăţ i lor pub lic e
c en tr ale a s pr a a ut or it ăţi lor lo c a le ;
• st at ul un it ar ar e o s ingur ă c ons t it uţ ie ş i o
legi s laţ ie u n if or mă , o s in gur ă org a n iz are
ad m i ni str at iv- ter i to r ia lă, u n s ing ur par la m ent ,
un s in g ur ş ef a l s t at u lu i ş i un gu v er n uni c , un
s ingur s is te m d e or ga n izar e j ude c ăt or e a s că, a
c ăr o r c o mp et e nţ ă s e e xt in de pe î nt r egu l
ter i tor i u a l s t at ului f ăr ă n i c i o e x c ep ţ ie.

E x er c it are a p ut er i i r e pre zi nt ă c o n c entr ar ea

ace s t eia la u n c e ntr u un ic d e d e c izi e, c ar e o v a c o nver t i în
de c izi i ob liga t or ii p e nt r u în tr e ag a po pu la ţie ş i pe n tr u
înt re g ul ter ito r iu a l st a tu lu i.
Di n pu n ct de v eder e p r a c t ic, co n du cer ea
c en tr aliza t ă pr e zi ntă a van ta ju l că a ct el e p ar la m en t ul u i ş i
ale g u v er n u lui ar f i ap lic a te u n it ar pe în tr eg t er it or iu l
st at ul ui, pr e ze nt ân d dr ep t ul d e c on tr ol al c en tr ulu i a spr a
mo du lu i î n c ar e î i s u n t r e sp e ct at e d ec i ziil e ş i po s ib ilit at ea
de c ore c ţ ie a a ct elo r car e n u s u nt co n for m e c u or di ne le
au t or it ăţ il or c en tr ale .
În n ic i u n s ta t m od e r n nu s e poa te co n c epe c a
me m br i i gu v er nu lu i s ă se p oa t ă o c u pa per s o nal ş i
ne m i jloc i t d e s o lu ţ io n are a t ut ur or pr o b le m e lor gu v er năr i i
iv it e pe î ntr e ag a c u pr i nd er e a st at u lui . O p ar t e a a ce s tor
pr o b lem e es t e î n cr e di nţ at ă un or a ge nţ i , a f laţ i î n l eg ă tur ă
c u guv er nul , c ăr or a le s un t c onf er it e at r i buţ i i de
ad m i ni str ar e pe pl a n l oca l .
A ct iv i tat ea jud e c ăt o r eas c ă se d es f ăş o ar ă în
tr ib un a le sau a lt e in s ta nţ e j ud e c ăt or e şt i i nte gr at e î n tr - un
s ist e m u nic , c u se m n if i c aţ ii p e în tr e g cu pr in s ul ţă r ii.

21
 A ct iv i tat ea le g is lat i vă se de s f ă şoar ă la centr u, d ar
de c ătr e ag en ţ i f ie re pr eze n t a nţ i ai n aţ iun ii, f i e a i
c olec t i vit ăţ i lo r lo cal e.
În Rom ân ia at ât de p ut aţ i i, cât şi s en a tor i i,
rep r ezi n t ă n aţ iun e a.

De s co n ce nt rar ea

O p ut er e c en tr a liza t ă pr e s up une c o n ce ntr ar ea

ace s t eia d e c ătr e un c en tr u uni c d e p ut er e ( in st i tu ţ i il e de
gu v er nar e) , î n s pe c ia l de pu ter e a ex e cu t ivă .
De s c o n cent r ar ea – dim in uar e a p ut er i i c en tr a le pr i n
acor d ar ea un ei a u tor i tăţ i pub lic e lo c ale , a i că ror tit ular i
s un t n um iţ i de pu te re a c e nt r a lă, a dr ept u lui de a lu a de c izi i
pe pla n l oc al. S e r en u nţ ă l a r e par t iz ar ea pu t er ii d e de c izie
a g u v er nu lu i, î n f a vo ar e a a gen ţ il or l oca li ( pr ef e cţ i)
rep ar t i za ţ i ( nu m iţ i d e gu v er n î n u nit ă ţil e adm inis tr at iv-
ter i tor i ale) .
Pr ef e ct u l – a g ent u l lo c a l a l put er ii g uv er n am e nta l e
c en tr ale , c e ex e cu t ă or di ne le p ri m it e d e la gu v ern ş i i a e l
îns u ş i an u m it e de c izi i, şi car e n u an u le a ză au tor i t at ea
pu t er ii c e nt r a le . Ag enţ i i lo c al i c ar e r e pr e zi ntă pu t er ea
c en tr ală î n u nit ăţ i le adm i ni str a tiv e sunt nu m iţ i d e g u v er n ş i
plas aţ i sub c o nt r o lul ier ar h ic a l a c e st u ia. A u tor i tă ţ ile
c en tr ale ex er c it ă un c on tr ol ier ar h ic a s upr a ag e nţ i lor lo c al i
de s c o nce n tr a ţ i, a v â nd dre pt u l d e a l e a pr oba , s us pe n da,
an u la s a u m odi f ica a ct e le em is e. P ot s ă em it ă o r di ne ,
in str ucţ i u ni ob li ga t o r ii p e nt r u a ut or it ăţ i le ier ar h ic
inf er ioar e. Con tr o lu l s e e x er c it ă pe nt r u m ot iv e de leg a li t at e
ş i o por t un ita t e.
A v an ta j: ag enţ i i lo ca li de s em na ţ i d e gu ver n c un os c
ma i b in e r ea lit ăţ ile po li t ice , e c on om ice ş i s oc ial e la n iv el
lo cal , a u r e s ur s e pr o pr i i, pu t ân d să ia d e c iz i i o p e ra t i ve ş i
ef i c ien te.
Co ntr o l ie rar h ic – dr ep t ul aut or it ăţ il or s uper io ar e
de a m odi fic a s a u a n ul a ac te le em i s e de ag en t ul lo c al car e
îi e s ubor d on at .

De s co n ce nt rar ea se rvi c i il o r p u b l ic e

S er v i ciu p ub lic – or i c e a ct iv it at e a au t or it ă ţil or

pu b lic e de s f ă şur at ă pentr u s a tis f a cer e a u nu i in ter e s
ge n er al.
De s c o n cent r ar ea ser v i c ii lor p ubl ic e – î nf iin ţa rea pe
plan loc a l a un or i ns t it uţ ii î n v est it e pri n lege c u a tr ib uţ ia d e
a de s fă ş ur a un a n um it ser v ic i u pu b lic . A s e me nea or g an e
s e af lă su b c on tr olu l de tu te lă al ce ntr u lu i, a l u n or
au t or it ăţ i p u blic e c u a c ela ş i pr ofi l.
Tut e la ad min i s tr at i v ă – dr ept u l d e c ont ro l a l
Gu v ern u lui a s upr a a ct el or a u tor i tă ţ il or lo c a le a le s e, c e
fun cţ i one az ă în v irt ut e a pr in c ip iulu i a ut o no m i e i lo ca le.
A ut on o mia ad mi ni s tr aţ ie i l o cal e – r ep a r tiza r ea
pu t er ii d e dec i zie î nt r e gu v er nu l c e nt r a l ş i or ga n e le l oca le
(pr im ăr i i, c on s il ii lo cal e) c ar e au dr ept u l d e a l u a d if er it e
mă s ur i f ăr ă a f i c e n zur a ţi s a u f ără a c er e apr o bar e a
gu v er nulu i c entr a l.

22
 Me m br i i co ns i liilor lo c ale ş i pr im ar ii s un t al eş i pr i n
v ot un iv er sa l.
Ind ep end enţ a aut or it ăţ i lor pu b li c e l oc al e pr e s up u n e
au t on om ia ad m i nis tr at iv ă ş i f i nan c iar ă a a ce s t ora .
A ut or it ăţ i le lo c a le n u di spu n d e gu v er n, par la me n t sa u
in st anţ e ju d ec ăt or eş t i pr opr i i. Co m pet en ţ a au t or it ă ţ il or
lo cal e s e n u me ş te „ sf e ra pr opr ie d e ac ţ iu ne ” .
A ut on o m ia l oc ală s e st a b ile ş te p e cal e le gi s la t iv ă
c a e x pr es i a v oi nţ ei P a rl am e nt u lui .
A ut on o mie r e gio na lă – ur m ăr e şt e sub s ti t uir ea
st at ul ui la ni v e l lo c a l cu aut or it ă ţi c ar e pr o m o ve a ză
int ere s e le c om un it ar e , înţ el es e pr ep on der e nt c a int er es e
ale un or m inor ită ţ i n aţ ion al e.
Re g io n ali za r ea – cr ear e a u n ei s t ru c tur i
ad m i ni str at iv- ter i to r ia le.
Re g io n alis m ul – un s et d e ca r ac ter is t i c i c u lt ur a le ,
re lig ioas e , l in g v ist i c e s au de a ltă nat ur ă , a par ţ in â n d un e i
c olec t i vit ăţ i r e zi de n te p e o anu m it ă p ar t e d in ter i tor iu l
na ţ ion a l c ăr ei a i s- ar r e cu n oa ş t e un st atu t d e a ut o n o m ie .
Pr in cip iul a ut o no m ie i ad m in ist r at i v e lo c a le c un o aşt e
do u ă f or me pr i nci pa le : aut on o mia f u ncţ io na lă şi a ut ono m ia
ter i tor i ală.
A ut on o mia fu nc ţ io nal ă – r e c u no a şt er ea po s i bi lit ăţ ii
an u m it or s er v ic ii pub l ic e de a s e buc ur a de o a ut on o m ie
per m a nent ă î n d om en iu l lor de a ct i v it a te .
În do c tr in a co n s tit u ţio na lă ve s t- eur o pea nă s e
c on s id er a c ă a ut ono m ia l oc al ă e st e un a d in tr e ce le ma i
ef i c ien te f or m e de a ut og e s tiu ne a dm in istr a t iv ă. A ut ono m ia
lo cal ă a s igur ă, aş a c u m apr e c ia ză pr o fe s or ul, P ier r e
P act et , u n în alt gr ad d e d em ocr a ţ ie , c o le c t ivi t ăţ il e
ter i tor i ale a ut o no m e fii n d „ ver ita bi le c o ntr ap ut er i” ş i î n
ace a s tă c al it at e p ut ân d s ă pr e v in ă a bu zu l g u v er n u lu i
c en tr al.

Des cen t ra li z ar ea

Re pr ezi n tă o a lt er na t i v ă la c e ntr al iza r ea ex c e s ivă ,

po s ib ilit at ea r e c un o s cu t ă de p ut er ea ce nt r a lă
c olec t i vit ăţ i lo r lo c a le de a ad opt a î n an um ite do m e nii s au
la n iv el t er it or ial an um ite a ct e s a u d e c izi i, f ăr ă a s e
c on s u lt a î n pr e a la bi l cu c entr u l s a u a c er e ap r ob ar ea
ace s t uia . Pr in e a s u nt s coa s e di n c o m pete nţ a p ut er i i ş i
au t or it ăţ ii centr a le an um i te s er v ic ii p ub li c e de in t er e s lo ca l
s au d in dom e n iile s p ec ia le de a cţ iun e ş i t ra n sf er at e î n
s ar c ina u nor au t or it ăţ i a le a dm in istr aţ ie i pub li ce lo c al e.
Pr imar ii ş i c o nsi li ile l o cal e ben ef ic i ază de o
an u m it ă ind epe nde n ţ ă f a ţă d e p ut er e a c e ntr a lă ş i
acţ i one a ză în mo d au t on om . I n dep end e nţ a ş i a ut o no m i a s e
ba ze a ză p e f ap t ul c a a ces te or ga n e su nt a le s e pe pl a n
lo cal ş i nu nu m it e de p ut er e a c ent r a lă. Au tor i tă ţ il e
ad m i ni str at iv e pub lic e au p atr im on iu p ubli c şi org a n izar e
int ern ă d e si n e s tă t ăt o are , f un c ţ io n ând î n c o nd i ţ ii l e le gii.
De s c e ntr al i zar ea :
- est e o me to d ă de o r ga n iza r e ş i co ndu c e re
st at al ă;
- nu s e opu ne c en tr ali ză r ii p ol it i ce a s ta tu lu i;
- nu au ni m ic în com un c u r a por t ur ile ex i s t enţe
înt re st a tu l f ed er a l ş i c om p one nt e le fe der a ţ ie i;

23
- pr e s u pun e î nf ii nţ ar e a u nor su b ie cţ i de
dr e p tur i sp e c ia le c are b ene f ic iază de
au t on om ie pe p la n lo ca l ( d es c e ntr aliza r ea
ter i tor i ală) s au căr o ra li s e s ta bi le şt e o
c om pet e nţ ă m at er i al iz at ă î n an u m it e d o me nii
(de s c e ntr a li zar e f u n cţ ion al ă) .

St at u l u n it a r co mpl ex

- un a din tr e for m e le i m per f e ct e sa u a t ipic e a le

c at e gor i ei d e „ s ta t u nit ar ” ;
- st at ul un ita r c ar e f ăr ă a p ier d e un ita t ea s a de
st r uc tu r ă , p re zi nt ă m ar i di v er s it ăţ i l oca le
ad m i ni str at iv e, d e l e gi s laţ ie, d e jur is dic ţ ie;
- în pr a c ti c a c on st i tuţ i ona lă, s unt con s ider at e
st at e u n it ar com plex e „ uni une a in c or p or at ă” ş i
„r e gio nal is m ul” .

a) Un iu ne a in c or p or at ă – un s ta t
c ar a c t er i za t t e or et i c pr in u nit at ea pu t e ri i
legi s lat iv e, în i nt er ior u l c ăr eia e x i st ă o
di ver s i tat e d e le gis laţ i i c or e sp un zâ nd un e i
di ver s i tăţ i de p op ul aţ i i şi t er it o ri i
„î nc or por a te” d e c ăt r e s t at ul un it ar î ntr - un
lung pro c e s i s tor i c . E x is t ă un s ing ur
par la me n t, ac es t a vo t ând leg i d ist in ct e c ar e
nu sunt a p lica b ile la fe l t ut ur or r eg iu nil or
lo cui te de p o pu l aţ i ile d ist in ct e.
b) R eg ion a lis m ul – ex pr im ă o s it uaţ ie
ge o gr a- f ic ă, pol it ic ă, a dm in istr a tiv ă ,
lin g v ist i c ă, sp ir itu a lă c u r ăd ă c ini is t or ice î n
de zv o lt ar ea u nu i s ta t un it ar , d ator ită c ăr e ia
ace s t a o pt e ază p en tr u î m pl e tir e a atr ibut el or
s uver a ne al e c ond u cer i i c entr a liza te c u
atr i bu ir e a u n ei aut o nom ii l ar g i u n or
c olec t i vit ăţ i r eg io na le. A de pţ ii s ăi au in v oc at
in cap a cit at ea s tr u ct ur i i po l it ic o- adm in is tr at iv e
c en tr ale de a o fer i s o luţ ii v ia bil e ş i ef i c ie nt e
c er e r ii un or for ţe s o c iale de par t i c ip ar e la
gu v er nar e , lip sa voi nţ ei po lit ic e a a ut or it ă ţil or
c en tr ale de a r ăs pu nde n e ces i tă ţ ii de
red is tr ibu ir e a p ut er i i în f a vo ar ea un ită ţ il or
ad m i ni str at iv l o c ale. Ad v er s ar ii s ăi au
s usţ i nut c ă a cea s ta a me ni nţ a s ta tu l şi că ar f i
un f ac t or d e d ez m em br ar e a ac e st u ia.
Re g io n alis m ul fă r ă r eal ism u l p ol it i c al
fac t or il or d e g uv er nar e r i s că s ă r id ic e
pr o b lem e , n u ş i s ă la re zo lv e. Rom ânie i, s t at
un it ar n aţ i ona l, i s- a im p u s un g en de
reg io nal is m co n s fin ţit în Co nst i tu ţ ia din 1 952,
la c ar e n u s- a p ut ut r en unţ a d e c ât î n an u l
19 6 8.
c) R eg io n a lis m ul p o lit ic – pr ezi nt ă
dr e p t un a di n tr ă să t ur i î m p le t ir e a î n a ce la ş i
c adr u ge ogr a fi c a un or int er e se g en er al e c u
par t icu lar it ă ţi e t nic e , l ingv i s tic e , cu tr adi ţ ii ş i
int ere s e lo c al e c ar e pot f i î n să m ult iet n ic e.
Re g io n alis m ul d ev ine p o lit ic a tu nc i câ nd

24
 c om pet e nţ ele r e gi uni i dep ă ş es c pe ce le a le
un e i s im p le c ir cu m s cr ipţ ii a d min i str ati v e car e
be n ef ic ia ză de aut o n om ie loc a l ă. Î n ace st
c az, un it a te a a dm i- ni str a tiv - t er it or ia lă car e
be n ef ic ia ză de s tat ut u l de „ r e g iona li s m
po li tic” deţ i ne , î ntr - un c ad r u pr es t ab il it ,
pr e r og at iv a ( p ut er ea) de a s e aut og uv er na.
c) St at u l c o mp u s ( f e de ral) es t e f or ma t din m a i m u lt e
ent it ăţ i st at a le r e un i t e în tr - un s t at s u pr ap u s lor ş i
leg at e înt re e le pr in r apor tur i j ur idi c e. O a s o c ia ţ ie
de „ st at e” c ar e f or m ea ză un fe l d e Su p er- St at . E st e
apr o a pe în t ot dea u na o f or mă ar t if ic ial ă, d eoar e c e
r e zul tă d in c o nju nct u r i p o lit ic o- mil itar e. A rhe t ip u l
St a tu lu i c om pus – st at ul f ed er a l. O aso c iaţ i e de
st a te car e d ec id î n m od lib er , î n v ir t u te a
s u ver a n it ăţ ii lor , s ă- ş i cr eeze or g a ne c om u ne ,
c ăr or a le c on fer ă o p art e d in c o mp e te nţ e l e lor ( î n
dom eni ul m ilit ar , a l dipl om a ţ ie i s a u f in anţ el or ) .
În ţe le ger e a î nt r e s ta t e le r e s p ect i v e e st e co n sf in ţi t ă
în tr - un ac t p ol it i c ( Ch ar t a , P ac t ). Se s ta b ileş t e
r epar t izar e a c o m pet e nţ el or î ntr e s ta t ele f ede r at e.

 Un i un il e de s ta t
A s oci a ţii d e st at e, cu pr in zâ nd u niun ea per s ona lă,
rea lă şi c on f ed er aţ ia. Î n c a dru l său , f ie c ar e s ta t m em br u î ş i
pă s tr ează p er s on a lit at ea jur i di că in te r nă ş i i nt er n aţ io nală ,
dar a c c ept ă să î n cr e di nţ e ze u nui org a n c om un
re sp o ns ab ilit at e a lu ăr ii d e c izi ilor î n d om e niil e s ta b il it e pr in
act u l jur id ic ( tr a tat ul) de c on s f in ţ ir e a uni unii.
Un i un i d e st at e f or ma le ( în E ur o p a) în le g ă tur ă c u
s uc ce s iu ne a tr onu l ui î n un el e r e gate : u niu nea per s o na lă ş i
rea lă.
St a tel e c o nst it u it e î nt r - o u niu ne per s ona lă a u în
c om un in s t it uţ i a ş ef u lu i d e s t at , f ie c ar e pă s tr â n du - şi
par la me n tu l ş i g uve r nul . Leg ă tur a jur id ic ă poa te f i
înt re r u pt ă pr intr - un n o n a c or d.
o A ng l ia ş i r e g at u l Ha n o vr e i 17 1 4- 18 3 7;
o Ţăr ile de Jos ş i L uxe m bur g 18 15- 1 89 0;
o B el g ia – S ta t ul liber a l C on gou lu i 1 88 5- 19 08;
o Mo ld ova ş i Ţar a Rom âne as c ă 1 859- 186 2.
În u ni un e a r e al ă co n du c e a c e la ş i mo nar h , st at e le
c om pon ent e î şi c o ns t itu ie or g a ne c o mu ne c ar e e x er c i t ă, î n
nu m e le un iu n ii r eal e, s u ver a n it at e a st a tal ă î n do m e ni il e
dipl om a ţ ie i, ap ăr ăr ii şi f ina n ţel or. P ent r u r e st u l
pr e r og at iv elor s t at ale , fie c ar e st at com pon ent a cţ i on e az ă
di st in ct u n ul f a ţă de c e le la lt e.
o S ue d ia ş i Nor ve gi a 18 15- 1 9 05;
o A ust r i a ş i U ngar ia 1 869- 1 91 8;
o Mo ld ova ş i Ţar a Rom âne as c ă 1 862- 186 4.

 Co nf e de r a ţ ii le d e s ta t e

Cu n o s cute di n a nt ic h it at e ( l ig a at en ia nă ,
ma c edo ni ană)
o Co nf e de r a ţ ia h el v et ic ă ( sec XI V- 184 8) ;
o Co nf e de r a ţ ia S. U. A . ( 177 6- 1 787) ;
o Co nf e de r a ţ ia R h in ul u i ( 180 6- 18 1 5).

