Interior Caiet Romana VII Pi 2014 PDF

ANA TULB|
CONSTAN}A SOFRONIE
Limba
român\
clasa a VII - a
Partea I
Fonetic\ Vocabular
Morfologie Sintax\
Comunicare

C ORINT
EDUCAŢIONAL
Redactor: Flavia Filip
Tehnoredactare computerizat\ [i grafic\: Daniela Diaconescu
Coperta [i desenele: Walter Riess
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Limba român\: caietul elevului: clasa a VII-a. - Bucure[ti:
Corint Educa]ional, 2014
2 vol.
ISBN 978-606-8609-58-4
Partea 1: Fonetic\, Vocabular, Morfologie, Sintax\,
Comunicare/Ana Tulb\, Constan]a Sofronie. -
ISBN 978-606-8609-59-1
I. Tulb\, Ana
II. Sofronie, Constan]a
371.671:811.135.1+821.135.1.09:373.3
ISBN: 978-606-8609-59-1
Toate drepturile asupra acestei edi]ii sunt rezervate

Editurii CORINT EDUCA}IONAL,
imprint al GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Caiet_Romana_VII_partea 1_02_cap1 (3-46)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 3
NO}IUNI DE SINTAX|
CUVÂNT. PROPOZI}IE. FRAZ|. TEXT
1. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos:

„Se [tie c\ to]i marii fabuli[ti, cei care `n veacurile trecute au scris atât de multe
despre cerb, despre leu [i despre m\gar, nu erau ni[te naturali[ti pe care i-ar fi pasionat
via]a altor animale (...).
De asemeni, multe din pove[tile cu vr\jitoare, cu zâne [i zmei ascundeau adese-
ori realit\]i despre care nu era bine s\ pomene[ti.
Se pare c\ dintre toate aceste pove[ti, aceea a lupului [i a mielului, a sutelor de
mii de lupi [i a sutelor de mii de miei, e povestea care din veac `n veac trebuie reeditat\.
Ast\zi chiar, povestea cea mai adev\rat\ a zilelor noastre n-ar putea `ncepe decât
tot a[a!
Au fost odat\ ni[te lupi…“
(Geo Bogza, Pove[ti pentru copii)
a) Preciza]i structura textului de mai sus:

Textul este alc\tuit din …................….. enun]uri.
Primele trei enun]uri sunt …….............................................................................
Ultimele dou\ enun]uri sunt …….........................................................................
b) Explica]i de ce penultimul alineat reprezint\ o propozi]ie: .................................
..........................................................................................................................
c) Completa]i coloanele de mai jos cu alte cuvinte din text ce simbolizeaz\ binele
[i r\ul `ntr-un basm:
z zâne z zmei
................................................ ................................................
................................................ ................................................
................................................ ................................................
d) Înlocui]i punctele de suspensie din ultima propozi]ie cu un cuvânt din text:
Au fost odat\ ni[te lupi [i ni[te …….....................................................................
e) G\si]i, `n text, cuvinte sau grupuri de cuvinte ce denumesc personaje specifice
urm\toarelor specii literare sau conflicte:
z fabul\ .............................................................................................................
poveste ..........................................................................................................
z binele .............................................................................................................
r\ul ................................................................................................................
f) Exprima]i `ntr-o singur\ propozi]ie con]inutul `ntregului text: ..............................
..........................................................................................................................
3
2. Reconstitui]i textul de mai jos, punând `n ordine fragmentele acestuia:

Trecui [i eu pe acolo [i st\tui de m\ Ie[ir\ fra]ii tustrei `n curte dinaintea
veselii la nunt\. palatului, aruncar\ s\ge]ile `n sus [i când
Iar\ dac\ `ngropar\ pe fra]ii mai [i se mândrea, f\lindu-se de vitejiile ce

mari, f\cur\ nunt\ mare [i Prâslea f\cuse el, iar\ dup\ moartea t\tâne-
lu\ pe fata cea mic\. Toat\ `mp\r\]ia s\u, se sui el `n scaunul `mp\r\]iei [i
s-a bucurat c\ le-a adus Dumnezeu `mp\r\]i `n pace de atunci [i pân\ `n
s\n\tos pe fiul cel mic al `mp\ratului ziua de ast\zi, de or fi tr\ind.
c\zur\, ale fra]ilor celor mari le c\zur\ drept `n cre[tetul capului [i-i omorâr\,
dar a celui mic ì c\zu dinainte.
(Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor)
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
3. A[eza]i `n ordine verbele care v\ ajut\ s\ urm\ri]i cronologic (dup\ timpul

desf\[ur\rii) `ntâmpl\rile narate `n textul de la exerci]iul 2:
………......…................., ………......…................., ………......….................,
………......…................., ………......…................., ………......….................,
………......…................., ………......…................., ………......….................,
4. Grupa]i, `n coloanele de mai jos, tipurile de texte urm\toare: roman, scrisoare,

schi]\, adeverin]\, interviu, pastel, elegie, telegram\, nuvel\, re]et\.
a) texte literare b) texte nonliterare
................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
5. Dezvolta]i cuvintele subliniate `n propozi]ii [i argumenta]i prin delimitarea

propozi]iilor c\ enun]ul ob]inut este o fraz\:
Poate `nv\]a u[or defini]iile date.
..........................................................................................................................
4
6. Transforma]i `n propozi]ie fraza urm\toare, trecând verbele subliniate la moduri

nepersonale:
Când `l asculta, uita de toate necazurile care ap\ruser\ `n ultimul timp.
..........................................................................................................................
PROPOZI}IA. FRAZA
FELUL PROPOZI}IILOR
1. Realiza]i combina]iile A+C, B+C [i A+B [i r\spunde]i cerin]elor de mai jos:

A. Citind
C. descoperi multe lucruri noi.
B. Când cite[ti
a) Combina]ia A+C reprezint\ o …..........................................................................

b) Combina]ia B+C reprezint\ o …..........................................................................
c) Argumenta]i de ce nu este posibil\ combina]ia A+B: ………….............................
…......................................................................…...................................................
d) Caracteriza]i propozi]ia descoperi multe lucruri noi:
z dup\ scopul comunic\rii: .................................................................................
z dup\ structur\: ...............................................................................................
z dup\ aspectul predicatului: .............................................................................
z dup\ sens: ......................................................................................................
z dup\ rela]iile sintactice: ...................................................................................
2. Citi]i textul de mai jos:

„— Un’ te duci a[a degrab\?
Gândul meu mâhnit o-ntreab\…“
(Tudor Arghezi, O furnic\)
a) Delimita]i propozi]iile din fraza de mai sus.
b) Preciza]i felul fiec\rei propozi]ii dup\ scopul comunic\rii: ...............................
......................................................................................................................
c) Transforma]i propozi]ia a doua `n propozi]ie enun]iativ\ optativ\: ...................
......................................................................................................................
d) Transforma]i prima propozi]ie `n propozi]ie imperativ\: ..................................
......................................................................................................................
3. Împ\r]i]i `n propozi]ii fraza urm\toare, caracterizând fiecare propozi]ie dup\

rela]iile sintactice:
„El era un bun vân\tor [i-i pl\cea s\ str\bat\ p\durile [i s\ ucig\ fiarele s\lbatice.“
(Legende populare române[ti)
5
z P1 ……………....................................................................................................
z P2 ……………....................................................................................................
z P3 ……………....................................................................................................
z P4 ……………....................................................................................................
4. Scrie]i cuvântul a c\rui eliminare transform\ prima propozi]ie din textul de la

exerci]iul 3 `n propozi]ie simpl\: …………….....................................................................
5. Scrie]i câte o propozi]ie:

a) cu predicatul verbal incomplet: …….................................................................
b) cu predicatul nominal incomplet: …….............................................................
c) eliptic\ de predicat verbal: ……........................................................................
d) eliptic\ de predicat nominal: ........................................................................
RAPORTURILE SINTACTICE DE COORDONARE