25
 E st e o as o c iaţ ie t e or eti c p er m ane nt ă de st at e c ar e
ur măr e s c o biec t i ve id ent i ce ( do m en iile r el aţ iil or
int ern a ţio n al e ş i a l ap ăr ăr ii) . Ar e u n u l s au m a i m u lt e
or g a ne c om u ne ale st at e lor me m br e, car e ex er c it ă at r ib uţ i i
în n um el e a c e st eia . S u ver an it at e a i nt er ioar ă e st e p ă str at ă
de f ie c ar e s t at c o nf eder at , ce a in t er na ţ io n a lă est e
exer c ita t ă î n num e l e co n fe der a ţ ie i de un or ga n c om u n
(A du n ar e, D iet a) c ar e ad o pt ă d e c izii î n u nan im it at e .

Mo t ive le c ar e det er mină c r ear ea un i unii d e s tat e

s un t d if er it e :
- Co n şt ii nţ a int er es el or c o m une; dor i nţ a de
he g em on ie p ol it i c ă a unu i s ta t, pr e o c up ar ea
de a î nt ăr i co nt ra c t e le po li tic e ba za t e pe
ace e aş i ide ol ogi e
E x: Re pub li c a Ar ab ă Un ită pr i n u niu nea î nt r e E g ip t
ş i S ir i a 195 8- 19 6 1
Ta ng anic a şi Z a n z ibar 1 9 6 4
U n iune a E ur o pe a nă e st e un mo de l sui gen er is
de c on fed er aţ i e.

STATUL FEDERAL

St a tul f ed er a l – f or m at d in ma i m ult e for ma ţ iu n i

st at al e ca r e ben ef ic ia ză d e u n st a tu t de au ton o mi e î n
ma t er ie c o nst i tu ţ io n al ă, li ng v i s t ică şi ju d e c ăt or ea s c ă ş i s e
s ub or don ea ză a c e st e ia. O a s o c iaţ ie de st at e car e s e
s up u ne , pe de o par t e , u ne i put er i cent r a le un ic e ( pu te r ea
fed er al ă) ş i c ar e , p e de alt ă par t e, co ns er v a o a ut ono m ie
c on s t it uţ i o na lă, a d m in i st r at i vă ş i jur isd i c ţio na lă.
Do u ă mo da l it ăţ i d e c o nst itu ir e a f ed er aţ iil or :
- pr in i nt egr a re a ma i m ult or s tat e ş i c on st it u ir ea
un e i e nt ită ţ i s tat al e;
- pr in s epar ar ea un or r egi u ni a le s ta tu lu i un it ar
ş i c on s t it uir ea î mpr e ună c u t er it or iu l r ă m a s, a
un e i f ed er aţ i i.
Mo t ive le in te gr ăr ii u nor s ta te ind e pen de nt e ş i
s uver a ne î nt r- u n s t at fed er al s un t a p ăra r e a co m u nă
îm p ot r i v a un e i a me n inţ ăr i ext er ne , pr e o c up ar ea d e a
as igur a o or di n e s o cia lă i nter n ă st a b ilit ă ş i d or i n ţ a d e a
fol os i ma i ef i c ie nt r e sur s e le e co no mi c e. C a e xe m p lu ,
pu t em m enţ i ona S. U. A ., E lv eţ ia, I m per iu l ger ma n î n 187 1.
Mo t ive le c on s t it u ir ii une i fe der a ţ ii pr in s ep ar a r e a
un or pr o v in c ii d e s ta t ul u ni t ar, c ons tă în î n cer c ar e a d e a
s oluţ io na problemele naţionale conflictuale. Fosta Uniune
Sovietică care s-a con st i tui t pr in a s oc ier e a pr ov in c iil or
Im p er iul ui ţ ar ist ( s ta t un itar ) , c u e x c epţ i a t er it or iul ui ca r e
ş i- a pr oc lam at ind e pen den ţ a ş i au i eşi t d in c om po ne nţa
imp er iulu i. ( B a sar ab ia ) .
Tr ă s ăt ur i:
a) un it at e p e p lan int er naţ io na l – s t at e le
c om pon ent e a l e f e de r aţ ie i nu se bu c ur ă de
per s o nali ta t e jur i di că în re l aţi ile
int ern a ţio n al e . A c eas t a es te ş i deo s eb ir ea
înt re c o nf e der a ţi a de s t at e, a le c ăr e i
c om pon ent e su nt r e cu no s c ut e pe pl an
int ern a ţio n al ş i f ed er aţ i e.

26
 b ) di v er s it at ea co n s t it uţ ion al ă ş i jur id ică p e pl an
int ern . F i ec ar e s tat f e der a l ar e în m od n or m a l
pr o pr i ul s ău sistem constituţional, instituţii
guvernamentale, pr o pr ia le gi sla ţ ie , si s t em ul de
or g a ni zar e ju d e cător e as că .
c) s up leţ ea r a por t ur il or î ntr e f eder aţi e ş i st at e l e
me m br e.

Org an i zar ea co mp et en t elo r î n st at u l f ed eral

Fe der a lis m u l ver i ta bi l s e b a ze ază pe dou ă pr i nci pi i

c om pl em ent ar e:

P rin c ipi u l au t on o mi ei

Fie ca r e st at f ede r al î ş i c o n str u ie şt e s tr u c t ura de

gu v er nar e ş i î ş i st a bile şt e r ap or t ur i le în tr e e le în m od li ber ,
îş i pr e c iz ea ză o pol iti c ă so c ia lă pr opr ie, î ş i st a b ile ş te ta x e
ş i i mp o zit e c u a p li c ab i lit a te l o c ală, î şi c ons t r uie ş te o
st r uc tu r ă ec o no m ic ă.
P ot r i v it a c e s tu i pr in c ip iu , s e s ta b ileş t e o st r ic t ă
par t ajar e a c om p ete n ţe lor î ntr e st a tul f e d er a l ş i st at e le
me m br e a le f e der a ţie i, c u r e s p ect ar ea c o la b orăr ii în tr e
au t or it ăţ il e c en tr ale ş i c e le loc a le.
În c a z d e c onf l ict , pu ter e a ju dec ăt or ea s că ar e
c om pet e nţ a de a s o luţ ion a dif er en d ul şi de a r e fa c e
ech il ibr ul co ns ti t uţ ion al.
Me t od e le d e st ab ilir e a c o mp et e nţ e lo r st a tu lu i
fed er al î n ca dr u l f eder a ţ ie i ş i î n r a por t ur ile ac e st e ia pe
plan i nt er n aţ iona l:
- În c o n st it u ţi a s ta tu lu i fe d er a l s u nt pr e vă zu te
expr e s co m pe t en ţe le ex c lu s iv e a le ace s tu ia.
To at e ce le la lt e at r ibu ţ ii r e v in st at el or
c om pon ent e a le f ed er aţ i ei. C a e x e mp lu put em
am int i A m en da m ent u l X di n C on s t it u ţia
S. U. A ., a d opt at î n 1 791;
- Pr ec i zar e a c om pet e nţ elor a tr ib u it e s t at elor = >
ast f el c a t o at e c el e la lt e a tr ib uţ ii s u nt c o nf er ite
din pr in c i pi u st at u lui f eder a l;
- St a bilir e a c on c om it e nt ă pr in c o nst itu ţ ie a
sf er e lo r d e a tr ib uţ ii r ep ar t iza t e e x clu s iv
st at ul ui fe der a l, şi, r esp e ct iv , s tat el or
me m br e.

P rin ci pi u l pa rt i cip ări i

A c est pr in c ip iu es t e co m p le m e nt ar p ri nc ip iu lu i
au t on om ie i. F e der a l is mu l a u te nt i c pr e s u pu ne p ar t ici par ea
st at el or f eder a le , p e ba ze d e e gal it a te , la e la bor a r ea
de c izi il or ap lic ab il e p e t er it or iu l î ntr e g ii f ed er a ţ i i.
U nu l d in tr e or ga nis m el e f e d er a le î n s ăr c i na te s ă
înf ăp tu ia s că in t ere s e le c o mu n e ş i s ă r e p r ezi n te st a te le
fed er al e la n iv el ce nt r a l > p ar lam en t ul bi c am er a l ( S e nat u l
rep r ezi nt ă st at e le c o mp o ne n te a le fe d era ţi ei, int er ese le
par t icu lar e) .
St a tul f eder al ar e c a r ac t er u l unu i st at u ni tar ( un
s ingur t er it or iu, o sin gur ă ce t ăţ eni e a po p ula ţ ie i sa le, o
s ingur ă c api t al ă) .

27
 Di n per s p e ct iv a dr ept u lu i c o nst it u ţio nal , st a tu l
fed er al – o v ar iet at e de st at e m e m br e, fi ec ar e a v ân d
ter i tor i ul să u, pop u la ţ ia s a, or ga n iz ar ea pol iti c ă
(pa r la m en t, g u v er n, in s ta nţ e ju d ecă t o - r eşt i , s er v ic i i
pu b lic e) , ca p it a lă pr op r ie.

B. Fo rm a d e gu ve r n ă mân t
Un con c e pt j ur i di c ş i po lit ol og ic c ar e in d ic ă nat u r a
or g a nulu i car e î n de p line ş te f un cţ i a d e ş ef al s ta t u lu i:
pr e ş e dint e, m onar h- re ge , î m p ăr at , D ir e c t or at, Con s i liu l de
St a t, Co n s il iu l r ev ol uţi e i, Con s i liu l f e d er a l. I nd i c ă mo d ul î n
c ar e s un t c o nst i tu ite ş i f unc ţ io nea ză or g ane le supr e me ş i
est e r a po r t at ă l a tr ă să tur i le de f ini t ori i a le ş e ful ui de st a t ş i
la r ap or t ur il e s al e c u put er e a l eg iui to ar e. St at e le s e î m p ar t
în re p ubl ic i şi mo n ar h ii.
Re p ubl ic ă – f or m a d e g u ver n ar e în c ar e or g an ul
c ar e î nd e plin e şt e f u n cţ ia de ş ef d e st a t es t e a le s p e o
per io adă a nu m it ă . Şe f ul st at u lui po at e f i a le s pe v i aţ ă ( î n
Iug o sla v ia sub pre ş e d inţ ia lu i Tit o) , a le s pr i n vo t un i v er sa l
(a leg er i p r e zid e n- ţ ial e) s au al es de c ă tr e p ar lam en t
(a leg er i par l am en tar e) .
Re p ubl ic ă s e mipr e zid e nţ i ală – al eg er ea
pr e ş e dint el ui pr in v ot un iv er s al d ir e c t ş i p ri n r ăs pu n de r e a
po li tic ă a gu v er n ulu i f aţ ă d e par la m e nt . Ce ea c e im pr im ă
un an um it c ar ac t er , e st e car act er u l r e gi m u lu i po lit ic î n
fun cţ i e d e pr in cip iul s ep ar aţ i ei c elor t r ei put er i.
Mo nar hia – for m a de g u ver n are î n c ar e or g an ul
c ar e î nd e p lin e şt e f un c ţia de ş e f al s tat ul ui est e u n m o nar h
c ar e oc up ă tr o n ul f ie pr i n ale ger e a p e v iaţ ă, fie pr in
s uc ce s iu ne er e d it ar ă. M onar h iil e s unt d e d ou ă fe lur i:
mo nar hia a b s olut ă (m onar hul e st e u ni cu l or gan supr e m în
st at ) ş i lim ita t ă sau c o ns t itu ţ io n ală ( ş e fu l s ta tu lu i ş i or g ane
c ar e e xer c i tă pu te r ea, par la me nt , pr i m- m ini s t r u) .
Mo nar hia dua li s tă se d eos e be ş t e de ce a
c on s t it uţ i o na lă pr in f ap t ul c ă g u v ern u l e st e nu m it de
mo nar h ş i s u bor d o na t a ce s t uia .

PARTEA a II-a
TEORIA CONSTITUŢIEI

28
 Te ma 1:
NOŢIUNI GENERALE DESPRE CONSTITUŢIE

NOŢIUNEA DE REGIM CONSTITUŢIONAL

E x per ie nţ a ist or ic ă do ve de şt e c ă f ie c ar e st at î ş i
st ab ile ş te m od u l d e or ga n izar e ş i e x er c it a r e a pu te r ii î n
c on s t it uţ i e. N u int er es ea ză , d in a c e st p unct de v e d er e ,
da c ă c on s t it uţ i a st at u lu i se prezintă sub forma unor cutume
sau a unui act adoptat printr-o pr o c e dur ă sp ec i al ă.
Le g ea f u nd am en ta lă a ţ ăr ii = Le gea s u pr em ă =
P act ul fu nda m en t al =C O N S TI TU ŢI E .
Acest concept poate fi definit dintr-o dublă
perspectivă: m aterială şi formală.
Di n p unc t de v eder e m at er ia l, r egi m u l
c on s t it uţ i o na l e x pr i mă a n s am bl ul de re gu li c ar e
reg le me n te ază or gan iza r e a ş i c ond u ce re a unu i st a t î ntr - o
an u m it ă e t ap ă a d ez v o lt ăr ii s al e. O r ic e st at , n um a i pr in
fapt u l e x i st enţ e i s a le, ar e o or ga ni za re , o c o n st itu ţ ie .
Di n p un c t de v e der e f or ma l, r eg i mu l c o n st it uţ i on a l
expr im ă e xt er ior iza r e a s au o b ie ct iv ar ea a ns am blul ui de
reg u li car e r eg le me n t ează or g a ni zar e a şi c on du ce r ea un u i
st at î ntr - un do c u me n t po li tic o- jur id ic ( c o n st it uţ i e ). Re gi mu l
c on s t it uţ i o na l î n se ns for m a l c or esp u nde st a tel or m oder ne,
c ar e s unt gu ver nat e p e ba za co ns ti t uţ iilor s c r i s e.
S ub s ta n ţa r e gim u lui c ons t it uţ io na l - r e gul ile d e
or g a ni zar e ş i co n du c er e a st at u lui, ind if er ent c ar e ar f i
for m a l or: cut um i ar ă s au s cr isă .
Fie ca r e s ta t mo d ern ar e n e voi e de o C o n st it uţ ie,
pe n tr u că î ntr - un s t at de dr e pt , gu v er na n ţii n u ex e r c it ă
pu t er ea de c â t î n v ir t u tea un or pr er o g at iv e st a b ili t e î ntr - un
act , pr in c ar e s un t în v e st iţi c u an u m it e f un c ţ ii. O as em e ne a
înv e st ir e s e f ace pr in i nt er m ed iu l c on s t it uţ i ei. G u v er na nţi i
(or gan e c ar e e x er c it ă ce le tr e i put er i: legi s lat iv ă ,
exe c u tiv ă , j u de c ă tor ea s c ă) deţ in pr er ogat i v e î n b a za
c on s t it uţ i e i s a u a u nui ac t nor m a t iv cu v a loar e
c on s t it uţ i o na lă şi n u a une i legi or d in ar e s au or ga n ice .
Un e or i, atr ibu ţi ile lor c on cr et e pot f i ( ş i su n t) s ta b il it e pr in
lege, d ar î n pr ea l ab il e s t e ne c e sar c a l ocu l, r olu l ş i
fun cţ i ile ac e st or a î n s i st em ul d e g u ver n ar e s ă f ie s t ab i lit e
în c o n st itu ţ ie . Î n tr - un st a t s e leg if er ea ză, s e a dm in istr e az ă
ş i s e ju dec ă p ot r iv it c on st i tuţ ie i.

NOŢIUNEA DE CONSTITUŢIE

Di n pun c t de v e der e et im olog ic, c u vân tu l

c on s t it uţ i e der i v ă d in sub st a nt iv u l la t in c ons t it ut io =
di spo zi ţ ie, or d in. În s i st e mu l de dr ep t r o m an, co n st itu ţ ie
îns e am n ă e dic t ul s em na t de îm p ăr at ş i a c ăr u i f orţ ă
jur id ic ă er a s u per i oar ă ce lor lalt e ac t e jur idic e ad op t at e de
au t or it ăţ il e pu b lic e ale i m per i ul ui.
Înc ă d e la î n cep ut u l m i le n iulu i I I ap ar e id eea de a ct
c u va lo ar e jur i d ică s uper ioar ă c ut u m elor e x ist en t e î n
dif er it e s ta t e. C uvâ n tu l c o n st itu ţ ie se f o lo se ş te ş i î n
ter m inol ogi a e c le zia st i c ă pe ntr u a de s em n a r eg ul ile
mo nah al e.

29
 No ţ iun ea d e c on s t it uţ i e e r a f olo s it ă p entr u a
de li m it a î n une le st at e, u nel e a c te po li tic e s au ju r id ic e, de
s imp le l e gi s au statute. A fost folosită în Polonia de la sfârşitul
secolului al XV-lea pe ntr u a d ef in i ho t ăr âr i a do pt a t e d e S e im .
Ter me nu lu i de c o n st itu ţ ie î i er a pr e fer at c el d e
,, leg e f un d am ent a lă” , fo lo s it în E v ul M e diu pe ntr u a
de s e mn a a c te a le put er ii st at al e î n ze s tr at e c u o f o r ţ ă
jur id ic ă s u per io ară .
Co n st it uţ ia s c r i s ă se pr ez in t ă su b f or m a unu i
do c u me nt p ol it i c o- jur i di c, a vâ nd m a i m ul te s au m a i p uţ i ne
ar t i c ole ş i c ar e er a a do p ta t d ir e c t d e pop or s a u de
rep r eze n t anţ i i ac e st u ia, p o tr ivi t u ne i pro c e dur i s p ec i ale ş i
s olem ne . P e nt r u a că păt a î nsu ş ir i le un ei c o n st it uţ i i,
do c u me nt ul t r e bu ie s ă în tr un e a s că a n um it e c ond iţi i de
for m ă ş i f ond .
Co n diţ ii de f ond :
- Pr eve d er i le s ă ai bă un c ar a ct er po lit ic , s ă
pr iv ea s c ă r apor t ur i de pu t ere ;
- Pr eve d er i le s ă a ibă un c ar ac t er nor m at iv , s ă
fie g ener al- ob li gat or ii .
Co n diţ ii de f or m ă:
- Co n st it uţ ia s ă f ie ado pt at ă pr i ntr - o pr o ced u ră
legi s lat iv ă;
- s ă a ib ă o f or ţ ă jur id i că su per io ar ă t ut ur or
c elor l alt e ac te n or m at iv e în st a t.

Le g ea s u pr em ă a or ic ăr u i s ta t - c o n st itu ţ ia - es te
un a c t pol it ic o- jur id i c f un d am e nt a l, in f lu e nţ at d e o anu m it ă
filo zo f ie so c ia lă ş i a d op t at d e n a ţiu n e sa u în n u me le e i,
pe n tr u a s t ab il i f or m a d e st at , m odu l de or ga niza r e şi
fun cţ i onar e a p ut er i lo r st atu lu i ş i r ap or tu l în tr e a c e st ea ,
pr inc i pi ile g en er a le a le or d inii jur id ice a s o c ie tă ţ ii ş i
dr e p tur i le ş i î n da t or ir il e ce t ăţ en il or , ac t ca r e e st e ad o pt at
ş i mo d if i c at p otr iv it un e i pr o c edu r i s p ec i ale . A c e a st ă
de f ini ţ ie es t e v a lab il ă î n pr in c ip al pe n tr u t ip ul d e
c on s t it uţ i e- c on v e nţ i e, a d ică co n s t it uţ ia ado p tat ă de
A du n are a Co n st it uan t ă, o r g anis m c on s t it u it di n
rep r eze n t anţ i i na ţ iun ii aleş i pr in v ot un i v er s a l.
Di n p u nc t de v e der e a l p oli tol o giei , c ons t it uţ ia e st e
an s a mb lu l n or me l or po li t ice ş i le ga le f u nd am e nt al e c ar e
pr e s c r ie r eg u li de g u v er n ar e.
Di n pu nct d e v e der e s o c io log ic , con st i tu ţ ia e st e u n
pa c t s o c ia l ( a c or d na ţ ion al în c he iat î ntr e o am en i) i nt er v en it
într e g uv er n ant ş i g u v er n a ţi, pr in c ar e ace s t or a d i n ur m ă l i
s e gar ant ea ză un s um u m d e dr e pt ur i , în s c him b ul
ac ce p tăr i i de c ătr e e i a put er ii de c om an dă ş i a d om in aţ ie i
la car e s u nt s u pu ş i de gu v er na nt , făr ă , î n s ă, c a ace s t a s ă
de v in ă t ir a n ic. Re s pe c tar ea a c or du lu i e s te a s igur at ă pr int r-
o infr ast r u c tur ă in s tit uţ i ona lă ( ins t it uţ ii p olit i ce s au
au t or it ăţ i pu bl ic e) , or g an iz at ă pe pr in c ip iu l s e par aţ ie i
pu t er ilor ş i al v er if ic ăr ii lor r e c ipr o c e ( c hek s an d ba lan c es) ,
pr e v ă zut e î n c o n st it u ţie.
E x ist ă d ouă f or me pri nc i pal e ale c on s t it uţ i ei:
- C on s t it uţ i a c u tu m i ar ă
- C on s t it uţ i a s c r i s ă

30
 Co nţ in ut u l co n s tit uţ i ei cu t um iar e: - o b ice iur i,
tr ad iţ i i, pr ac t ic i c ar e au c a tr ă s ăt ur ă c o mu n ă fa pt u l c ă sunt
ne s cr is e şi c ă re g le me n te ază m odu l d e org an iza r e ş i
fun cţ i onar e a or g a ne lor de g uver n ar e ş i r apor tur i le în tr e
ele, s tat ut u l indi v izi lor .
Do u ă e l em en te ar tr ebu i r e u nit e de o n or mă pe n tr u
a i se con fer i ca li ta te de c ut um ă :
a. el e me nt u l ma t er ia l ( c on s t ă î n conţ i nu t ul
c ut u me i)
b . e le me n t ul ps i h ol og ic ( c o n st ă î n c u n oa ş t er ea
de c ătr e de s t ina tar ii c ut um e i a e x is t enţ e i
ace s t eia) .
P en tr u a de v e n i c ut um ă , ob i cei ul co n st it uţ i on a l
tr eb uie s ă î n dep li ne a s că ur m ăt o ar e le c ond iţ i i: să s e
rep e te; d ur at a a c te lor d e r ep et are s ă f ie r e la t iv
înd elu nga tă ; r ep et ar ea s ă f ie con st a n tă; o b ice iur il e
rep e tat e s ă f i e c lar e; ob ic eiu l să în tr u ne a s c ă c o n sen s u l
de s t ina tar ilor s ă i.