{I DE SUBORDONARE ÎN PROPOZI}IE {I ÎN FRAZ|
1. Citi]i propozi]ia de mai jos [i r\spunde]i cerin]elor date:

„Pietrele p\reau ni[te oase, ni[te cranii ori ni[te rotule mic[orate de c\ldur\.“
(D. R. Popescu, M\ri sub pustiuri)
a) Transcrie]i p\r]ile de propozi]ie `ntre care se stabile[te un raport de coordonare:
..........................................................................................................................
b) Mijlocul de exprimare a raportului de coordonare este ……….........................
c) Raportul de subordonare `ntre atributul mic[orate [i substantivul determinat
rotule se realizeaz\ prin …………..................................................................................
d) Raportul de subordonare `ntre complementul de c\ldur\ [i adjectivul deter-
minat se exprim\ prin ………….......................................................................................
2. Alc\tui]i câte o propozi]ie prin care s\ ilustra]i raportul de coordonare realizat

`ntre urm\toarele p\r]i de propozi]ie prin mijloacele date:
a) juxtapunere `ntre:
z dou\ subiecte .............................................................................................
z dou\ nume predicative ...............................................................................
z dou\ atribute .............................................................................................
z dou\ complemente .....................................................................................
b) jonc]iune `ntre:
z dou\ subiecte coordonate prin conjunc]ia nici .............................................
.......................................................................................................................
z dou\ nume predicative coordonate prin conjunc]ia dar ...............................
.......................................................................................................................
z dou\ complemente coordonate prin conjunc]ia sau ....................................
.......................................................................................................................
6
3. Ilustra]i, prin enun]uri, urm\toarele aspecte ale subordon\rii `n propozi]ie:

z complement direct → verb, prin jonc]iune: ………….........................................
..........................................................................................................................
z atribut → substantiv, prin jonc]iune: …………...................................................
..........................................................................................................................
z complement indirect → verb, prin al\turare: …………......................................
..........................................................................................................................
z atribut → substantiv, prin al\turare: …………...................................................
..........................................................................................................................
4. Alc\tui]i câte o fraz\ format\ din dou\ propozi]ii `ntre care s\ existe raporturile
sintactice cerute:
a) juxtapunere `ntre:
z dou\ propozi]ii principale …………...............................................................
z dou\ propozi]ii secundare …………..............................................................
.......................................................................................................................
b) jonc]iune `ntre:
z dou\ propozi]ii principale coordonate prin conjunc]ia dar ............................
.......................................................................................................................
z dou\ propozi]ii secundare coordonate prin conjunc]ia [i ..............................
.......................................................................................................................
5. Preciza]i prin ce mijloace se realizeaz\ raportul de subordonare `n frazele de mai jos:

Ai carte, 1/ ai parte.2/ .....................................................................................
Vreau 1/ s\ citesc.2/ .....................................................................................
A plecat 1/ f\r\ s\ priveasc\ `n urm\.2/ .............................................................
Am aflat 1/ cine e vinovatul.2/ .........................................................................
Spune-mi 1/ orice vrei.2/ ...................................................................................
Cite[te 1/ oricând are timp.2/ .........................................................................
6. Se d\ textul:
„Mai mult ca orice ì pl\cea s\ p\trund\ `mpreun\ cu Bagheera `n inima cald\ [i
`ntunecoas\ a junglei, iar noaptea s\ se uite la Bagheera cum vâneaz\.“
(R. Kipling, Cartea junglei)
a) Delimita]i propozi]iile din textul de mai sus.
b) Caracteriza]i fiecare propozi]ie din fraz\, precizând:
– raportul sintactic [i propozi]ia cu care se stabile[te;
– mijlocul de exprimare a raportului sintactic;
– termenul regent, `n cazul propozi]iilor subordonate.
P1 …………….......................................................................................................
P2 …………….......................................................................................................
P3 …………….......................................................................................................
P4 …………….......................................................................................................
P5 …………….......................................................................................................
7
TEST DE EVALUARE
z Se dau cuvintele: la, a se trezi, prim\var\, natur\, via]\.
z Se cere:
a) construi]i o propozi]ie prin combinarea acestor cuvinte:
........................................................................................................................
0,75 puncte
b) identifica]i raporturile sintactice dintre cuvintele propozi]iei formate la punctul a)