Cutuma constituţională are un caracter

istoric. Până în secolul al XVIII-lea, raporturile
constituţionale erau reglementate prin cutumă.
Rarele documente politice: Magna Charta din 1215
s.a., prin care se reglementează unele raporturi
între rege şi supuşii săi, nu puteau fi socotite
constituţii în înţelesul pe care îl dăm astăzi
acestui document.
Mo da lit ăţ il e pr act i c e d e ex er c it ar e de c ătr e na ţ iu ne
a put er ii sal e s u v e ran e n u s e r e gă s e au î n c ut u m a
c on s t it uţ i o na lă. De a c ee a, r e pr e ze nt anţ ii na ţi un ii au m i lita t
pe n tr u î nl oc u ire a c ut um e i c u d isp ozi ţ ii s cr is e, c ar e
pr e ze nt a u av an t aju l c ă put e au r egl em e nt a ş i a lte pr ob le m e
s oc ial e: r a po r t ur ile î ntr e st a t ş i naţ i une , dr ep tur il e ş i
lib er tăţ i le pu b lic e , c ontr o lu l naţ i uni i as pr a m od u l ui î n car e
est e g u ver n at ă.

Co n st it uţ ia c ut u m iar ă e st e d in p u nct de v e der e al

for m ăr ii sal e s u p lă , dar n e s ig ur ă. C a or ice c ut u mă , c ut u m a
c on s t it uţ i o- na lă, e s t e e s en ţ ia lm en t e s up lă p ent r u c ă s- a
for m at î n ti m p, f ăr ă a înt ru n i c o ndi ţ ii spe c ial e de f or m ă. E a
a tr a ns pu s î n pr act ic ă , f ie v oinţ a une i p er s oan e f a ţ ă de un
mo de l de or ga n iza r e po li tic ă , f i e int er e s e s oc ial e v izâ nd:
pr e v e nir ea c o nf u zie i put er ilor sau a s ubor do năr i i u ne i
pu t er i d e c ăt r e alt a; c ut u ma a f os t ver i f ica tă ş i m od e la tă pe
par c ur s u l m ai mu lto r gen er aţ i i; n u se c er e nic i o p r o c ed ur ă
s au c ond iţ ie for m a lă pen tr u ca o cu t um ă s ă fie mo d if i c at ă .
Cu tu m a e v olue a ză o d at ă cu tr an s for m ăr ile c e s e pro d u c î n
v iaţ a poli t ică a st a tu lu i.
S up l eţ e a c ut u me i p o at e f i î n un el e ca z ur i un
in con v en ient . E x is te n ţa s au di s par iţ ia c utu m ei n ef i i nd
legat e d e a cţ iun ea un ui or ga n ism sa u a un e i per s oan e ş i
ni ci de o anu m i tă pro c e dur ă , p o at e da n aşt er e l a
c on tr o ver s e . Nef iin d î nr e gi st r at ă î n tr - un do c um e nt , c ut u m a
c on s t it uţ i o na lă nu p oa te f i in v o c at ă în to t dea un a ş i în t oat e

31
c azur il e de u ş ur in ţă, ma i a l es î n cazu l în c ar e s e af lă î n
c on c ur enţ ă c u o a lt ă cu tu m ă a v ând un c onţ inu t
ase m ăn ăt or .
S up l eţ e a c ut um ei c on st i t uţ i ona le a f os t c on s ider at ă
de par t i zan ii ac e st e ia u n a va nt aj in c on t e st a bi l f aţ ă de
ri gid it a te a te x t ulu i s cr i s, c e n u p oa t e f i ada p tat c u u şur i nţ ă
la tr a n sf or m ăr i le s o c ia le . A d ver s ar ii c ut u m e i au ob iec ta t
c ă:
a) tr ad iţ ia sau c u tu ma c o n st itu ţ ion ală se
c ar a c t er i ze ază pr in in cer t it u di n e ş i est e
in com ple tă;
b ) c ut um a f i in d î nt r -o c o nt inu ă m iş c ar e, nu ar e o
for m ă d ef init i v s t ab il it ă ş i n u i se cu noa ş t e c u
pr e c izi e n ici c onţ in ut u l. A lt f el sp us, n u s e
c un o aşt e d ac ă un f a pt der ogâ nd d e la cutu m ă
est e u n ele m en t de p r ogr es c on s t it uţ io na l s au
un ele m en t n eg at iv , c ar e c o ntr a v in e a c est u i a;
c) r eg ulil e cu t um i ar e nu pot f i o st a v ilă
îm p ot r i v a abu zu r i lo r aut or it ăţ i lor pub li c e.

Do u ă e l em en te ar tr ebu i r e u nit e de o n or mă pe n tr u
a i se con fer i ca li ta tea d e c u tum ă:

elem en t ul m at er i al - c on s t ă î n cut um a pr opr i u-
zis ă . C ut um a s e for me ază pr intr - o r ep et ar e
c on t inu ă a an u- m it o r ac te , pr oc e du ri s au
ob ic e iur i. R e pe t ar e a t r eb u ie s ă f ie id en t i că ş i
s ă s e d e sf ăş oar e t imp în d elu ng a t;

e le me n t ul p s ih o log ic – c on v in g er ea f i e c ăr u i
de s t ina tar a l c u tu m e i că ea e x i st ă ş i c ă
tr eb uie s ă s e co nf or m e ze co nţ in ut u lu i s au
pr e s c r ip ţie i a c e st e ia.

Co n st it uţ ia s c r i s ă a fo s t a dopt a tă pr i m a oar ă de
c ătr e f o st e le c ol on ii e ngl eze din Am er ic a, d up ă 11 an i de
la c u ce r ir e a i nde pen d en ţ ei, c a un a c t c ar e a c o n sf i nţ it ş i a
c on s o lida t em a nc ip ar ea lor p o lit ic ă în r ap or t cu C o r oa n a
br it an ic ă , st a b il ită pr i n De c lar aţ ia de I nd e pe n de n ţă di n 4
iulie 1 776 .
A par iţ ia Con s tit uţ i ei s cr is e a f os t r e zu lta t ul l up te i
bur g he- zie i a f la t ă în as c e n s iu n e e c on o m i c ă ş i pol it i c ă
îm p ot r i v a ab so lut is m ul u i fe d er a l.
Co n st it uţ ia s cr is ă as igur ă o m ai m ar e s t abi li tat e ş i
s ecur ita t e a in st i tuţ iilor po lit ic e, d e oar e ce c on ţ i nut u l
ar t i c olel or s ale est e c lar . Re gu la de dr ept s cr is ă ar e
ava n ta ju l c l ar it ăţ ii ş i pr e c izie i, pr i n in te r m edi ul e i s e
st ab ile ş te c u e xa c t it at e c a dr u l de or gan iza r e a l pu t er ilor ,
se s an c ţ i on e ază î ncă l c ar ea a bu zu r ilor de p ut er e.
S upr e ma ţ ia co nst i tu ţie i se a s ig ură pr in c ontr o lul
c on s t it uţ i o na lit ă ţii le gil or ş i al a lt or a ct e c u u n c onţ i nu t
nor m at iv : re g ula m e nt e d e or ga ni za re ş i f un c ţ ion ar e a le
par la me n tu lu i, d ec r et e, or d on anţ e al e gu v er nu lu i. A t ât a
tim p c ât e s te î n v igo ar e, con st i tuţ i a e st e pr a c t ic
int ang ibil ă.
În c o ns t it u ţ ie au f o st îns c r i s e dr ep t ur ile şi
înd at or ir ile c et ăţ ene ş ti, g ar an ţ i ile î m po tr iv a t ir a ni e i şi
ab u zul u i d e put er e.

32
 În do ctr ine , s e a d m it e c ă su n t d o uă t i pur i de
c on s t it uţ i e s cr i s ă :
1) c on st i tuţ ii f oar t e c l ar e ş i î n a c e la ş i tim p
s c ur t e, c ar e s e lim ite az ă l a f ixar ea u n or
pr inc i pi i ş i r eg ul i e s enţ i ale pr ivi nd m o dul de
c on s t it uir e a org a ni sm e lor st a tu lu i şi
rap or t ur il e în tr e a ce s t ea, pr ecu m ş i dr ept ur ile
ş i î nd at or ir i le c et ăţ e ne şt i;
2) c on st i tuţ ii f oar t e l ung i da r c o mp l ic at e în
de t ali i de r e da ct ar e. E l e t i nd s ă r eg le me n tez e
in st it u ţii jur id ic e car e f a c p ar t e din al t e r a m u r i
de dr e pt : o cr ot ir ea f am ili ei, det a li i a le
înt oc m ir ii ş i a pr ob ăr i i bu get u lu i , r apor t ur i în t re
pa tr onat şi gu v er n, î ntr e pa tr on i ş i s a la r iaţ i
s. a. .

Rap o rt u l în t r e co nst i t uţ i a scr is ă ş i cu tu m a

con st i t u ţi o na l ă

De v r e m e c e c on s t itu ţ ia def i ne şt e c u c l ar i t at e
reg u lile a p lica b ile şi p r e ved e mo da l it ăţ il e p e nt r u r ev i zu ir ea
s a, n u s e p o at e a dm ite a pl icar ea s im ult ană a un e i
di spo zi ţ ii c ons t it uţ io nal e s cr is e ş i a u ne i cu t um e a v ând un
alt c onţ i nut , de oar e c e ast fe l am ac c e p ta m o dif ic ar e a
c on s t it uţ i e i s c r i se, i ar pr in cu tum ă s- ar aju nge s ă s e p u nă
s ub s e mn u l î nt r e bă ri i s t ab il ita t ea c ons t it uţ iei s au s ă s e
de s c h idă c a le a or i c ăr or f or m e de ab u zur i pr in în lo cu ir e a
reg u lilor s cr i s e c u c ut u me co ns t it uţ ion al e. C ut um a nu
po a te n i c io dat ă s ă m o dif ic e sa u s ă în lo c uia s c ă o d i s p o ziţ ie
c on s t it uţ i o na lă s cr isă ş i pr e c is ă. A c e a st a nu- ş i v a p ier de
ni cio dat ă v alo ar ea j ur i di c ă, ch iar da că n u est e ap l i c at ă o
per io adă î nd el ung at ă.
În leg ă tur ă c u r o lu l ş i lo cu l c ut u m ei c on st i t uţ iona le
în s ist e mu l jur id ic baza t pe c od if ic ar ea g e ner a lă a
nor m e lo r de dr e pt , p ot f i d ist i ns e c e l pu ţ in d ouă si t ua ţ ii:
• Cu tu m a c o ntr a l ege m
• Cu tu m a pr ae t er leg em

Cu tu ma pr a et er le ge m - c om p let ea ză le g ea
c on s t it uţ i o- na lă. Dac ă c o nst i tu ţ ia nu r eg le m en te a ză
s uf i c ien t d e c l ar o i nst i t uţ ie p o lit ic ă, e st e per m i s s ă s e
ap e le ze l a c ut u mă pe ntr u a s e c om plet a la c un a s a u p e ntr u
a c lar if i ca c o nţ in ut ul un ei d i spo ziţ i i c ons t it uţ ion al e. E s te
v or b a de s pr e o c ut u m ă s u pl e tiv ă sa u i nt er pr et at i v ă.
Cu tu ma c ontr a lege m c o ntr azi c e r e gu la
c on s t it uţ i o na lă s cr i s ă. E st e d ific i l să s e a dm i tă c ut u m a
c on tr a leg em .

Te ma 2:
ADO P T ARE A Ş I R E VI Z UI R E A
CO N S T I TU ŢI E I

Distincţia între puterea constituantă şi puterile

constituite

Co n st it uţ i ile s cr ise pr o v in din tr - o p ut er e s upr e m ă –

pu t er e co n s tit ua n tă, c ar e dete r m i nă e x ist en ţa şi a cţ iun ea
pu t er ilor co n st itu ite .

33
 P ut er i co n st itu it e – au tor ită ţ il e c ar e s u nt pr e v ă zut e
şi or g ani zat e pr in co n st it uţ i e; a d un ă r i, pr e şe din ţ i,
tr ib un a le, g u v er n e .
P ut er e c o n st it u ant ă or igi nar ă – c e a c ar e ad o pt ă
c on s t i- t uţ i a u nu i st at : pr im a co n s tit uţ i e a u nui st at sa u o
no u ă co ns ti t uţ ie. A c e ast ă pu ter e e st e e x er c it ată de p op or
pr in r ef er e nd u m sa u p ri ntr - u n or g an s pe cia l cr eat î n ace s t
s c op ( A dun ar ea Co ns t itu a nt ă) car e, d u pă ad opt ar ea
c on s t it uţ i e i, î ş i î n c et ea ză ac t i v it at e a s au co nt in u ă s ă
fun cţ i one ze c a a dun a re le gi s la t ivă . A cea s t ă p ut er e est e
extr e m de im por t a nt ă ş i re c l am ă o pr oc e d ură s pe c ia lă ş i
s olem nă . P ut er ea c on s t it u an tă d er iv at ă – c ea car e
mo dif ic ă con s ti t uţ ia af l at ă d e ja î n v ig o are . E x i st ă u n or g an
s pe c ia l sa u o pr oc e d u ră spe c ia l ă pr e v ă zut ă în co ns t it uţ ie,
c ar e in s t it ui e mo da lit ă ţil e m od i f icăr ii s al e.
S it uaţ i ile î n c ar e s e a d opt ă o Co ns ti t uţ ie nou ă:

od a tă c u f or m ar ea u n ui s tat no u . Ap ar iţ ia un u i
st at – un pr oc e s po lit ic d e o m ar e
c om pl ex it at e, c ar e i mp une a dop ta r ea un or
di spo zi ţ ii c u c ar a c t er p oli t ico- jur idic so le mn
pr in c ar e se r egl em en t ea ză ca ra c te r is t i c ile
ese n ţia le a le ter i t or i ulu i, s tr u ct ur a d e s t at ,
for m a de gu v er nă mâ nt , r eg im ul p o lit ic , s e
c on s a cr ă e xi s t en ţa u n ei a num i te pop u laţ ii pe
ter i tor i ul r es pe c t iv, s e pr e v ă d pr in c i pi ile,
nor m e le ş i o r ga nis m el e d e ex er c it ar e a pu te ri i
s uver a ne, dr ep tur ile şi î nd a tor ir ile
c et ăţ e neş t i. Co n st itu ţ ia r eg le m en te az ă
an s a mb lu l r e laţ ii lo r s oc i ale f u nd am en t a le .
A c est e d is p ozi ţ ii su nt st ab ilit e î n co n st itu ţ ie
s au î n tr - un a lt act c u v a lo ar e c on st it uţi o na lă.

În s i t ua ţ ia câ n d î n v iaţ a un u i s ta t a u lo c
s c him b ăr i p olit i c e s tr uct ur ale , f un d am ent a le,
c ân d s e s c him bă r e gi mu l p o lit i c ori cân d un
st at î ş i r e înn o ie ş te fu nda me n ta l baze l e
po li tic o- jur id ic e, e c o n om ic e, s is t em ul s o c ia l-
po li tic sau c ân d î ş i d e săv âr ş e şt e u nit at ea
na ţ ion a lă . S c hi m b ăr ile pol it i c e au av u t c a
ur mar e a dop t are a une i c on st it uţ ii no i:
Co n st it uţ ia R om ân iei d in 1 923 , Co n s tit u ţia
P or t u ga liei di n 1 9 76.

o c ons t it uţ ie nou ă m a i p oat e f i a dop t at ă c ând
în v ia ţa st a tu lu i ar e l oc o s chi m bar e
imp or tant ă c u car a c t er p ol it i c s au s o c ia l-
eco n om ic c ar e n u af e ct e ază ese nţ a st at u lu i
s au r egi m ul pol iti c . E st e vor b a de u n s tad iu
no u de d ezv o lt ar e a s t at u lu i r e s pec t i v, fa pt c e
po a te im p un e a d opta r ea un e i n oi c ons t it uţ ii .

O rg an is mul co mpet en t să a d op t e Co n st i t u ţ i a

Co m pe te nt să a d opt e o no uă con st i tuţ ie est e

or g a ni sm u l car e d eţ i n e s au c ar e a f o st î n v es t it c u p ut er e
c on s t it uan tă or igi nar ă. Des e mn ar ea ş i î n ve s t ir e a un u i
an u m it or ga ni s m la n iv e l naţ io na l s e a sig ur ă pr in a le ger i
de m o cr at ic e.
În co n diţ ii de cr iză po lit ic ă, de s c him bar e c al it a t iv ă
a r e alit ăţ i lor s o cia le ş i a r a p or t ur ilor î nt r e f or ţ e le pol it ic e
s au în s it u aţ ia î n c ar e în vi aţa un u i st at i nt er v in ele m ent e

34
de im por t a nţ ă n aţ io n ală p r iv i nd s is t em ul de gu v er na re ,
po a te a p ăr e a t en d in ţ a de a m o n op o li za put er e a d e a
do m i na alt e for ţe pol it i c e s a u s o c ia le.
De ţ inăt or ii put er ii p o li t ice – or gan i s mu l st at a l,
for m aţ i une a p o lit ic ă s au gr upu l s o c ia l c ar e ex er c ită c ea
ma i m ar e in f lue nţ ă î n c on du cer ea po l itic ă ş i s tă pâ n eş t e
in str um ent e le d e f or m ar e ş i e xpr im ar e a v oinţ e i p o pu lar e –
au po s ib ilita t ea ş i c a pac i ta t ea d e a or ie nt a pr oce s u l de
elab or ar e a pr o ie ct u lu i de c on s t it uţ i e sa u îl r ed a c te ază î n
ex c lus i v it a te .
În ca zu l c o nst it u ţii lor c o n ced at e , nu se s o lic it ă
acor d ul sau m an if est a r ea r e a lă d e v o i nţ ă a p op or ulu i. Ş e fu l
st at ul ui ( m o nar h/ pr e şe dint e) e s t e cel c ar e c o nce d e, ac or dă
c on s t it uţ i a. P o por u l n u p ar t ic ip ă e f e ct iv la ad o pt ar ea L egi i
fun da m ent al e.
Mo da lit ăţ il e fo l os it e m a i de s :
• po p or ul ex er c it ă a ce as t ă put er e pr in
rep r eze n t anţ i i săi a le ş i ( A dun ar ea
Co n st it ua nt ă s au Con v e nţ i e). Or ga ni s m u l
de s e mn at s ă ado pt e c on s t it uţ ia e st e a le s pr in
s ufr a giu u niv er s al, c u u n m an d at c o ncr e t:
ad o pt ar ea c o n st it u ţie i; du pă a do p tar e,
or g a ni sm u l î ş i î n c ete a ză a ct iv i ta tea s au
c on t inu ă să f u n cţ ion eze ca A dun ar e
legi uit oar e ob iş n u it ă. A du n are a C o n st itu a nt ă
– P ar lam ent, î n g e ner a l.
• po p or ul e x er c it ă dir ec t p ut er ea . Pr o ie ct ul de
c on s t it uţ i e înt o cm it de un or ga n ism î n v e st it c u
ace a s tă pr er o gat ivă , e s te sup u s d ir e ct
apr o băr ii po por u lui . Con st i tuţ ia î nt oc m it ă ş i
pr a c t ic a dop ta t ă d e o A d un ar e C on s t it u a nt ă
alea s ă în ace s t s co p, es t e s u pu s ă p o por u lu i
s pr e apr o b ar e î n c adr ul u nu i ref er e nd u m.
(Co n st itu ţ i a Fr a nţ ei di n 19 58, cea a R o mâ n ie i
din 19 91) .
• est e po s i bil c a P ar la me n tul s ă se tr ans f or me ,
făr ă a le ger i g e n er a le, în A dun ar ea
Co n st it ua nt ă ş i să ad opt e o n ou ă L e ge
fun da m ent al ă. În r eg im ur ile p ol it ic e a le
fos t el or s ta t e s o cia li s te , c on s t it uţ i il e a u f o st
apr o bat e pr int r- o pr o ce d ur ă ps e ud o-
de m o cr at ic ă, pute r ea p oli t ică f ii nd
c on c e nt r at ă î n v âr ful u ne i pir a m id e t ot a lit ar e.

Cl as if i c are a co nst it u ţ ii lo r d up ă mod u l d e ad op t a r e:

 Co n st it uţ ia octr o ia t ă s au c on c e da tă
 Co n st it uţ ia – pa c t
 St a tut ul
 Co n st it uţ ia – c on v e nţ i e

Co n st it uţ ia c o nce d at ă es t e in iţi a tă ş i ad o pt at ă sub

au t or i- t at ea şef ulu i s ta tu lu i ( m on ar hu lu i). Car a ct e r ize az ă
reg im ur ile de m o cr at i c e, în c ar e ş e ful st a t u lu i ar e put er i
ab s o lut e. P oat e s ă c ons f iin ţe a s c ă ş i obl igaţ ii i m pu s e
mo nar hul ui.
Co n st itu ţ ia- p a ct r epr e zin t ă un ech i lib r u d e f or ţ e,
fiin d un r e zul t at a l u n u i c o mp ro m i s m il it ar s au p ol it i c, î n tr e

35
mo nar h ş i R epr e ze n t anţ a n aţ iona lă.
St a tut ul d in p un ct d e ve der e al for m e i e st e o
c on s t it uţ i e con c ed ată , a dop ta t pr in p lebi s c it . I niţ iat i v a
elab or ăr i i st atu tu lu i a par ţ in e m on ar hu lu i, a c est a î l s up u ne
rat i fic ăr ii pop ula re pr in pr oc e dur a de m o cr at i c ă a
pleb is c it u lu i.
Co n st it uţ ia- co n v en ţ ie e st e a d op t at ă de u n o r ga ni s m
de s uv er a nit a te n aţ io nal ă, s p e c ia l a le s pe ntr u ad op t ar ea
c on s t it uţ i e i şi în v es t it în a ce s t s cop cu p ut er e c o n st itu a nt ă
or igi nar ă .
În lit er at ur a de sp e c iali tat e e s t e m e nţ io nat ă ş i
„c on s t it uţ i a p ar la me nt ar ă ” c ar e e s te in iţ i at ă, de zb ăt ut ă ş i
ad o pt at ă d e par la m e nt .

Revizuirea constituţiei
Re v i zui r ea u nei c o ns t it uţ ii c ons tă î n mo di fic ar ea
ace s t eia pr i n r e fo r m u lar ea, a br o gar e a a num i to r ar t i c o le
s au pr in a dău gar ea un u i te x t n ou.
P osi b ilit at ea ş i pr oc ed ura d e r e v izu ir e, s unt e xpr es
pr e v ă zut e ch iar î n tex t ul le g ii f un dam en t ale. Ab s e n ţ a d i n
tex t ul c o n st it uţi ei a unor pr o c e dur i r e fer i to ar e la r ev i zu ir ea
ace s t eia po at e ge n er a gr a v e t ens i uni în tr e for ţ el e po l it ic e
ex i st ent e î n soc i et at e ( par tid e le p o lit ic e) c ar e, f iin d
int ere s a te să in i ţie ze s au să p r o pun ă a num ite m o d if i c ăr i î n
lege a f un dam ent a lă , nu ar pu t ea s ă fa c ă a c e st lu cr u
da t or it ă li pse i un ei pr o c ed ur i c or es pu n zăt o ar e.

Di st i n cţ ia î n t re Co n st i tu ţ i a su pl ă ş i Con sti tu ţ i a ri g id ă

Di n pu n ct d e v ede r e a l pr o c edur ii de r e v izu ir e:

 Co n st it uţ ia s u p lă – o c o nst itu ţ ie a c ăr e i
re v iz uir e se î nf ă pt u ie ş te, pr a ct ic pr i n vo ta r ea,
făr ă o pr o c e dur ă s pec i ală, a u n e i leg i
or d in ar e. P r i nc ip iu l s upr e m aţ i ei c ons t it uţ ie i
est e c o mp r o m is.
 Co n st it uţ ia r i gid ă – o c on st it u ţie a c ăr e i
mo dif ic ar e s e d ov ed e ş te a f i m a i d if ic i lă d ec ât
c ea a u n ei le gi or d in ar e, d a tor i tă pr oce d u ri i
c er u t e, c ar e im pl ică c olab or ar e a m ai m ul t or
or g a ni sm e c o n st it uţ i on a le şi v ot ul un e i
ma jor it ă ţi ca lif ic a te , ad ic ă 2/ 3 d in nu m ăr u l
me m br i lor par l am en tu lu i.

O c on s t it uţ ie p o at e f i r ev i zui tă ş i î n s it ua ţ ii d e cr i ză
po li tic ă , c a un m ij lo c de r e zo lv ar e a a cest e i a. Doc t r in a
c on s t it uţ i o na lă s- a o pr it la c ât ev a c a zur i m a i de s î nt â ln ite :
 pr o d uc er e a u n ui e ven i me nt po li t ic m ar ca nt ;
 s c him b ăr i pr odu s e în str u ct ur a or ga n is m el or
gu v er nan te ( in st it uir e a f un c ţie i pr ezi de nţ ia le
în s i st em u l c o n st itu ţ iona l r o m â n în 19 74) ;
 tr an sf or m ar ea den um i ri i u n or or g an is m e pr in

36
 c ar e se e x er c it ă p ut er ea pu b lic ă
(t ra n s for m ar ea î n 1 9 61 a P r e zid i ul ui Mar i i
A du n ăr i Na ţ io na le î n C on s ili ul de St at) ;
 pr o d uc er e a un or s c h i mb ăr i în or g ani zar ea ş i
fun cţ i onar ea u n ui a s au unor a di n tr e
or g a ni sm e le pr in c ar e s e e x er ci t ă g u ver n ar ea.

Procedura de revizuire
To at e c on s tit uţ i ile s c r i s e pr e v ăd o anu m it ă
pr o c e dur ă de m od if i c a re a a c es t or a, a d ic ă s t abi le s c:

- or g a ni sm u l c ar e pr o pune mo d if i c ar ea ;
- or g a ni sm u l c ar e v o te a ză pro p uner ea de
mo dif ic ar e;
- ma jor it a te a vo t ur il or c er ut ă p en tr u a d op ta r ea
pr o p uner ii d e r e v izu ir e .
Dr e pt u l de a in iţ ia m od if icar ea c on s t it uţ i e i ar e o
ma re im p or t a nţ ă, or ga ni s mu lu i în v e s tit c a a c e ast ă
pr e r og at iv ă r e v eni n du - i at r ibuţ i a d e a î nt o c m i pr oi e c tu l d e
mo dif ic ar e s au c e l p uţ in d e a or ien ta pre g ăt ir ea a ce s tu ia.
În r e gi mur ile pol iti c e aut or i t ar e , pr er oga ti v a
re v iz uir i i r ev i ne p ut er i i exe c u tiv e ş i e s te pr evă zu t ă î n
tex t ul C on st it uţi e i.
În r eg im ur il e po lit ic e d em oc r at i c e iniţ iat i v a
re v iz uir i i r e v ine po po r u lu i, c ar e e x er ci t ă p r in r ef er e nd u m
(E lv eţ ia) s au p ar la m e nt ului . P r o ce d ur a c ea ma i ră s p ând it ă
est e co nf er ir ea ac e st u i dr e pt ş ef ulu i st at u lu i şi
par la me n tu lu i, c ar e a c ţio ne ază î mp r e ună . Se rea li ze a ză u n
ech il ibr u, ni c i u nul di n tr e ce le d ouă or gan is m e ne p ut ân d s ă
ignor e r olul ce lu ilal t în pr i v inţ a r ev i zui r ii.
Pr oce d ur a c ea m ai g r ea de m od if ic ar e es t e cea
ba za t ă pe t e or ia „ par a le li s mu lu i” s a u „ s im e tr ie i” f or me l or .
P en tr u a se m odi f ica o c on s t it uţ ie, e s te ne c es ar s ă se
ur me ze a c eea ş i pr o c edur ă fo lo s it ă pen tr u ado p tar e a e i.
Pr oce d ur a c la s ic ă – pr o c e du r a so le m nă : a c er e
par la me n tul u i ex pr im ar ea u nui v ot as upr a t e xt u lu i r ev i zu it,
c ar e s ă î ntr un ea s că c e l p uţ in 2/ 3 d in num ăr u l m an dat el or
par la me n tar e . S e pr ev ed e c a r e v izu ir ea s ă fi e a pr ob at ă
pr in r ef er en d um po pu lar s au r e f er e n du m u l s ă ur m e ze
v ot u lui ex pr im at î n pa r lam e nt .

Te ma 3:

CONŢINUTUL CONSTITUŢIEI
Diversitatea statală şi asemănări constituţionale

Di v er s it a tea is t or ic ă ş i p ol it i c ă, e c on o m i că ş i
s oc ial ă, g eogr af ic ă ş i d em o gr af ic ă, c ult ur a lă ş i r e li g ioas ă ,
c e se par ă s t at e le lu m ii c on tem po r a ne, poa te s ă a cr e dit e ze
op in ia c ă l eg il e f u nd am en ta le al e a c e st or a dif eră u ne le de
alt ele , a ş a c u m di fer ă î ntr e e le pop u laţ ii le ş i na ţ iu n ile
re sp e c tiv e . Di n p u nct d e ve d er e a l c on ţ inu tu lu i l or ,

37
c on s t it uţ i il e st at e lor m od er ne pr ezi n tă m u lt e a sem ă năr i.
A s em ăna r ea în tr e d if er it ele f or mu lăr i c o n s tit uţ i on a le es t e
de t er m in at ă d e obi ec tu l d e r eg le m en t ar e al nor m elor ş i
pr inc i pi ilor co n s tit uţ io na le.

Constituţiile scrise stabilesc:

a) pr i nc ipi u l su v er a nit ăţ i i na ţ io n al e, car e i nd ic ă
de ţ ină tor ul le git im a l p ut er i i;
b ) pr i nc ipi u l r ep r e zen t ăr ii , c onf or m c ăru ia
po p or ul î ş i exer c ită pr er o gat i v ele s u ver an it ăţi i
s ale pr in in t er m e diul un or or g a ni s m e p e ca re
le î n dr it u ie ş t e s ă acţ ione ze în n u me le s ă u ş i
s ă- l r e pr ez in t e pe p lan in ter n ş i e x t er n ;
c) pr i nc ipi u l s epa r aţ i ei pu t er ilor s i,
c or e s p un ză tor a c e st u ia, m o dul de co n s tit ui r e,
or g a ni zar e ş i f un c ţ io nar e a or gan e lor p ut er i i
ş i r a po r t ur ile e x is te n te î ntr e a c e st e a;
d ) v al or ile fun da m ent al e şi t r ad iţ iil e ist or ic e
c ar e de f ine s c id ent i ta tea n aţ i ona lă şi
fizio n o m ia s p ir it ua lă a le u nui p opor ;
e) f or m a d e guv er năm ân t, str uct ur a de st at ,
reg im ul pol itic ;
f ) dr e p tur i le ş i lib er tă ţile f und a me nt a le a le
c et ăţ e n ilor , po tr iv it c o ndi ţ iilor so c ia l-
eco n om ic e ş i p olit i ce d in ţ ar a r e s pe ct i v ă ş i
înd at or ir ile a c e st or a f aţ ă d e s tat .

A. Ca r act e ru l şi o b ie ct u l d e reg l eme nt ar e a

nor me lo r co n st it u ţ i o nal e

Norm ele şi principiile constituţionale pot fi

împărţite în trei categorii:
- pr inc i pi i ş i nor me co nst i tu ţ io n al e a v â nd r o l
de t er m in at iv în s ta b il ir e a ş i f u ncţ i onar ea
or g a ni sm e lor de g uv er n ar e, pr e c um ş i î n
st ab ilir e a f or m ei s t at ul u i;
- di spo zi ţ ii so le mn e pri v in d dr ep tu r ile
c et ăţ e neş t i, în s oţ ite s au nu d e gar a nţ i i
jur id ic e a le exer c it ăr ii a ces t or a ;
- di spo zi ţ ii c on s t it uţ i on a le c ar e n u au o leg ăt ur ă
dir ec tă c u pr oce s u l d e gu v er nar e.

Legiuitorul constituant nu face nici o

deosebire între forţa juridică a normelor
constituţionale, ceea ce nu înseamnă că nu se pot
face distincţii pe criteriul importanţei între diferite
dispoziţii ale legii fundam entale. Avem în vedere
dispoziţiile privind durata mandatului
Parlam entului şi statutul m embrilor acestuia,
modul de desemnare a şefului statului, numirea
Guvernului şi răspunderea sa politică etc. Dintr-o
constituţie nu pot lipsi dispoziţiile referitoare la
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Aşa cum
prevede art.16 din Declaraţia drepturilor om ului şi
cetăţeanului, adoptată în 1789 „orice societate în
care garanţia drepturilor nu este asigurată, nici
separaţia puterilor stabilită, nu are constituţie”.

38
 În un e le st at e e x is tă c on s t it uţ i i ale c ăr or pr e ve de r i
s un t i n s pir at e d i n pr e c ept e ale Cor a n ul ui, î m bi n ân d a s tf e l
c on ţ inu tu l r e li gios c u c e l laic m od er n.

Principii şi norme constituţionale care au un rol determinant

în stabilirea şi funcţionarea organismelor de guvernare,
precum şi în stabilirea formei statului

Norm ele cuprinse în această categorie au o

importanţă esenţială pentru constituţie deoarece în
funcţie de conţinutul lor, constituţia respectivă
poate fi apreciată sau nu, ca o constituţie
democratică. Stabilirea acestor norm e în cuprinsul
constituţiei este de natură să confere legitimitate
constituţiei întregului ansamblu de organisme,
care concură la înfăptuirea sau exercitarea puterii
politice. Cele mai importante sunt dispoziţiile
constituţionale care reglementează structura de
guvernare, întrucât ele fixează cadrul instituţional
al sistemului politic.
Str uc tur a gu v er na m en t ală (î n s e ns l ar g ) =
an s a mb lu l in st it uţ i il or po li tic e şi al p r o c edur ilor r ef er it o ar e
la d e se m nar e a gu v er na n ţil or , la pr er og ati v ele ş i f u nc ţ i il e
ace s t or a, la r ap or t ur i le î ntr e ac e şt i a, pr ec u m ş i p e car e e i
le au c u c e i gu v er n aţ i.
E nu nţ ar ea ac e st or r e g uli e st e i m por t an tă nu nu ma i
pe pl an t e hni c o- leg is l at iv , dar m a i ale s p e plan po l it ic : e le
c on d i- ţ io ne ază legi t im it a te a g uver n an ţ i lor . A c ea s t a , p en tr u
c a g u v er n a nţ ii e xer c it ă p uter e a p e baza a ces t or r e gu l i ş i î n
lim ite le f i x at e pr in e le .
A c ea s tă ca t egor ie d e nor m e ar e un pr on u nţ at
c ar a c t er p o lit ic, da t or i tă de zv o lt ăr ii î n e poc a co n tem por a nă
a f e nom enu lu i st at a l. A c e st f en o me n a f o st î nso ţ it î n
E ur o p a d e f or m ar e a unor no i s ta t e sau de d es ă vâr ş ir e a
un it ăţ i i s ta ta le a a ltor st a te.
Di s p ozi ţ ii le f ina le ş i t r anzi t o ri i a le une i c on st it uţ ii
rep r ezi n t ă o c a te g or ie d e d isp oz iţ ii c o n st itu ţ i on a le car e s e
ap li c ă p e ntr u o per i oa dă li mi t at ă şi au s c o pu l d e a f a c i lit a
tr ec er ea d e la o r eg lem en tar e c o nst it u ţio nal ă la a lt a , de a
s oluţ io na un po s ib il c onf l ict d e le g i, e t c. d upă r e aliza r ea
s c op u lui pe n tr u c ar e au fo s t in c lu s e î n co n st it uţ ie , el e n u
ma i su n t apl ic a bi le.

Declaraţiile de drepturi

În şirul documentelor prin care s-a consfinţit

aspiraţia individului pentru drepturi şi aspiraţii
fundamentale, pentru condiţia sa în societate, este
celebră „Declaraţia Drepturilor Omului şi ale
Cetăţeanului” adoptată de revoluţionarii francezi în
1789. Declaraţii ale drepturilor omului au adoptat

39
şi coloniile americane după cucerirea
independenţei lor în 1776, după modelul
Declaraţiei de drepturi adoptată de statul V irginia
(în unele lucrări este invocată declaraţia de
drepturi inclusă în Constituţia Statului federal
Massachussetts în 1780).
St a tel e a m er ica ne au in c lu s î n co ns t it uţ ii le l or
di spo zi ţ ii r ef er it o ar e la p r ote c ţ ia a n um itor dr e pt u r i ş i
lib er tăţ i, c hiar î na inte de L eg e a f un d am e nt a lă (C o n st it u ţi a)
s ă f i e r e vizu i t ă în a n ul 17 91 pr i n a d ău g ar ea pr i me l or 10
am end am ente ( c u no s c ut e su b de nu m ir ea de „ D ecl ar aţ ia
dr e p tur i lor om ul u i” ) .
Du p ă pr im u l r ăzb o i m ond i al , D e clar aţ ia fr a nc eză a
dr e p tur i lor om ul ui şi c et ăţ e a nu lu i a că p ăt at o c v a s i-
re cu n oa şt er e u n iv er sal ă. S pir it u l d e clar aţ i ei a f ost e x ti ns
du p ă 1 945 î n dr ep tu l int er na ţ ion a l. A s tf e l, î n c a dr ul O .N .U .
au f o st ado pt at e: De c l ar a ţ ia uni v er s al ă a dr ept ur ilor om u lu i
(10 d e c em br i e 19 84) ; c e le d ou ă P act e ado p tat e î n a ce la ş i
c adr u î n 19 9 6. Pr e v e der i d e o i mp or t a nţ ă e s enţ ia lă p e ntr u
pr o b lem a tic a d r e pt ur ilor o mu lu i au fos t in c lus e î n
do c u me nt e a le C on sil iulu i E ur o pe i, a le C onf er in ţ ei d e la
He l s ink i î n 1 975 ş i ale s e s iu n il or or ga ni zat e c on fo r m
A ct u lui f i na l de la H e ls i nk i .

B. Co nţ in ut u l D ec la raţ i il o r d e d r ep t u ri

O declaraţie reprezintă un enunţ solemn

privind anumite principii guvernând activitatea sau
prerogativele unei anumite categorii de destinatari
sau instituţii. Declaraţiile nu sunt incluse în textul
propriu-zis al constituţiei, ele pot fi incluse într-un
document detaşat de constituţie, alteori sunt
inserate la începutul constituţiei – ca un preambul.
În cuprinsul lor sunt incluse şi drepturile a căror
realizare impune, în condiţiile pieţei libere,
intervenţia unor agenţi economici privaţi (ex:
dreptul la muncă, dreptul la locuinţă). În general,
declaraţiile definesc un drept al individului care nu
poate fi exercitat decât dacă statul asigură
condiţiile materiale ale exercitării lui (ex: dreptul
la muncă, dreptul la învăţătură).
În pr a c tic ă s - au c ons a cr at do uă mo da li tă ţ i
pr inc i pale d e c o nsf i nţ ir e a dr e pt ur ilor cet ăţ e neş t i :
a) c upr in d er ea lor î n tr - o de c lar aţ ie s ole m n ă;
b ) in c lud er ea dr ep tur i lor în c onţ i nu t u l
c on s t it uţ i il or .
De c l ar aţ ii le de d r ept su nt ad o pt at e d e o r ga n is m e
rep r eze n t at iv e c ar e e x pr im ă p ut er e a s uv er ană ( Ad una r ea
Co n st it ua nt ă) .
În s pr i jin u l ac c e pt ăr i i f or ţe i jur id ic e a D e cla r aţ i ilor
de dr ept s- au ad u s ur m ă t oar e le ar gu m en t e:
a) s e înc a dr ea ză î n p r oce s u l de fo r m ar e a

40
 c on s t it uţ i o- na li s m ulu i;
b ) s - au î n ca dr at î n co n ţ inut ul C on st i tu ţ ie i, d e ş i
au f ig ur at , f ie c a p r ea mb u l a l ace s t e ia , f ie c a
am end am ente f ă c ut e Co n st itu ţ iei ( pr i m e le 10
am end am ente ad us e Co ns t itu ţ ie i S. U. A .) ;
c) de c lar a ţ ii le de dr e pt ur i ar r e pre ze n t a ( în
c on c e pţ ia l u i Maurice Hourion) „constituţia socială”
conţinând reguli af l at e la baza or din ii s oci al e, î n
tim p c e „ c on s t it uţ i a p olit i că” ar con ţ ine r e g uli
pr iv in d e x er c it ar ea p u t er ii;
d ) s e pr e zin t ă s ub f or ma u n ui do c um ent
red a c tat î ntr - o for m ă jur id ic ă, p e ar t i col e. D in
ace s t p unc t de ve der e, de c lar a ţ ii le de dr ep t ur i
s e de o s ebe s c d e un s i m plu pr eam bul, c a re
c upr in de d e ob i cei en un ţ ur i gen er a le , p ol it ic e
s au f ilozo f i c e, î n c ar e le g iuit or u l c o nst i tu ant
s int et ize ază ş i e x pr im ă u nel e din tr e pr inc i pi ile
c on s t i-t uţ i ona le, u nel e ob i ect i v e al e f or ţ el or
po li tic e şi so- c i al e. ( e x: P r e am b u lu l
Co n st it uţ iei Sp a niei d in 197 8) .

C. Dispoziţiile constituţionale care nu au o

legătură directă cu organizarea şi exercitarea
puterilor

Regulile care nu reglementează structura

guvernamentală, adică nu au o legătură
nemijlocită cu normele prin care se asigură
conducerea statului: dispoziţiile referitoare la
statutul persoanei/stabilirea cetăţeniei, statutul
apatrizilor, regim ul juridic al proprietăţii publice şi
ocrotirea proprietăţii particulare, regle-mentarea
anumitor activităţi cu caracter economic (formarea,
administrarea, întrebuinţarea şi controlul
resurselor financiare ale statului).
A s em ene a r egu li s unt in s er at e î n c o n st it uţ ie
da t or it ă t end inţ e i de po liti za r e a co n ţin u tul u i ac e st u ia.
Un e or i, a s em e ne a r eg ul i s un t i ntr o dus e î n Leg e a
fun da m ent al ă, c a r ez ul t at a l e x er c it ăr ii dr ept u lu i de
iniţ iat i vă leg is lat i v ă de c ătr e cet ăţ en i î n sis t em u l
c on s t it uţ i o na l u n de e st e p erm is ă a as e m en ea pr o c edu r ă.

Te ma 4:

CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII
LEGILOR
SUPREMAŢIA CONSTITUŢIEI
Co n st it uţ ia ar e o v al oar e j ur id ic ă s up er i oar ă f aţ ă
de or i c e a ltă nor mă de dr ep t. To a te a ct e le ad opt at e d e
P ar lam en t ş i Gu v er n, a ct e le e mis e de c e le lal te a ut o r it ăţ i
pu b lic e tr e bui e să s e co nf or m e ze nor m e lor şi pr inc i pi il or
c on s t it uţ i e i. Î n c a zu l î n c ar e un a ct n o r m at iv, o le ge
ad o pt at ă d e Par la me n t s au r egu la me nt u l d e or gan iza r e ş i
fun cţ i onar e al a c est uia c on tr av in c on s t it uţ ie i, nu po t

41
pr o d uc e ef e ct e jur id ic e.
J ust i fic ar e a te or et i c ă a s u pr em aţ i ei co nst i t uţ iei
c on s t ă în c ar act er ul p o lit i c ş i j ur i di c a l a ce s t ei a .

În constituţie sunt stipulate obiectivele şi

instrumentele de exercitare a puterii politice.
Constituţia este sediul drepturilor şi libertăţilor
cetăţeneşti. De asemenea, constituţia este factorul
structurat al ordinii juridice, căreia îi furnizează
principiile directoare: egalitatea tuturor cetăţeni lor,
legalitatea, neretroacti-vitatea legilor.
O în da t or ir e ge n er a lă a ş e fu lu i s ta t u lu i co ns tă î n a
v eg h ea la r e sp e c tar e a d e c ătr e t oa t e c el elal te a u to r i tă ţ i
pu b lic e, org a n ism e neg uv er nam enta le , c e t ăţ e ni, par t ide
po li tic e , s i nd ic at e ş . a. a co ns t it uţ iei.
A s ig ur ar ea s u pre m aţ i ei co n st itu ţ iei – a sigur ar e a
st ab ilit ăţ i i s o c iale ş i a or d in ii j ur id ic e î n st at . D at or it ă
s upr e m aţ iei, Le g iuit or ul co nst itu ant a st a b il it o i er ar hi e a
act e lor n or m at i v e: Leg ea f u nda m en t ală , le g ile
c on s t it uţ i o na le, leg ile or g ani c e, ord o nan ţ e le , h ot ăr âr il e
Gu v ern u lui, ş . a. m. d.
Pr in l eg il e c o ns t it u ţion a le se r e v izu i eş te Le g ea
fun da- m en t ală .
Le g ile con s ti t uţ i ona le – o e x c epţ ie de l a pr i n c ip i u l
s upr e m aţ iei c on s t it uţ i ei, pentr u că o v or m od ifi c a .
S upr e ma ţ ia c on s tit uţi ei t re b uie d ubl at ă de
st ab ilir e a u nu i m e c an is m car e s ă- i d e a c o ns i st enţ ă, s- o
ap er e.
În t oa te co n s tit uţ ii le s cr is e a ap ăr ut u n m e c ani s m
s pe c ia l, ca r e să as i gur e o su per ior ita t e a n or m el or
in st it u it e d e put er ea c on s t it u antă f aţ ă d e l eg ile o r d ina r e, î n
s en s u l că e le nu po t f i m od if ic at e de c ât t ot d e p ut er ea c ar e
le-a in s t it uit , c u r es pe c t ar ea uno r f or m e ş i gar anţ ii
s pe c ia le, d if er i te de c e le a le le gil or or di nar e .
A u fo s t cr ea te do u ă i nst itu ţ ii j ur idi c e, pe ntr u
as igur ar ea su pr e ma ţ iei c o nst i tu ţ ie i:
• c on tr olu l co n st itu ţ io n a lit ăţ i i l eg il or ;
• c on t enc i os ul ad m in is tr at iv .

Noţ i u n ea d e cont ro l al c o n st it u ţ ion a lit ăţ i i l eg i lo r

Co ntr o lu l c on s t it uţ io n a lit ăţ i i l eg il or – a n s am b lu l
di spo zi- ţ i il or n or m a t iv e c ar e r e gle m e nt ea ză ac t i v it at e a de
v er if ic ar e a c o nf or m it ăţ ii le g ilor ş i a lt or ac t e n o r m a t ive c u
di spo zi ţ iile Le g ii fun da me nt al e.
P en tr u a v er if i c a c on f or m it at ea u nei leg i c u
di spo zi ţ iile c on s t it uţ i o na le, au f o st pr op u se do u ă s i s te m e:
a) c ontr o lu l e xer c i ta t de că tr e un or g an p ol it i c =
c on tr ol pr ev e nt iv ( a n te ri or) ;
b ) c ontr o lu l e xer c ita t pr in tr - un or g an
jur is d icţ io na l = c o ntr o l p o st er ior.

Co nt ro lu l co n st it uţ io nal it ăţ i i le gi lo r
e xer ci tat d e u n o rg an p o lit ic

42
 Or g an u l î n ves t it c u pre r o gat i v el e de c on tro l al
c on s t it uţ i o- na li tăţ ii leg ilor v ot at e de P ar la m en t a p ar e c a o
au t or it at e ca r e ar exe r c it a o a p atr a pu ter e în s ta t, put ân d
s ă in f ir me v o inţ a par lam e nt ar ilor , ei î n ş iş i e x po n e nţ i a i
v oinţ ei suv er a ne a po por u lu i.
Co ntr o lu l po lit ic – ar e c a s c op co n s er va r e a
st r uc tu r il or ş i me c a ni s me lor d e e x er c it ar e a pu t er i i p o lit ic e.
Car a ct er u l p oli t ic – e s te im pr im at d e or ga ne le c are
exer c ită c o ntr o l ul ş i r e zu ltă di n c onţ i nut u l po li ti c a l L e gi i
fun da m ent al e.
Re pr eze n ta t ivi t at ea or ga n elor d e c ont r o l po at e s ă
re zu lte n u n um a i d in d ese m nar ea ele c tor al ă a m e mb r i l or
s ăi ( Se n at) , dar ş i di n nu m ir e a a c e s tor a de au t or i t ăţ i c ar e,
la r ând u l l or , s un t r e pr e ze nt at i v e ( Ca m er e le leg is l at iv e ş i
Pr eşe d int e le R epu b lic i i) .
Un a sem ene a or ga n ar ur m a s ă e x er c it e jur is d icţ i a
c on s t it uţ i o na lă f ie p e c a le pr e v en t ivă , op u nâ n d „ v e t o- ul”
s ău l e gi lor ad opt at e de P ar lam e nt da r n epr o m u lg at e de
ş ef u l st at ul ui , f i e po st er ior , in v ali dân d o lege af l at ă î n
v igoar e.

Î mp ot r i va c on t ro l ulu i p ol it ic – ar gu ment e:
• P r i nc ip iul sep ar aţ iei p ut er i lor n u ar adm it e în
af ar a c e lor tr e i a ut or i tă ţ i gu v er na nt e, cr e ar ea
une i a p atr a, s i tu at ă „ de a s upr a” P ar la m en t u lui
ş i G uv er n ul u i ş i î n ve st it ă c u d r e pt u l d e a le
c enzu r a a c ţ iu n ea leg is lat i v ă şi pu t er ea
r eg u lam e nt ar ă.
• O r g an u l p ol it i c c ar e ex er c it ă c o ntr olul ar
put ea f i dis c r e ţi on ar , pu t ân d să in f ir me v oi nţ a
s u ver a n ă a r e pre ze n t anţ i lor po p or ulu i .
• Co ntr ol ul c o n st itu ţ ion a lit ăţ i i l e gilor tr e bu ie s ă
fie u n co n tr ol d e s pe c ialit at e, s itu at d ea su p ra
or i căr or ar gu me nt e po l it ic e.

CONTROLUL CONSTITUŢIONALIT ĂŢ II LEGILOR

EXERCIT AT
DE UN ORG ANISM POLITICO-JURISDICŢIONAL

Or g an i s m s p e cia l c ar e s ă în tr un e a s că un c ar a c t er
po li tic ş i jur isd ic ţ io nal.
Car a ct er u l pol iti c r e z u lt ă d in m o dul d e nu m ir e a
me m br i lor or ga n ism u lu i r es pe c t iv.
Co ntr o lu l j ur i s di c ţ io n al r e zu lt ă d in pr o c ed ur a
fol os it ă pen tr u v er if ic a r ea c on s t it uţ i ona lit ăţi i l eg il or.

CO N TRO L UL POL I TI C O - JURI S DI CŢ IO N AL AL

CO N S TI T U ŢIO N AL I T ĂŢ II L EG I LO R
AR E UR M ĂT O AR E L E C AR ACT E R I S TI CI:

• E st e un c on tr ol c on c ent r at , a d ică e st e de
c om p et e nţ a e x c lu siv ă a une i si ngu r e au tor ită ţi;
• E st e c o ntr o lu l a bst r a ct , în tr uc â t s e ex er c ită
pe c a lea une i a cţ iu ni d ir e c te , f ăr ă s ă e x is te un
lit ig iu a n ter i or d e du s j ud e c ăţ ii u ne i ins t an ţe ;

43
 • P oa te f i at ât a nt er i or c ât ş i pos t er ior .

V er if ic ar ea c on f orm it ăţ ii an um it or a c t e no r m at iv e
c u te x t ul c on s t it uţ i ei s e a s igur ă d e un or g ani s m
s pe c ia li za t, c u o j ur i s di cţ ie u n ic ă. A v ant a j – as ig ur ar ea
un u i c on tr o l s p e c ia li z at ş i om o ge n d in p un ct d e ve d er e a l
s oluţ iil or pr o nu n ţa te.
De c i ziil e pr iv in d c on st it uţ io na lit at ea s au
ne c o nst itu ţ io n a- lit at ea ac te lor n or m at i ve s up u se c on tr olu lui
au ef e ct e „ er g a om ne s ” .
No u a C o n st itu ţ ie a R o mâ n ie i a pr e lu at d in pr a ct ic a
c on s t it uţ i o na lă m od er nă s i st em ul c ontr o lulu i p ol it i co-
jur is d icţ io na l al c onf or m i tă ţ ii le gil or cu Leg e a
fun da m ent al ă.
Ins t an ţe le f iin d pr i me le o r g ani s m e, e le s- au
c on f un dat , în pr a ct i c a j ud e c ăt or ea s c ă, cu
ne c o nst itu ţ io n al it at ea un e i leg i. E x er c it ar ea a ce s t ui con tr o l
de c ătr e i nst a nţ e le ju d ecă t or eş t i e st e o e x pr e s ie a ap li c ări i
pr inc i piul u i s e par a ţie i pu t er ilor .
Co ntr o lu l jud e c ăt or e s c a l c o nst i tu ţ io n al it ăţ ii le g il or
ar e ur m ă toar e le tr a s at ur i:
• E st e u n con tr o l d if u z, p ut ân d f i e x er c it a t de
c ătr e t o ţi ju dec ăt or ii, şi nu e x c lu de
pos i bi li t at ea c a o s in gur ă ins t an ţă ( c e a m a i
în alt ă in st a nţ ă) să d eţ ină a ce a st ă com pe t en ţ ă.
• E st e un c on tr o l co n cr et , ad i c ă s e exer c ită în
s ist e me l e în car e n e c ons t it uţ io na l it a te a une i
leg i e s te s u sţ inu t ă c u o cazi a u nui pr o c es a f lat
pe r olu l un ei ins t an ţe .
• E st e un c on tr ol p o st er ior , a d ic ă s e exer c it ă
a supr a une i leg i af lat e de ja î n vi goa r e.
Un asemenea control ar presupune:
• A pr e c ier i cu c ar a c t er p ol it i c f ă cu t e de
ma g ist r a ţ i c u pr iv ir e la c o nţ in ut ul unor leg i
• I ng er in ţa ( a me s te c i le ga l) put er i jud e c ăt or e şt i
în acţ iune a le gis lat i v ă pr int r - u n sur p lu s de „ ze l
jud ec ăt or es c ”
• P osi bi lit at ea de m a nip ular e sub dif er it e f or m e
a m agi s tr a ţ ilor de cătr e p ut er e a ex e c ut iv ă
• S it u are a put er ii jud e c ăt or e şt i d eas u pr a ce le i
leg is lat i v e
• P osi bi lit at ea u nor er o r i j udi c iar e i m po s ib il de
r em ed iat
E x ist ă d ouă pr oc ed ur i :
• Co ntr ol ul ex er c it at pe c ale a u ne i a c ţiun i
d ir e c te, int en t at e î m p otr iv a un ei au tor ită ţ i s au
a un ei a cţ i un i, i nv o c ân du- s e î n c ă lcar ea de
c ătr e a c e ast a a u n ui dre pt r e c un o s cut pr in
c ons t it uţ ie sa u pr in tr - o al tă leg e , pr ec um ş i
pr in tr - un a ct d e r eg le me nt ar e a p ut er ii
e xec u ti v e ( hot ăr âr e , or d o nan ţă , r e gu lam ent ,
et c .) . P lâ n ger e a s e ad r es ea ză f ie un ei in st a nţ e
s pec i ale , î n v est i te pr in c o n st itu ţ ie p en tr u
e xer c i tar e a c ontr o- lu lu i, fie tr ibu na lel or
obi ş nui t e, or i an um i tor t r i bun ale ( ex : in st a nţa
s upr e m ă f ede r al ă d in E lve ţ ia ex e r c it ă

44
 jur is d icţ i a c on st it uţi on a lă î n ce ea c e pr i v eş te
r ap or tur i le î ntr e leg ile ca nt oan e lor şi
Con st i tu ţ ia f e de r a lă) .

Le g ea d e c la r a tă ne c on s t it uţ io na lă c a ur ma re a
acţ i uni i dir e c te e st e an ulat ă c u ef ect e „er ga om n es” .
De c i zia d e anu lar e are au t or it at ea a b so lut ă d e lu cr u
jude c at .
A c est pr o c ed e u pr e zin t ă d e za v ant a ju l c a un
c om pl et d e jud ec at ă, for m at d intr - un n u mă r r ed us de
per s o ane , s up u s e gr e şe li i de apr ec ier e , s ă inv a li de ze o
lege d e zbă tu tă ş i a pr oba t ă de un î ntr eg p ar l am e nt .
• Co ntr ol ul e xer c it at p e c a le de e x c e pţ ie. S e
fo lo se ş t e în c adr u l fi ecăr u i pr o c es, c ând
or i car e par t e poa t e pr et inde c ă u n t e xt d in tr -o
leg e sau o l eg e î n a n sam blu l e i, es t e
nec o n st itu ţ ion ală şi îi a f e ct eaz ă dr ept ur ile
leg ale î n d os ar u l c ar e ur m e ază a f i ju dec at .
A c eas t ă e x c ep ţ ie s e nu m e şt e „ e x c epţ ia de
nec o n st itu ţ ion ali t at e” . N um a i p ăr ţ i le în pr oc e s
pot r idi c a a ce as t ă e x ce pţi e. Ju d e căt o r u l,
pr im i nd a c ea st ă e x c ep ţ ie, nu se m a i po at e
pro n u nţ a a s u pr a f on du lu i c au ze i în a in t e d e a
dec i de, e l s a u alt ă i nst a nţ ă da c ă le ge a est e
nec o n st itu ţ ion ală .

Da c ă in s ta nţa de c lar ă le gea ca fii nd

ne c o nst itu ţ io n al ă e fe ct e le de c izi ei s e r ăsf r â n g e x c lu s iv
asu pr a p ăr ţ ilor în pr oc e s. C e lor la lţ i d es ti n atar i a i le gi i, l i
s e ap li c ă în c ont in uar e d isp o ziţ i ile le gi i r e s pe c t i ve, adi c ă
de c izi a ar e a ut or it at e r e la t ivă de lu cr u ju de c at .
A c est t ip d e co ntr o l e st e m ai dezv o lt a t în S. U. A .,
un d e a f o st cr e at pe c a le pr e tor i ană .

PARTEA A - III - A

DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE
FUNDAMENTALE
ALE CETĂŢENILOR
Tema 1 :

DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE PUBLICE

45
 FUNDAMENTELE POLITICE ŞI JURIDICE
ALE DREPTURILOR SI
LIBERTĂŢILOR PUBLICE

În concepţia revoluţionară franceză din

1789, o declaraţie a drepturilor:
- o barieră împotriva tiraniei
guvernanţilor;
- o limitare a puterii statului;
- un mijloc de luptă a popoarelor faţă
de puterea tiranică.
În epoca contem porană – exercitarea reală
şi efectivă a drepturilor este o condiţie a afirmării
personalităţii şi dem nităţii individului ca fiinţă
socială.
Un drept proclamat într-o constituţie
rămâne o sim plă declaraţie de principii, dacă
statul nu încredinţează individului mijloacele
necesare realizării acestuia.
Drepturile sunt inerente fiinţei umane,
statul fiind dator să le recunoască, să le garanteze
şi să apere individul de orice violare a drepturilor
sale.
Ca „Zoon Politicon” individul nu-şi m ai
aparţine lui însuşi, ci în acelaşi timp aparţine şi
Cetăţii. Viaţa şi activitatea lui presupun legarea sa
directă şi perm anentă cu statul. Legea este
ambivalentă: - individul este obligat să se supună
com andamentelor stabilite de stat, primind în
schimb anumite drepturi şi libertăţi de care se
bucură într-un regim de libertate şi echitate.
- un drept de recurs îm potriva actelor
sam avolnice ale autorităţilor publice
care i-ar încălca drepturile garantate de
cetate.
Fiecare individ reprezintă o părticică dintr-
un întreg nedefinit care este populaţia, care
reprezintă un element constitutiv al statului.
Între popor şi stat se nasc raporturi
politice – dreptul indivizilor care au la bază
puterea suverană a poporului, categorie socială şi
politică, care este compus din indivizi, între care
există anumite legături.

NOŢIUNEA DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI POLITICE

Noţiunea de drepturi fundamentale – o

46
categorie a ştiinţei juridice care desemnează
conţinutul acestora şi le fixează în raport cu
celelalte drepturi legale şi contractuale de care
beneficiază un individ ca persoană fizică.
Drepturi subiective, în temeiul cărora
titularii lor pot să desfăşoare o anumită conduită şi
să ceară altora desfăşurarea unei conduite
corelative drepturilor sale, sub sancţiunea prevă-
zută de lege, în scopul valorificării unui interes
personal şi legitim.
Drepturilor fundamentale le corespund
obligaţia corelativă a statului şi a autorităţilor
publice, a tuturor celorlalte subiecte de drept de a
le respecta şi de a nu le încălca.
Caracterul fundamental al drepturilor:
- importanţa lor socială;
- caracterul politic al raportului de
cetăţenie;
- sunt cuprinse în legea fundam entala
a statului.

În documente şi instrumente internaţionale,

în texte constituţionale sau ale unor legi organice
sau ordinare, în alte acte normative, în doctrina de
specialitate se f olosesc denumirile „drepturile
omului”, „drepturile fundamentale ale om ului”, etc.

Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti – drepturi şi

libertăţi înscrise în constituţia unui stat.

CLASIFICAREA DREPTURILOR şi LIBERTĂŢILOR

PUBLICE

a. Drepturi şi libertăţi civile şi politice

b. Drepturi social - economice şi culturale
Documente internaţionale de o importanţă
fundamentală: Declaraţia drepturilor omului
adoptată de ONU la 10 dec. 1948, cele două P acte
privind drepturile civile şi politice şi, respectiv,
drepturile economice, sociale şi culturale reflectă
această clasificare.
Garantarea unor drepturi şi ignorarea sau
încălcarea altora, sunt conduite de guvernare
ireconciliabile.

NOŢIUNEA DE ÎNDATORIRI FUNDAMENTALE ALE

CETĂŢENILOR

În cazul drepturilor cetăţeneşti, titularul lor

47
este îndreptăţit să ceară statului să-i garanteze şi
să-i respecte anumite drepturi. Dreptul
cetăţeanului de a-i pretinde statului o anumită
conduită îi corespunde obligaţia statului de a se
conforma. Statul deţine dreptul să-i ceară
cetăţeanului să respecte anumite îndatoriri.
La baza stabilirii îndatoririlor fundamentale
stă raportul politic de cetăţenie.
Beneficiarii direcţi ai respectării anumitor
îndatoriri fundam entale sunt cetăţenii înşişi, fără
mijlocirea statului. Se referă la îndatorirea
cetăţenilor de a-şi exercita drepturile şi libertăţile
constituţionale cu buna voinţă, fără să încalce
drepturile şi libertăţile celorlalţi.
Din acest enunţ rezultă două concluzii:
• Este vorba de acele îndatoriri care au
caracter fundamental, esenţial sau vital
pentru existenţa statului şi asigurarea
ordinii social-politice şi legale.
• Îndatoririle fundam entale trebuie
înscrise în constituţie. Orice alte
obligaţii legale ce revin cetăţeanului nu
întrunesc caracterul constituţional dacă
nu sunt incluse în constituţie.

FORME ALE GARANTĂRII DREPTURILOR ŞI

LIBERTĂŢILOR PUBLICE

• Înscrierea drepturilor şi libertăţilor

cetăţeneşti în legea fundam entală. Ele
capătă, astfel, forţa juridică a unei
dispoziţii constituţionale.
• Dreptul recunoscut persoanei, ale cărei
drepturi au fost încălcate de o autoritate
publică, printr-un act administrativ, de a
cere instanţei judecătoreşti
recunoaşterea dreptului pretins,
anularea actului şi repararea pagubei.
• Prin controlul constituţionalităţii legilor:
dispoziţia legală referitoare la un drept
fundam ental, apreciată ca fiind
neconstituţională de autoritatea publică
competentă, nu se aplică.
• Controlul parlamentar exercitat de
parlament prin comisiile sale de
specialitate în domeniul drepturilor
omului. Aceste comisii pot dezbate
proiecte de lege sau propuneri
legislative referitoare la exercitarea

48
 drepturilor omului, contribuind la
perfecţionarea cadrului juridic de
exercitare a acestora.

INSTITUŢIA OMBUDSMANULUI

Instituţie receptată din practica

parlamentară suedeză, care are ca rol
soluţionarea plângerilor ce i se adresează de către
cetăţeni care pretind că drepturile lor au fost
încălcate de funcţionari sau autorităţi ale
administraţiei publice.
Iniţial s-a form at în Suedia în 1809.
Anterior, exista practica ca Parlam entul (Riksdag)
să num ească un împuternicit al său învestit cu
prerogativa de a cerceta şi soluţiona plângerile
persoanei vătămate în drepturile sale prin abuzuri
ale adm inistraţiei regale.
Consacrată în peste 50 de state: Marea
Britanie, Franţa, Spania, Ungaria, P ortugalia,
Olanda, Rom ânia, Polonia, A ustria, RFG etc.
Ombudsmanul – îşi desfăşoară activitatea
la nivel naţional, dar nu este o regulă.
• puterea sa constă în dreptul de a face
recomandări autorităţilor publice
vinovate de încălcarea unor drepturi
personale.
• controlul activităţii organismelor
administraţiei publice cărora le revin
atribuţii în domeniul drepturilor omului;
dreptul de a inspecta instituţii de
deţinere.
• are dreptul a acţiona în justiţie, în
condiţii prevăzute de lege.
În funcţie de num ărul om budsmanilor care
com pun instituţia, com petenţa lor este:
- generală
- specializată
• este independent de toate celelalte
autorităţi publice, inclusiv de parlam ent.
• prezintă un raport Parlamentului privind
cazurile pe care le-a investigat şi
soluţiile date.
• are nevoie de consensul celorlalte
autorităţi publice.

Cererile care se adresează Om budsmanului

trebuie făcute în scris şi semnate. A nonim ele nu

49
se iau în considerare, dar aceasta nu împiedică ca
o plângere anonimă să fie motivul sesizării din
oficiu al Ombudsmanului şi punctul de declanşare
al expertizei de rutină.
Activitatea Ombudsmanului este publică,
ceea ce nu împiedică ca persoanele lezate să
solicite acestuia caracterul confidenţial al
plângerii.
Ombudsmanul poate decide din propria
iniţiativă caracterul secret al activităţii sale pentru
motive temeinice.
Actele emise de Ombudsman sunt acte de
autoritate.

Te ma 2:

MOD UL D E O RG AN I Z AR E Ş I F UN C ŢI O N AR E
A S T RU CTU RI LO R D E G UV ER N ARE

Str uc t ur a g u v er n a m ent al ă = an s a mb lu l de
or g a ni sm e pr in c ar e s e e x er c it ă c e le tr ei pu t er i, p ot r i v it
un or n or m e, pr i nci pi i ş i m et od e ce d ifer ă d e la un st at l a
alt ul, î n f un c ţ ie d e r eal ită ţ ile ş i c ond iţ iile so c i a l- ist or ic e,
po li tic e , ş i de tr ad iţi ile s a le c o ns t it u ţio nal e.
A s t ud ia s tr u ct ur a gu ver na me nt a lă a u n ui s ta t
îns e am n ă a s tu di a s tr uc tu r a or ga n is me lor c ar e ex er c it ă
un a di ntr e ce le tr e i for me al e pu ter ii, pr er og a t ive le,
atr i bu ţ i ile , co m pet en ţ a ce l e s u nt c on f er i te , pr e c u m ş i
c on e x iun ile e x is t en te în tr e e le. S e p o at e vor b i de o
st r uc tu r ă le g is lat i vă , e x e cut i vă şi a or ga n elor
jude c ăt or e şt i.

Mo du l de d es e mn ar e a st ru ctu ri l o r p r in c a re se ex e rc it ă
g u ve rn ar e a

De s e mn ar ea – ac tu l of i c ia l î n b az a că r uia o
per s o ană s au un or ga n ism e st e î n v e st it c u p r er og at i v e le d e
a ex er c it a o a nu m ită f un cţ i e im p li c â nd au t o rit a tea d e s t at
(a leg er ea par la me n t ulu i, a ş ef u lu i s ta tu lu i, num ir e a
m in iş t r ilor , nu m ir ea u nu i pr e fe c t) . Cor e spo nd ent u l a ct u lui
de nu m ir e – ac t ul de e li ber ar e din f un cţ i e. Pr ob le m a
re sp e c tăr i i pr oc ed ur i i lega le d e d e sem nar e ar e o
imp or tanţ ă deo s ebi tă de o ar e ce de ea d epi n de l egi t imi t at ea
or ic ăr u i or g a ni sm c a r e ex er c it ă pu ter e a ş i leg it im it at ea
act i v it ă ţii pe r soa nei c ar e în f ăpt ui eşt e pr er oga t ive l e
c on f er it e or ga nul ui r es pe c tiv . De a s e me n ea , tr e b uie s ă
re sp e c te o pr o c edu r ă l ega lă ş i s ol em nă.
Cu c er ir ea p ut er ii pr in f orţ ă ( lo v it ur ă d e st a t,
agr e s iune , p uc i, i ns ur e cţ ie) ş i c on s t it u ir ea de că tr e a u tor i i
lo vit ur ii de st at s a u s ub pr es i une a a c e s to ra, a unu i n o u
or g a ni sm de gu v er nar e , n u r e pr ezi n t ă u n pr oce d eu
c on s t it uţ i o na l d e de s em nar e, c i o r ă s t ur nar e a p ut e r ii
c on s t it uţ i o na le l ega le. D a c ă a c ea s t ă r ă st ur nar e es t e
imp u s ă p r in f or ţ ă de o gr up ar e, de o p o zi ţia în ar m at ă ş i

50
s usţ i nut ă d e m ajor i t at e a pop u la ţ iei, d e s em n ar ea al t or
per s o ane î n fu n c ţii g u v ern a m en tal e e s te pe dep l in l e git im ă
s ub a sp ec t mo r a l şi po lit i c, leg i tim it a tea ur m ân d să f i e
c on s f inţ it ă ult er i or pr intr - u n a ct jur i di c s p ec i al.
E x per ie nţ a Re vo luţ i ei bur g he ze din 17 89, Re vo luţ i a
Ro m ân ă d in 2 2 d ec em br ie 198 9 – s im i lar e d in ac e st p un ct
de v ed er e.
Pr oce d ee de d es em n ar e a gu v er n an ţ ilor :
s uc ce s iu ne a er e dit ar ă, c oo pt ar e a s a u as o c i er e a ş i
aleg er ea .

Su cce si un ea e red it ar ă

Co n st ă în tr a n sm ite r e a pr er o gat i v elor

c on s t it uţ i o na le a le m on ar hu l ui î n ca zu l de c es u lu i s au
ren u nţ ăr ii s ale l a tr o n. C or oa na s e tr an s m i t e su c c e s or ulu i
mo nar hul ui. S u c ce s iu nea er ed it ar ă a f o st pr o c ede ul c el
ma i r ăs pâ nd it în E v u l M e diu ş i c ar a c t er ist ic t u tur or
reg im ur ilor mo nar h ic e.

În pl an i st or i c , pot f i id en t if i c at e:
a) S uc ce s i une a î n l in ie dir ect ă ( păr int e - fiu s au
fiic ă) ;
b ) S uc ce s i une a î n lin ie c o la t er al ă ( un c hi –
ne p ot , fr at e – s or ă) ,
c) S uc ce s i une a î n li n ie pat er n ă ş i/ s au în lin ie
ma t er n ă ;
d ) S uc ce s i une a b aza t ă pe r e cu n oa ş t er ea
dr e p tul ui pr imu l ui n ăs c ut ; s e po at e e x c lu de
s uc ce s iu ne a fem eilor ş i a de s c e nde nţ il or
ace s t or a ( Le gea sa li c ă) .

S uc ce s or ul la tr on tr ebu ie s ă f a c ă pa r t e d i n fam i l ia
reg a lă re s pe c t ivă , av ân d cal it a te a d e c op il le git im . D ac ă
nu e xis t ă s u c ce s or di n fam il ie r eg a lă , s e d e sem ne a ză u n
s uc ce s or la tr o n d in a lt ă f a m ili e r e ga lă.
În le găt ur ă c u l eg it im it a tea a c e st ui m od de
de s e mn ar e, s- au f or m ulat dou ă c on ce p ţii:
1) Le git im it at ea pr oc e dur i i er edi tă ţ ii es te
c on f er it ă de a s u ma r ea d e c ătr e m on ar h a un e i
re sp o ns ab ilit ăţ i d ir e ct e p en tr u o cr ot ir ea
„B inel ui c o m un” , a v ieţ i i s u p uşi lor săi ş i
pe n tr u ap ăr ar e a or d inii s o c iale şi po lit ic e .
2) P en tr u că pr o c edur a er e dit ăţ ii a fo s t a soc i at ă
c u un dr ept div i n s au cu un spr i ji n a l
Di v in it ăţ i i, le g it i m it at e a şi a ut or it at ea a ces tu ia
ar f i de or ig ine div in ă.
P ot r i v it ar t . 82 d in Co nst i tu ţ ia Rom ân i ei di n 18 66,
pu t er ile c ons t it ut iv e ale do mn i t or u lu i er a u e r edi tar e în lin ie
de s c e nd e nt ă d ir e ct ă ş i l eg it im ă a pr i nci pe lu i Car o l I , d in
băr b at , î n bă r bat pr i n or di nu l d e pr im o gen it ur ă ş i c u
ex c lud er ea p er pe tu ă a fe m e ilor şi a de s ce n de n ţil or
ace s t or a.

Coo pt are a sau aso c i er ea

51
 Co n st ă î n as o c ier e a de c ăt r e t itu lar ul un ei f unc ţ i i, a
un e i a lte per s o ane , în s c op u l d e a e xer c it a î m pre u n ă
fun cţ i a r es pe c t ivă ; f olo s it î n u ne l e s ta t e mo n ar hic e :
Im p er iul R om a n d e A p us , î n B iza n ţ.
A st ă zi, ş i- a p ier dut i m por t an ţa pr a c t ic ă, f i in d fo lo s it
pe n tr u co o pt ar ea de n oi m e m br ii î n d if er it e in st it u ţi i
aca d em ic e . A c est pr o ce deu s e pr a ct ic ă î ncă î n Se nat u l
be lg ian .

Al e g ere a

- Un a ct pr in c ar e c et ăţ en ii cu dr ept d e vo t al eg
c an d ida ţ ii p r o pu şi de par t ide p e nt r u a f i
de s e mn aţ i î n tr - o an u m it ă f un c ţ ie ele c ti v ă.
- Un pr o c ed eu de m o cr at ic pe nt r u c ă î n f elu l
ace s t a guv er n an ţ ii s unt ale ş i d e pop or .

St ip ular ea î n c o n st itu ţi e a dr e pt u lui de a a leg e ş i

c on- f er ir ea ac e st u i dr ep t, c hi ar ş i un or s egm en t e a le
po p ula ţ ie i ( de- m o cr aţ ia c e n zit ar ă ) e x pr im ă em an c ipa r ea
po li tic ă a in d iv idu lui.
O d e mo c ra ţ ie ver it a b il ă şi v ia b ilă dep i nd e de
c on c ur s ul a ct iv al c e tă ţe ni lor . Par t ici p ar ea lor l a vi aţ a
po li tic ă ş i c o oper ar ea lor cu in st i tuţ iil e p olit i ce e s te u n
fac t or de t er m in an t p e ntr u bu na f u n cţ ion ar e a in s t it uţ i il or
de m o cr at ic e.
În s is te m u l po l it ic s o c ialis t , ş e fu l s ta t u lu i er a a l es
s uc ce s iv , r e sp ec t ân du- s e f or m a l pr oc e dur i le dem ocr a t ice ,
dar , pr ac t ic, se i n st aur a u ad e v ăra t e „ m on ar h i i d e t ip
s oc ial ist ” , i ar r eg im ul pol iti c er a î n f or m el e sal e pr a ct ic e,
an t ide m o cr a t ic.
Un e or i, al eger ea er a c o m bi nat ă cu pr o ce deu l
er e d it ă ţii în f orm ar ea un ei a n u mit e str uct ur i de g u v er n are .
(e x: M e mb ri i Cam er e i L or zil or s un t d e s em naţ i p ot r i v it
pr inc i piul u i er ed it ăţ i i) .
Me m br i i C am er e i C o mu ne lor s u nt de s e mn aţ i pr i n
aleg er i de m o cr at i c e.
Ce l e dou ă C am er e le gi sla ti v e f or m ea ză , a l ăt ur i de
Re g in ă , P ar la m en t ul M ar ii Br it a nii.
Re fer e ndu m – a ct u l pr i n c ar e c et ă ţen ii c u dr ep t de
v ot s u nt c hem aţ i s ă s e p ro n unţe pr in da s a u n u în l egă tu r ă
c u a dop t are a un ui d o cu m ent pol it i c s a u j ur idi c a vâ n d o
imp or tanţ ă f u nd a me n t ală pe nt r u po por ş i pe ntr u st at s au la
o anu mi t ă î nt r e b ar e pr i v in d o pr o b lem ă d e int er e s n a ţi on al
s au a do p tar e a un e i de c izii de c o nd u c ere s t at a lă de
imp or tanţ ă d eo se b it ă . P oa te f i co n s ult at iv sa u abr o gat i v .
P le b is c it – d in p u nct de v ed er e al for m e i, es t e un
ref er end u m car e nu s e r ef er ă la u n d o cum e nt, c i la un
indi v id. L ibe r t at ea de a le g er e e st e r e du s ă l a v ot ul P e ntr u
s au C o nt r a c a n di dat u lu i pr o p us.
A du c er ea unu i pr in ţ di nt r- o d in a s tie st r ă in ă î n
Pr in cip at ele R om ân e du pă î nd ep ăr t ar ea lu i Cu za a f o st
ho t ăr ât ă pr i n p leb is c it , e le ct or at u l f i in d c hem at s ă se
pr o n unţ e î mp o tr i vă s au pen tr u d e sem n ar e a u n ui pr i nci p e
st r ăi n.

52
 S c op u l p le bi s c it u lu i – de a r a t if i c a ş i d e a l egi t im a
de c ătr e ce tă ţ eni d obâ nd ir e a s au pr elu ar ea pu t er ii de c ătr e
o a nu m it ă p er s oa n ă.

MO DE L E DE I NS TI TU ŢII G U V E RN AM E N T ALE

Sistemul de guvernare are la bază trei

piloni:

1) Ca p a cit at ea ş i le git im ita te a d e a e dic t a n or me

de co ndu ită ge ner a l-o b liga tor ii c ar e să
dir ec ţ ion e ze de zv o lt ar ea un e i s o c ie t ăţ i;
2) For ţa de a p un e în apl ic ar e legi s laţ ia,
re cu r gâ nd l a r e pr e s iun e ş i c on s tr âng e re
fizic ă , î n u lt im ă in st a n ţă ;
3) Pr er o g at i v a e x c lu s i vă de înf ăp tu ir e a a ct u lu i
de jus t iţ ie.

A c est s i st e m de g uver n ar e ar e c a o b ie c t iv
c on s er v ar ea su v er ani t ăţ i i s t at u lu i, c oo p er ar ea c u a lt e st at e
(c u re s p e ct ar ea pr in c ipii lor d e dr ept int er na ţi on al) , cu
or g a ni zaţ i i i nt er na ţ io na le.
Fu ncţ ii:
1. De a a do p ta l egis l a ţia i niţ iat ă de g u v er n,
par la me n tar i sa u ce tă ţ en i.
2. De a le g it i m a g u ver n u l pr in ac or d ar ea v ot u lu i
de î n v e st itur ă.
3. De a c ont r o la pr in pro c e d ur i par lam e nt a re,
mo du l în c ar e pu t er ea e xe c u tiv ă p u ne î n
exe c u tar e legi s laţ ia şi r e sp ec t ă c a dr u l
c on s t it uţ i o na l c ar e î i aut or ize a ză p ut er ea de
reg le me n tar e pr opr ie .
4. De a r e pr e ze n ta în mo d r eal c e le m a i l ar g i
int ere s e so c io- pr o f e sion al e ş i c o m uni tar e .
5. De a s tr u ct ur a f or ţ e le pol itic e p ar l am ent ar e î n
do u ă gr u pă r i: m aj or it a te p ar la m ent ar ă ş i
op o ziţ i e.
6. De for m ar e a opi nie i pu b lic e ş i de edu c a re
c iv ică a p o por u lu i î n s pir it u l va lor ilo r ş i
int ere s e lor na ţ io n ale , al c u lt ur ii şi al
ideo log iei n aţ iona l e, c u r e s p ect ar ea c e lor la lte
ident i tăţ i m inor i t ar e de f a c tur ă e t nic ă,
lin g v ist i c ă, r e lig ioas ă, c u lt ur a lă .

Ins t it uţ ii le p o lit ic e s e nu m e s c ş i or ga n is m e d e
s uver a nit at e n aţ io nal ă. Pr in in te rm edi ul lor , pu t er e a
po li tic ă se p er s o nal i- z ează .
Ins t it uţ ii g u ver n an t e: P ar lam e nt u l, Pr e ş ed in te le,
Mo nar hul , Gu v er n ul, Cur tea S up re m ă d e J u st iţ ie ş . a. Ro lu l
ş i f unc ţ iile s o c ial e a le a ce s t or or gan is m e s u n t pr e vă zu t e în
Le g ea F und a me nt a l ă.
A ut or it at e a tr ebu ie s ă s e p ot r i v ea s c ă f ir i i p o por u lu i,
re sp e c tiv , t em p er am e nt u lu i să u p ol it i c, in ter e s elor sa l e
na ţ ion a le sa u d e a ltă nat ur ă .
Opţ iu ne a pe nt r u u n anu m it m o de l, in dif er e nt c ar e
ar f i a ces t a, tr e bui e s ă î nd e plin eas c ă a d ezi une a po por u l ui .

53
 STRUCTURA ORGANULUI EXECUTIV

În f un cţ i e de n u măr ul ş i r ol ul p er s oa n ei car e
exer c ită pr er oga t ive le d e şe f a l st at u lui, s e di s t in g tr ei
tip ur i de or g an izar e a ace s t ei st r u c tur i a pu t er ii e xec u ti v e:
1. ex e cu t i vu l mo n o crat i c: un or ga n is m
un ip er son a l c e d eţ ine pu t er ea r e a lă de de c iz ie
exe c u tiv ă ( r e ge, s ul tan, î m păr at , pr e ş edi nt e) .
S e în t âln e şt e î n m o na rh iile a bs o lute , d ar ş i î n
reg iu n ile pr e zid enţ i ale: S. U. A .
2. ex e cu t i vu l co l eg ia l sau d i re ct o ria l –
mo de lu l d e or ga n e x ecu t i v ( ş ef ul s ta tu lu i)
c om pu s di n ma i m u lţ i l id er i î nv e st iţ i s ă
exer c ite î m pr eu nă p u t er e a e x e cut i vă su pr e mă
s au s ă ado pt e de c i ziil e poli t ice .
Tr ă s ăt ur i:
a) st r ic t a eg a lit at e în tr e t oţ i m em br ii or gan ulu i
c oleg ial
b) exer c ita r e a p ut er i i î n m od co le ct i v
c) ad o pt ar ea d e c izii lor î n una n im i ta te, a st f el
înc ât ex pr im ar e a unu i v ot î m po tr iv a
pr o p uner ii or ică r ui a d in tr e m e m br ii
or g a nulu i c o leg ia l, b lo c hea ză a dop tar e a
de c izi e i.
3. ex e cu t i vu l d ua li st . C on s t it uit d in d o uă
or g a ni sm e d ist i n ct e: uni per so na l ş i co le gia l,
fie c are a v â nd pr er oga ti v e pe c ar e l e ex er c ită
s ep ar at un u l de c el ăl al t. Tr ă s ăt ur a
c ar a c t er i st ic ă – e st e c o m pus d in do u ă
in st it u ţii s epar at e, fie car e d in tr e el e a v â nd
pr e r og at iv e ş i f u ncţ ii di s t in c te . O r ga n is me le
s un t: ş ef u l s ta tu lu i ş i g u ver n u l pr op r iu- z is,
c on d us d e pr im u l- m i ni str u. S e n u me ş t e ş i
„e xe c u tiv b ic ef a l” , pe ntr u c ă î n fr un tea s a s e
af l ă d o i l id er i. E x e c ut iv u l d ual is t c la s i c s e
c ar a c t er i ze ază pr in fa pt u l c ă şe f ul s t at ulu i ş i
gu v er nul su n t pl as aţ i pe p ozi ţ ii dif er i te şi sunt
inde pe nde nţ i unu l f aţ ă d e c e lă la lt . Şe fu l
st at ul ui e s te in de pen de nt şi f aţ ă de
par la me n t, n u a r e put er i r eal e ş i est e
ir es po n sab il di n pun ct d e v eder e po lit ic.
Pr imu l- m inis tr u co nd u c e ef ec t iv g u ver n u l. O
v ar iant ă a ac e st u i e x e cut i v e st e e x e cu t iv u l
„m on o c ef al” – c um u lar ea de c ătr e a c ee a ş i
per s o ană a atr ib uţ i ilor d e şe f a l st at u lu i ş i a
c elor d e pr e m ier .

S TRU C TU R A O RG AN ULU I L E G I SL AT I V:

P ar lam en t ul – es t e c om pu s din m e mbr ii a le ş i.

E x ist ă ş i c a zur i c â nd un ii d intr e p ar l am ent a r i au f ost num i ţ i
s au f a c par te d e d re pt d in or g ani s m ul le gi sla tiv ( I ta lia,
Ca n ada, M ar e a Br it ani e) . P en tr u c o n st itu ir ea par lam ent u lui
s e or gan iz ea ză al eger i p ar la m e nt ar e.
Nu m ăr u l p ar lam en t ar ilor d ifer ă î n fu n c ţ ie de
mă rir ea po pu la ţie i. P ar la m en t ul p oa t e f i mo n oc am er a l ş i
bi cam er a l.
B ica m er alis m u l a r e l a or ig in e tr e i f a c tor i , fie c are

54
st at pu t ân d o pt a pen tr u un u l d intr e ace ş t ia, d up ă
îm pr ejur ăr i:
1. st r at if ic ar ea so c ia lă , fi ecar e c la s ă s o c ia lă
dor in d s ă f ie r epr e zen t at ă î n par l am en t
2. ex i st enţ a s ta te lor f ede r a le
3. reprezentarea intereselor socio-profesionale
(bicameralis-mu l c or por at i v) .
În fa v oar e a bic a me r al is m ul ui su nt ad u s e
ur mă to ar ele ar g um e nt e:
a) dubla examinare a unui proiect de lege în cele două
Camere leg is lat i v e poat e c ontr i bu i la
î m b un ăt ă ţir e a l u i.
b) pr in ex i st e nţ a a do uă Cam er e par lam e nt ar e,
s e î m p ie di c ă t end inţ a ip ot e tic ă a c o nce ntr ă ri i
pu t er ii le gi s la t ive de c ătr e o sin g ur ă C a mer ă.
c) î n c azu l în c ar e î n un ele ţăr i m em b ri i
S en at u lu i su nt a le şi p r in vo t in dir ect , e x pr ima t
de r e pr e ze nta n ţ i ai c o le ct iv it ăţ ilor l oca le,
a ce ş t ia s unt leg aţ i ma i m ult de int er es e le
c o lec t i vit ăţ ilo r ş i co nt r i bu ie l a su s ţ iner ea lor în
par la me n t. ( S is te m in iţ iat î n SU A . D i n 19 13,
s en a tor i i su nt ale ş i pr in v ot dir ec t ).
d) s en a tor i i f iin d m a i î n v âr st ă de c ât de p ut aţ i i, s e
c on s id er ă c ă a u o m ai m ar e „ în ţe le p c iu ne”
po li tic ă şi o e xp er i en ţ ă d e v iaţ ă m a i bo gat ă.

S ist e mu l b ica m er al ar e ş i de za v a nta je: ef or t ur i

fin anc i ar e s p or i t e, pr e lun gir ea pr o gr a mu lu i l e gi sla tiv .
Co m pozi ţ ia s en at u lui – în a dou a C am er ă s unt
rep r eze n t at e in te re s e e c ono m ic e, so c i ale ale a lt or
c om un it ăţ i s a u f or ţ e e co nom ic e . Po t să a par ă c o nf li ct e
foar t e gr av e î nt re int er e se le n aţ io nal e ş i ce le l oc a le ,
s en a tor i i fi in d ne v o iţ i s ă op te ze p ent r u u n el e î n d ef av oar ea
alt ora .

O RG AN I Z ARE A I N TE RN Ă A P AR L AM E N TU LUI :

Fie ca r e C a m er ă a p ar l am e nt u l ui î şi cr e ea ză o s er ie
de or g a ni sm e d e con duc er e ş i de lu c ru p ri n i nt er me d iu l
c ăr o r a îşi î n de pl in eş t e f un c ţ iil e : pr e ş ed int e , b ir o u
per m a nent , B ir ou e xe c uti v , Co nfer inţ a pr e ş ed inţ il or ,
pr e c u m ş i c o mi s ii s p e c iale s a u de an c he tă î nf i inţ at e pe n tr u
un s c op pr e c is, c on cr et. Ro l ul or g ani s m e lor şi
pr e r og at iv ele c ar e le s un t c on f er i t e d ife r ă d e la u n s ist e m
c on s t it uţ i o na l la alt u l, în f u n cţ ie d e c ar a ct e r ul p olit i c sa u
teh nic a l a cţ iu nii de sf ă ş ur at e. Î n un e le st at e gr up ur ile
par la me n tar e su n t c on s ider at e o r g ane ale pa r lam e nt u lu i, î n
alt ele , nu au a c ea s t ă cal ita te . E le s e o r gan iz ea ză c a
aso c iaţ i i î n c onf or m i t at e c u dr ept ul pr i v at ( e x : O lan da,
No u a Z ee l and ă) . F i ec ar e C am er ă ar e un a p ar a t de
fun cţ i onar i p ar lam en t ar i, p er s on a l d e s pe c iali ta t e ş i d e
exe c u ţie , c on du s d e un S e cr et ar G e ner a l) .

STATUTUL PARLAMENTARILOR
Pr act i c a c ons t it uţ ion al ă a si nt et i zat tr e i c at e gor i i
de g ar anţ i i me nit e s ă c on s er v e c ar a c ter u l r epr e ze nt at i v a l
ma nda t u lu i pa r la me nt ar şi să as i gu r e ce le ma i
c or e s p un ză to ar e c on diţ ii p e ntr u exe r cit a r ea s a c a o

55
ma nif e s tar e a s uv er a nit ăţ ii po pul ar e. S - au for m a t ca o
c ut u mă c o n st it uţi on ală şi a po i pr e c iz ate î n do c u me n t e ( î n
reg u lam e nt ele de f un cţ i onar e a le Ca m er el or leg is lat i v e) .
A c est ea s un t:
1. in co m p at ibil ită ţ i î nt r e m an dat ul d e p ar la me nt ar ş i
an u m it e f un c ţ ii ele c tiv e s a u ne e le ct iv e s a u f unc ţ i i pr iva t e.
2. im u nit ăţ i p ar la m e nt ar e
3. in dem n iza ţ i i

Ma nda t u l par la me nt ar u lu i es t e in c om pa t i bil c u

exer c ita r e a c on c o mi t ent ă d e c ătr e a c es t a a u nei f un c ţ ii
pu b lic e ele c ti v e sa u n ee l ect i v e.
Ne e ligi bi li t at ea – imp o s ibil ita te a d e a ca n did a, d e c i
s e a pr ec i az ă în a in t ea aleg er ilor .
Inc o mp at ib il it at e a se a pre c i ază d u p ă al eger e a
c an d ida- t ul ui, c on st ă în im pos i bi lit at e a c a c el a le s s ă
c um ul eze s au să e xer c ite c on c om it en t m a ndat u l de
par la me n tar c u o an u m it ă pr of e s ie s a u s ă î nde p li nea s c ă î n
ace la ş i tim p u n alt m an dat el ec t iv ( pr im ar ) s au o a lt ă
fun cţ i e ( a m ba s ador ) .
Cer inţ a s t ab ilir ii c u pr e c izie a in c o mp a tib il it ăţ ii :
- par la me n tar u l fi in d în s er v ic i ul p o por u lu i,
tr eb uie s ă fi e nu nu ma i i nde p en d ent, ci în
ace la ş i t im p să nu c um u l eze f un cţ i i s au s ă
de s f ă şo ar e a c t ivi t ăţ i c ar e, pr i n s pe c if i cu l l or ,
s- ar o pun e ma n da tu lu i să u r e pr e ze nta t i v s au
l- ar s u str a g e de la e xe rc it ar ea a ce s t ui a.
- pr inc i piul se par aţ iei c e lor tr e i p ut er i.

Re g ula ge n era l ă – Leg ea fu nda m ent ală s ă

st ab ile as c ă pr i nc i piu l in co m pat ib ilit ăţ ii, e ve ntu a l să e n unţe
un e le in co m pat ib ilit ă ţ i, ur m â nd c a alt ele s ă f ie e x pr e s
pr e v ă zut e d e le ge ş i n u d ed us e pe c al e de i nter pr et ar e.
Fu ncţ ia po lit ic ă - o g r upar e de a tr ib uţ ii, p ut er i ş i
c om pet e nţ e e xe r cit at e , î ntr -u n c a dr u pr e s cr is de le g e, în
v ed er ea î n fă pt uir i i a nu m it or int er e s e ge n er ale.
Fu ncţ iile pub li ce făr ă au tor ita t e: p r in int er me d iu l
lor s e î nf ăpt ui es c in te r ese ge n er ale , da r fu n cţ ion a r u l c ar e
le ex er c it ă nu deţ in e a tr ib uţ ii d e c o m an d ă.
Im u ni t ăţ il e par la m e nt a re sunt m eni te s ă- l a s ig ur e
pe m e mbr ul or i c ăr e ia d in tr e c a m er e le c or p ul u i le g isla ti v c ă
nu v a sup or t a ni c i o c ons e c inţ ă p entr u vo tul sa u pu n ct ul d e
v ed er e or i o p in ii le e xpr i ma t e de la t r i bun a pa r lam e nt u lu i.

Cat ego r ii d e i mu n it ăţ i

Ner e s po n s abi lit ate a j ur idi c ă – par la me nt a ru l nu

po a te f i tr as l a r ă s pu n der e jur id ic ă s ub n ic i o f or m ă p e ntr u
op in iile pol itic e s au v ot ur ile e xpr i m at e în par l am e nt .
De p ut at ul s au s enat or ul po at e f i ar es t at s a u t r im i s î n
jude c at ă p ena lă f ăr ă în c u v iinţar e a pr e a la b ilă a C am er e i
Le g is lat i ve d in c ar e f a ce par t e, p e ntr u f a p te ca r e nu au
legăt ur ă c u e x er c it ar ea m an d at ului .
P en tr u a c t i v it at e a p e c are o d esf ă ş oar ă în c a li t at e
de a le s al p o po r u lu i, par la me nt ar u l pr im e ş te o
inde mn i zaţ i e lun ar ă, c ar e ar e s c opu l de a- i a s ig ur a

56
inde pe nde nţ a m at er ia l ă.

PR IN CI P I I AL E O RG ANIZ ĂR I I AC TI V I T ĂŢI I
IN S T AN ŢE L OR J U DE C ĂTO R E Ş TI

Co n st a nt e a le o r gan iză r ii şi f un cţ io năr i i

ma gi st r at ur ii , r e s pe c ta te î n to ate st a te le:
1. înf ăp tu ir e a ju st iţ i ei în num ele le gi i
2. pr inc i piul in d ep e nde nţ ei şi inv i ola bi lit ăţi i
jude c ăt or i lor ( n u p oat e f i t r a n sf er at s au
de s t it uit d in f unc ţ ie) .
3. rea li zar ea j us t iţ iei pe do uă gr a de de
jur is d icţ ie ( ju de c ar ea în p r im ă in st a nţ ă,
plân ger e a ( ape lu l) s a u r ec ur s u l) .

PARTEA a IV-a

Te ma 1:

PRINCIPALELE MECANISME DE
INTERFERENŢĂ (COLABORARE) A

57
 STRUCTURII DE GUVERNARE
NOŢIUNEA DE MECANISME DE INTERFERENŢĂ
A STRUCTURII DE GUVERNARE
Pr in c ar ac t er u l, r ol ul ş i f un c ţ ii le c e l e- a u f o s t
c on f er it e de c ătr e c on s t it uţ i e, ins t it uţ iil e d e g u ver n ar e
(or gan ele pr in c are s e e x er c it ă pr er og at i v ele de pu t ere :
P ar lam en t ul, ş ef u l st a tul u i, G u v er nu l ş i f or m ele ş i
me t od e le l or de or g an izar e ş i f un cţ i onar e) r ef l ect ă na t ur a
s ist e mu lu i p ol it i c al unu i st at , f iind un in di c iu p en tr u
c ar a c t er ul de m o cr a t ic s au t o ta lit ar a l a c e s tu ia.
Me c an ism el e de in ter fe re nţ ă a s tr u ct u r ii de
gu v er nar e re pr ezi nt ă a n sam blu l m et o del or s a u f or m el or
pr in int er m ed i ul căr or a ins t it uţ ii le g uv er n ant e, c on c ur ă
pr intr - o s tr ân s ă in te r fer e nţ ă la î nf ăpt u ir ea c ond u ce ri i
s ist e mu lu i s o c i al gl o ba l
Concepţia teoretică pe care se bazează
principiul separaţiei: nici unul dintre organele de
guvernare sau de conducere globală a societăţii
nu ar putea deţine şi nu ar putea exercita puterea
în chip discreţionar sau în detrimentul celorlalte,
întrucât constituantul nu a conferit nici uneia o
putere absolută, ci dim potrivă, a prevăzut un
sistem de verificare şi echilibrare reciprocă –„
cheks and balances”, prin intermediul căruia
fiecare putere veghează ca cealaltă să nu fie
exercitată abuziv şi să strice echilibrul existent
între ele.
Interferenţa puterii legislative cu cea
executivă şi judecătorească este un rezultat al
aplicării principiului separaţiei puterii în stat.
Practica constituţională a demonstrat că o
separaţie abso-lută între puteri ar echivala cu un
blocaj constituţional. P entru a nu bloca
mecanismul constituţional, teoreticienii au impus o
interferenţa între puteri şi modalităţi de conlucrare
între ele.
Există mai m ulte modalităţi de interferenţă
sau inter-acţiune între parlament, ca organ de
guvernare însărcinat cu votarea legilor şi controlul
puterii executive, şi guvernul însărcinat să
execute legile şi să exercite conducerea generală
a administraţiei publice. Aceste modalităţi sunt
prevăzute expres în constituţia fiecărei ţări şi cu o
forţă juridică absolută.
Raporturi reciproce şi interacţiuni existenţe
între P arlament şi Guvern sunt diferite de la stat
la stat, deosebirea principală între ele fiind
generată de caracterul sistem ului politic care

58
poate fi :
- pr e zid e nţ ia l
- par la me n tar

Modalităţi de acţiune a puterii executive asupra

Parlamentului
A. D es e mn ar ea u n or m em br i ai p ar lam en tu lu i de
c ătr e p ut er ea exe c ut iv ă
B. In t er ve n ţia put er ii e xec ut i v e în or gan iza r ea
int ern ă a act iv it ăţ i i ca me r el or le gi s lat iv e
E x. : c on v o car e a Pa rl am e nt u lui de c ă tr e şe fu l
st at ul ui în s esi u ni ex tr aor di nar e .
C. Im pl ica r ea dir ec tă a put er ii e x e c u tiv e în
act i v it a te a le gi s lat iv ă a P ar la m e nt ulu i
Domeniile în care puterea executivă este
îndreptăţită să se implice în derularea unor acţiuni
parlamentare sunt:
• i niţ ia t i va le gi lor
• par t ic ipar ea la de zb a t er ile p ar lam ent ar e
• m es a j e a dr e sa t e de c ătr e ş ef u l st at u lu i
naţ iun i i pr in int er me di ul P ar la m en t ul u i.
Iniţiativa legilor este conferită P arlamentului
şi puterii executive.
Gu v ern u l e s t e r es p ons a b il pen tr u c o n duc er ea
ge n er ală a adm in istr aţ ie i ş i a s ig ur a r e a r ea liză r i i po l it ic i i
int ern e ş i ext er ne a st at ului (a r t .1 0 2 a li n.1) din C o n st it u ţi a
Ro m ân ie i. Gu v er nu l t reb u ie s ă de ţ ină pr e rog a tiv a d e a
pr o p une P ar la m ent ul ui pr o iec t e şi le gi ş i d e a f a c e
am end am ente la pr o pu n er i le le g is la t i v e pr e zen t at e d e
par la me n tar i .
Din practica generală parlamentară rezultă
că miniştrii pot participa la şedinţele Camerelor. O
formă de intervenţie directă a puterii executive
întreprinsă de aceasta asupra celei legislative
sunt mesajele adresate periodic de către şef ul
statului Parlam entului privind problemele de
interes general.
D. P re ro g at i vel e p ut e ri i exe cut i ve p ri vi n d f in ali z ar ea
pro c esu lu i l eg i sl at i v

E x ist ă dou ă că i d e int er ve n ţie a E xec u ti v ul ui as upr a

fin aliză r ii pr o c e sul ui leg is l at i v :
1. s an c ţ ion ar ea sa u pr o m u lg ar ea leg ilor
2. dr e p tul d e ve to
S an c ţ ion ar ea s a u pr om ul gar e a l eg il or iz v or ă şt e d in
do c tr in a sep ar aţ ie i p ut er il or şi e st e un u lt im ef ort a l p u ter i i
exe c u tiv e p e ntr u a p r ev en i un e v e nt ua l abu z al pu t e r ii
legi s lat iv e, c ar e s- ar l ă sa t en t at ă s ă v ot ez e o leg e, să- ş i
imp u nă pun ct u l d e v e der e î n m od di s c re ţ ionar a su pr a une i
pu t er i, d ar ş i a s u pr a p op or ului , c ar e e st e d e st in at ar u l l egi i.
În formele de guvernământ monarhice
regele sancţionează (aprobă) legile. În republici se

59
utilizează prom ulgarea.
Pr om ul gar e a e ch iv a le az ă cu o a ute nt if i car e a l e gi i.
Pr in ac t ul pr o mu lg ăr ii, le ge a de vi ne e xe c ut or ie , c a p ătă
for ţă jur id ic ă. Du pă pr om ul gar e , le gea e s t e pu b lica t ă î ntr - o
c olec ţ ie o fic i al ă ca re c upr in de î n or di ne c r on ol ogi c ă t o at e
legi le ado pt at e de P ar lam e nt .
În Constituţia României este prevăzut un
termen de 20 zile în care şeful statului poate să
promulge legea. Preşedintele poate trimite înapoi
legea P arlamentului, doar o dată, pentru a fi
reexaminată sau poate sesiza Curtea
Constituţională asupra neconstituţionalităţii legii.
Pr om ul gar e a leg ii e s t e ob liga t or ie î n ter m en de 10
zile d e l a pr im ir ea leg ii ad op tat e du p ă r ee x a m inar e d e
c ătr e Par la me nt s a u d e la pr im ir e a de c izi ei Cur ţ i i
Co n st it uţ ion a le pr i n c are se c o nf ir mă con s ti t uţ i ona lit at ea
legi i.
E x ist ă sit ua ţ ii c ân d şe ful st at ulu i deţ in e u n aut e nt ic
dr e p t de v et o, op u nâ n du- se as t f el le gii a dop ta t e de
par la me n t ş i r ef u zâ nd să o se m ne ze. R ef u zu l d e a
pr o m u lg a leg ea e s te o e xpr es i e a dr ep tu lu i de ve to c onf er it
ş ef u lui s t atu l ui î n r e p ub li c il e pr ez id enţ i al e ş i pa r la me nt ar e.
Dr e pt u l d e v eto p o at e fi e xer c i tat ş i d e m o nar h.

E. De le ga r ea l eg isl at i vă

Înt r- un s in gur c a z e s te per m is c a p ut er ea ex e cu t ivă

s ă se im pl ic e ef e ct iv în a ct iv it a tea legi s lat iv ă, pr elu â nd
pr e r og at iv ele de r eg le me nt ar e pr im ar ă a r e laţ ii lor s o c ia le,
c ar e î n m o d n or ma l s unt r egl em ent a te do ar d e pu te r e a
legi s lat iv ă. A s em e nea a ct e s un t d ecr et e- le ge , o r do n a nţ e ,
de cr e te le gi s la t ive et c .
Car a ct er i s tic i le d ecr e t u lu i – le g e s un t:
1. ar e put er e d e l e ge
2. po a te m od if i c a s au a b r og a le gile , c azur i câ nd
s e m od i fic ă sa u se su s pen dă C on st i tuţ ia
3. s ingur a con diţ i e pr o c edur a lă e st e c a or g anu l
em ite n t s ă f ie co m p et ent sa- l a d opt e
4. tr eb uie s ă fie s u pu s r a tif i căr i i P ar la m e nt u lu i la
pr o x im a s a s e s iun e.
A c est pr o c ed e u e st e c u no s c ut î n d o ct r ină ca
de le gar e a d e l egi s laţ ie ş i pr a ct ic at î n m od gen er a l. D in
pu n c t de ved er e c on c ept ua l „ d e le gar ea de l eg is l aţ ie ” s au
„de le gar e a p ut er i i l egi s lat iv e” e s te u n tr a n sf er de
pr e r og at iv e de la par lam e nt cătr e g uver n pr iv in d a d op ta r e a
un u i a c t no rm at iv .
Principalul argument adus de adversarii
delegării puterii legislative este principiul potrivit
căruia „delegate potestas non delegare possum”.
Dacă parlam entul deţine şi exercită o putere
delegată de popor, nu ar m ai avea vocaţia de a
delega sau înstrăina o putere care nu-i aparţine.
Legislativul nu poate transfera puterea de a
adopta legi, întrucât o deţine ca o putere delegată

60
de popor şi nu o poate transf era altuia. Poporul
poate singur desemna form a (organul) care se va
constitui în putere legislativă.
F. Di zo l var ea P ar la m ent u lu i

Co nf li c tu l î ntr e p ar la m en t ş i g u v er n es t e u n c onf l ict

înt re pr er o ga t ive le c o ns t itu ţ io n ale a le ce lor dou ă in st it uţ ii
gu v er nam e nt a le şi s e ma n if e s tă p e p la n int er n ş i î n
re laţ iile i nt er n aţ iona l e.
For ma c ea m ai gr a vă pe c are o po at e l ua u n a s tf e l
de co nf lic t e st e r e fuz u l par la me nt ul ui d e a a cor d a v ot ul de
încr e der e gu v er nu l ui. Sol uţ io nar e a cr i zei im p u ne
di zol v ar ea pa r la me n t u lu i de c ătr e ş ef u l st at u lu i. O
ase m en ea m ă s ură est e po s i bi lă nu m a i în r e gi mur ile
par la me n tar e . Î n st at e le î n car e par l am en tu l ar e o
or g a ni zar e b ic a mer al ă, se im p un e di zol v are a a m bel or
Ca m er e s au a un ei s in gur e C a mer e ( ce a inf e r ioar ă) .
În c onf or m i ta te c u ar t. 89 d in C on st i tuţ ia R o mâ n ie i,
Pr eşe d int e le po at e s ă d izo l v e P ar la m e nt u l d up ă c e s e
c on s u lt ă c u pr eşe d in ţi i c e lor d o uă C a mer e ş i c u l id er ii
gr u p ur ilor p ar lam en t ar e, dac ă f or u l le g is lat i v nu a a c or dat
v ot u l de î n cr ed er e p en tr u f or mar e a gu v er n ulu i î n t e r m e n d e
60 zil e d e la s ol ic it ar e ş i n um ai du p ă re s p in g er e a a ce l
pu ţ in do uă sol ic it ăr i d e î nv e st ir e. P ar l am ent u l nu p oa t e f i
di zol v at î n ul tim ele 6 l un i de ma n dat al P r eş ed int e lui şi ni c i
în t im p u l st ăr ii de as e d iu s a u al st ăr ii de ur ge n ţă . Î n c ur s u l
un u i a n, Par la me nt ul p oa t e fi di zol v at do ar o da t ă.

M od al it ăţ i d e a cţ iu n e a p ar l a ment u lu i asu pr a
exe cut i vu lu i

A. I nt e rve nţ i a p a rl am en t u lu i î n f o rma r ea e xecu t i vu l ui ş i

în d e se mn are a u no r î n al ţ i de mn i ta r i ai pu t er ii ex ecu ti ve

Tr e bu ie m e nţ ion at ă pre r o gat i v a p arl am entu lu i î n

rep u bl i- cil e par la me n tar e, d e a a lege ş i r e vo c a pe
pr e ş e dint e.
În af ar ă d e al eger ea ş i r e v oc ar ea ş ef u lui s ta tu lu i,
în u ne le s i st e me c o n st itu ţ ion ale , p ar lam e nt ul a le ge ş i
re vo c ă gu v er nu l s au a leg e p e pr imu l- m in istr u .
O fo r m ă de p ar tic ip ar e d ir e c tă a par la m en t u lu i la
c on s t it uir ea exe c ut iv u lui ( a g u v ern u lui) es t e d ese m nar e a
me m br i lor ac e st u ia, in c lu s iv a Pr imu lu i- m in istr u de căt r e
ş ef u l s t at u lui di n r ân d ul par la m en t ar ilor , p e ba za vot ul ui d e
înv e st i tur ă a c or da t d e for u l l egi s lat iv .

B. In t er ven ţ i a p a rl a ment u lui î n a cţ iu ne a

exe cut i vu lu i

A c ea s tă m od ali tat e est e po sib ilă în mai m u lt e

s it u aţ ii:
a) ră sp u ns ul dat de p ar lam e nt ar i un or pr ob le me
la so li c it ar ea g uv er n ul u i sau a ş ef u lu i s ta t ulu i
(e x. : r ă s p un s u l a dr e sa t î n p ar l am ent l a
me s aj ele tr an sm i s e de ş e fu l st at u lui) ;
b) c on s t it uir ea unor co m i s ii d e an c het ă a su pr a

61
 act i v it ă ţii u nor d epar ta me nt e a le e x e c ut iv ulu i;
c ) ad o pt ar ea u nor m oţ iu ni cu pr iv ir e la a c ţ iu n ile
un or m e m br i ai gu v er n u lu i;
d) înt re b ăr i ş i int er pe l ăr i a dr es a te m e mb r il or
gu v er nulu i. Ce l in t er pe lat p oa te r ef u za , în
an u m it e si t uaţ i i ş i c ond iţ ii, să r ă s pu n dă l a o
an u m it ă î nt r eb ar e, ju s t if icâ n d r ef uzu l s ău d in
c on s id er en te d e ap ăr ar e a u no r se c r e te de
st at s au a s e c ur i t ăţ ii n aţ ion a le.
În sistemul constituţional românesc,
Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi
să răspundă la întrebările sau la interpelările
formulate de deputaţi sau senatori. Orice Cameră
legislativă poate adopta o m oţiune prin care îşi
exprim ă poziţia cu privire la problema ce a făcut
obiectul interpelării.
C. In t e r ve n ţ i a p arl a ment u l ui as up ra e xist e nţ e i
un or au t o ri t ăţ i e xe cu t i ve

Este f orm a cea m ai am plă prin care forul

legislativ îşi manifestă poziţia sa de reprezentant
al naţiunii faţă de puterea executivă. Modalităţi
cunoscute sunt: punerea sub acuzare a şefului
statului şi a miniştrilor. Miniştrii şi ceilalţi
demnitari pot fi deferiţi justiţiei pentru comiterea
unor fapte penale, dar procedura este diferită faţă
de cea folosită de cetăţenii care ar comite
aceleaşi fapte (luare de m ită, evaziune fiscală,
omucidere, spionaj, înaltă trădare etc).
Pr in c o nst i tu ţ ie , su n t fi x ate pr o ced ur a, or g a ni sm u l
s au or ga n ism el e l a c ar e s e f a ce ap e l.
P ot r i v it ar t. 109 d in Co n st it uţ ia Ro m ân ie i, ur mă r ir e a
pe n ală a m em br i lor G u ver n u lu i e st e ce r ută de c ele d o u ă
Ca m er e a le P ar la m e nt u lu i, pr e c um ş i de pr e ş ed i nt e le
Ro m ân ie i. Po tr iv it Leg ii nr . 1 15 / 1 999 pr iv i nd
re sp o ns ab ilit at e a m in i st er ial ă, p e lân g ă r ăs pu nde r e a
po li tic ă , m e mb r ii G u ver n u lu i pot r ă spu nde ş i c iv il,
ad m i ni str at iv , di s c ipli nar s a u p e na l , d upă caz, p ot r i v it
dr e p tul ui c o mu n.
Gu v ern u l r ă s p un d e po li t ic î n f aţ ă Par la m en t ulu i,
ace a s ta f i ind o a lt ă fo rm ă d e in ter v e nţ i e a p ut er i i
legi s lat iv e în a ct iv it at ea p ut er i i e x ecu t i ve. Î n r e g im u l poli t ic
pr e zid e nţ ia l, g uv er n ul n u es t e r es po ns ab il f aţ ă de
par la me n t ( î n S. U. A) ; de c i e st e o mo dali t at e ut il iza t ă d o ar
în s i s te m u l par l am en tar , pre c u m ş i în st at e le a l c ă r or
s ist e m p o lit ic es t e c on s tr uit p e o s i nt e ză a c e lo r d ou ă
s ist e me .
În Ro m ân ia, und e s is t em u l p o lit i c est e
s em ipr ezi de nţ ia l, G u v er nu l r ă sp und e po l itic nu m a i î n f aţ a
P ar lam en t ulu i pe nt ru în tr eag a s ă a c t iv it a te. F ie car e
me m br u a l G u v er n u lu i r ăs pu nde pol it i c s ol idar c u ce il alţ i
me m br i p ent r u acţ i u nile G u v er n ulu i şi pe nt ru act e le
ace s t uia .

62
 Te ma 2:

CATEGORII TIPOLOGICE ALE STRUCTURII DE

GUVERNARE
- reg im ul c onf u zie i put e r ilor ;
- reg im ul s epar aţ ie i r ig ide ;
- reg im ul se p ara ţ iei s u p le s au a l c ola bor ăr i i
pu t er ilor ;
- reg im ul s em ipr ez id enţ i al.

REGIMUL CONFUZIEI PUTERILOR

Co n st ă î n deţ in er ea ş i ex er c itar e a d e că tr e a ce la ş i
or g a n a pr er oga t ive lor con st i tuţ io na le de na t ur ă le gi s lat iv ă
ş i e x e c ut i v ă. E s te p os i bil c a p ar la me nt ul s ă co nc en tr eze ,
pe l âng ă pr er o g at i v ele sa le l eg is l at iv e şi de c o ntr o l, ş i
atr i bu ţ i i a le put er ii e x ecu t i ve. E s te ne c e sar ca
P ar lam en t ulu i să i s e c on f er e î n m od per m a nen t s a u să f i e
înv e st i t pe ntr u o per ioa dă c u atr i b uţ i i de nat ur ă e xec ut i v ă
avâ n d o im por t a nţ ă d eo s eb it ă. E st e vor b a de î nda t or ir e a
P ar lam en t ulu i d e a ad o pt a m ăs ur i p e ntr u e x ecu tar ea
pr o pr i ilor leg i s au de a co ns ta ta ş i s a n cţ io na an u m it e
c on tr a venţ i i.
A s um ar e a d e c ătr e Par la me n t a a tr ibuţ i il or
ese n ţia le ale p u ter ii e x ec ut i v e c or esp u n de C on st i tu ţ ie i.
A c est r e gi m nu es t e r ezu l tat ul u nui a bu z c o n st itu ţ io n al. E l
est e den um it î n d octr i na c o nst i tu ţ io n al ă „ r egi m de
ad u na r e” . În pr a c t ică nu a fos t v iab il.
RE GI M U L DE AD U NA RE - c on c e nt r ar e a pu ter ii de
de c izi e de cătr e p ar la m ent în d et ri m e nt ul c e lor la lt e
st r uc tu r i d e guv er n ar e . E xec ut i v ul s e af lă î n tr - o p o ziţ ie de
s ub or don ar e f aţ ă de f oru l l e gi s lat iv , d in pun ct d e v ed er e a l
for m ăr ii s a le ( tr e bu ie în v e st it de P ar la m en t ) şi al fu n cţ ie i
s ale.
P ot r i v it Con s ti t uţ iei Ro m ân ie i, Pr e şe di nt e l e ţă ri i
(or gan a par ţ inâ nd pu ter ii e x e cu t ive) es t e în dr ept ăţ it s ă
in st it u ie pr in dec r e t st ar ea d e a s ed iu s au d e ur ge n ţă ,
ur mâ n d ca m ă s ur a ado p tat ă s ă f ie în c u v ii nţ at ă de că tr e
P ar lam en t ( ar t. 93 ) c ar e e st e c o m pe te nt, î n v ir t u te a ar t . 73
alin .3 li t. g, să r egl em e nte ze pr in leg e or ga n ic ă r e gi m u l
st ăr i i de a se d iu ş i al c ele i de ur g enţ ă. Po tr i v it a r t . 115 d in
Co n st it uţ ia Ro m ân ie i, P ar l am ent u l p o at e ad opt a o le g e
s pe c ia lă de ab i lit ar e a G u v er nu lu i pe ntr u a e m it e
or d o nan ţe î n d om en i i c are nu f a c ob iec t ul l eg ilor o r g an ic e .
P ot r i v it ac e lui aş i ar t i c ol, î n caz ur i e x cep ţi on a le , g u ver n u l
po a te ado pt a or d ona nţ e de ur g enţ ă c ar e in tr ă în v i go ar e
du p ă dep uner ea l or s p r e apr o bar e la P ar la m en t.

REGIMUL SEPARAŢIEI RIGIDE A PUTERILOR

(REGIMUL PREZIDENŢIAL)
S ep ar aţ ia a b s ol ut ă s au r i g id ă a c e lor tr e i put er i
c ar a c t er i ze ază s i st em ele pr e zid e nţ ia le.
Re g im ur i le pr e zid e n ţia le s e c ar ac t er ize a z ă pr i n
ur mă- to ar e le t r ă s ăt ur i:
- pu t er ea ex e c ut iv ă es t e î n cr ed inţ at ă pr in

63
 Co n st it uţ ie pr eş ed int e lu i, î n v e st it cu l ar g i
re sp o ns ab ilit ăţ i î n c on d uce r e a ge ner ală a
st at ul ui;
- pr e ş e dint el e e st e a le s pr in vot un iv er s a l,
eg a l, d ir e ct ş i s ecr e t p en tr u un m and a t a căr u i
dur a tă v ar ia ză de la un s is te m c on s t it uţ i on a l
la a ltu l . Pr o c e du r a a leg er i i Pr eşe d int e lu i est e
din pu n ct d e v eder e a l r epr eze n t at iv it ăţi i,
s imi lar ă c u cea pr e v ă zut ă pe ntr u al eg er ea
P ar lam en t ulu i. Pr e ş ed in te le d eţ ine o p o zi ţie
eg a lă c u ce a a P ar l am ent u lu i î n cee a c e
pr iv eş te r epr e ze nt ar ea naţ i unii ;
- pr e ş e dint el e n u poa te di zol v a P ar lam ent u l, i ar
ace s t a n u p oa te r e vo c a s au d e m it e pe
Pr eşe d int e. I m po s ib ilita t ea r e v o că ri i
ma nda t u lu i Pr e ş ed i nt e lu i nu î n lă t ur ă
po s ib ilit at ea p uner ii s ub a cu zar e a ş ef u lu i
st at ul ui pen tr u a num it e f apt e ş i p ot r iv i t un e i
an u m it e pr o ced ur i.
- m in iş t r ii nu r ăs pu nd po li tic pe ntr u a cţ iun e a
gu v er nam e nt a lă pe ca re o de sf ă ş oar ă î n faţ ă
P ar lam en t ulu i.

REGIMUL SEPARAŢIEI SUPLE SAU AL COLABORĂRII

PUTERILOR (REGIMUL PARLAMENTAR)
E st e cun o s c ut ş i s u b d en um ir e a d e , r eg im s au
s ist e m p ar la m ent ar .
Car a ct er i s tic a es e nţ ia lă est e gr a d ul de e ch il ibr u ş i
int er- f er enţ a în tr e par lam e nt ş i c o m po nen te le s al e, pe d e o
par t e ( adu năr i/ Ca m er e ; c om is i i par l am ent ar e ) ş i g uver n , pe
de alt ă pa rt e.
Tipu l d e or gan iza r e a pu t er ii e x e cut i ve c or e s pu n de
mo de lu l ui ex e cu t ivu l ui du ali s t/ b ice f al.
Re g im ul p ar lam ent ar s e c ar a ct er ize ază pr in:
- aleg er ea pr e şe di nt e l ui r e pub li c ii de c ă t re
par la me n t - e st e e v iden t ă d oar în f or m el e de
gu v er nar e r ep u bl ic a ne;
- ră sp u nder ea po l it ic ă a m em br i lor G u v er nu lu i
ş i a a ce s tu ia în înt re g ul s ău f aţ ă de
P ar lam en t;
- înv e st ir e a ş ef ului s t at ului c u atr ib uţ ii m in or e
pr iv in d c o ndu c er ea ef e ct iv ă. Şe f ul s ta tu lu i n u-
ş i a sum ă o r ăs pu nde r e po li tic ă , e l p ut ând f i
s an c ţ ion at , potr i v it u nei pr o c edur i s pe c ia le,
do ar p en tr u an um it e fa p te : în a lt ă t ră d ar e,
v iolar ea c on s t it uţ ie i ş i a le g ilor ;
- pr e r og at iv ele c on s ti t uţ iona le co nf er it e
exe c u tiv u lui c a î n a n um ite co n di ţ ii pr e v ă zu te
expr e s ş i lim ita t iv î n le g ea f un dam e nt a lă s ă
di zol v e P ar la m en tu l. Dizo lv a r e a P ar la m e nt u lui
est e c ale a de r e zol v ar e a unu i c o nf li ct î ntr e
par la me n t ş i g u ve rn .
E x ist ă t r e i p os ib ilit ăţ i c on s t it uţ i ona le de d ef or mar e
a m od u lui c la s ic d e re g im par la me nt ar ;
1. pr e p ond er en ţa c â ş ti gat ă d e gu v er n, în tr -o
evo luţ i e c ons t it uţ io na l ă î n de lu ng at ă , f aţ ă de
P ar lam en t. C ar a c- t er ist i c a a c est e i „ d ef or m ă r i”
o c on st i tu ie pr er og at iv a g u v er nu lu i de a

64
 or g a ni za a leg er i par lam e nt ar e ant i cip at e în
c az d e div er g en ţă c u pa r la m en tar i i sa u a l
imp o s ibil ită ţ ii de r e zo lv are a u ne i pr o b le m e de
int ere s na ţ io n al m ajor .
2. pr e p ond er en ţa par lam ent u lu i as u pr a
exe c u tiv u lui.
3. înt ăr ir e a pr er o ga t iv e lor ş e fu lu i st a tu lu i.
A c ea s tă de f or m ar e e s te ge n er a t ă d e i nt enţ ia
ş ef u lui st a tu lu i d e a de pă ş i c on d iţ i a s a de
or g a ni sm c o nst itu ţ io nal li psi t de p ut e re
ef e ct i v ă ş i pr a ct i c c a r e n u e s t e r e s p on s a bil
din pu n ct d e ve d ere p o lit ic.

REGIMUL SEMIPREZIDENŢIAL
S e c ar ac t er iz ea ză pr in ale ge r e a ş ef u lui st a tu lu i
pr in v ot u n iver s al d ir e ct ş i pr in r ă s p un d er e a pol it i că a
gu v er nulu i fa ţ ă de p ar la m en t. R e gi m u l po lit ic c o n sa cr a t
pr in r e cen ta C o nst i tu ţ ie a Ro mâ n iei e st e car a ct er iza t ca un
reg im sem ipr ezi d en ţ ia l .

65