[i mijloacele de realizare a acestora:
........................................................................................................................
........................................................................................................................
1,75 puncte
c) construi]i o fraz\ `n care propozi]ia format\ la punctul a) s\ fie subordonat\ altei

propozi]ii [i s\ fie introdus\ prin adverbul relativ când:
........................................................................................................................
1,50 punct
d) construi]i o fraz\ `n care propozi]ia format\ la punctul a) s\ fie coordonat\ prin

juxtapunere [i prin jonc]iune cu alte dou\ propozi]ii:
........................................................................................................................
........................................................................................................................
1,50 puncte
e) caracteriza]i propozi]ia format\ la punctul a) dup\ cele cinci criterii de clasificare

`nv\]ate:
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
1,50 puncte
f) introduce]i propozi]ia de la punctul a) `ntr-un text de maximum cinci enun]uri:

........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
2 puncte
Not\: Se acord\ un punct din oficiu.
8
VOCABULARUL
VOCABULARUL FUNDAMENTAL
MASA VOCABULARULUI
1. Sublinia]i, `n textele de mai jos, cuvintele care fac parte din vocabularul funda-
mental:
a) „Iar te-ai cufundat `n stele
{i `n nori [i-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita `ncalte
Sufletul vie]ii mele.“
(Mihai Eminescu, Dorin]a)
b) „O pies\ bun\ cu un actor bun trebuie s\ con]in\ `ntr-o camer\ goal\, `n
câmp sau `ntr-o sal\ de spectacol, toat\ emo]ia, tot adev\rul, toate sugestiile.“
(Tudor Arghezi, Tablete de cronicar)
c) „Pan Tadeus, `n fruntea norodului, a strigat bun venit hatmanului c-un glas
`nfrico[at, care a r\sunat departe, pân\ la cel\lalt mal, de unde r\z\[ii au r\spuns
chiuind prelung.“
(Mihail Sadoveau, Fra]ii Jderi)
2. Compara]i textele de la exerci]iul 1 [i preciza]i `n care dintre acestea este mai

mare frecven]a cuvintelor din vocabularul fundamental: ……….......................................
.....................................................................................................................................
3. Extrage]i neologismele din textul b) de la exerci]iul 1.

................................................... ......................................................
................................................... ......................................................
................................................... ......................................................
................................................... ......................................................
4. Identifica]i arhaismele din textul c) de la exerci]iul 1 [i da]i variantele din limba

literar\:
................................................... ......................................................
................................................... ......................................................
5. Completa]i spa]iile de mai jos cu alte categorii de cuvinte care fac parte din masa
vocabularului, pe lâng\ cele incluse `n textele date la exerci]iul 1.
z Neologisme
z Arhaisme
z ...................................................
z ...................................................
z ...................................................
9
6. Identifica]i, prin subliniere, regionalismele din textul de mai jos [i preciza]i `n ce

zon\ se folosesc:
„Prin `ndemnul s\u, ce mai de pomi s-au pus `n ]interim, care era `ngr\dit cu
zaplaz de bârne, stre[init cu [indil\, [i ce chilie durat\ s-a f\cut la poarta bisericei pen-
tru [coal\…“
(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)
..........................................................................................................................
7. Sublinia]i, `n enun]urile de mai jos cuvintele care nu fac parte din vocabularul
fundamental sau cuvintele c\rora vorbitorii le atribuie alte sensuri (cuvinte argotice):
a) E na[pa dac\ ne ginesc sticle]ii!
b) Chiar când e[ti la mititica, ai potol mi[to, dac\ ai lovele.
c) – Mucles! Leag\ c\]eaua, gur\-spart\ ce e[ti!
RE}INE}I!
Argoul cuprinde cuvinte folosite de grupuri restrânse de vorbitori cu scopul de a
nu fi `n]ele[i sau de a se deosebi de ceilal]i vorbitori.
8. Sublinia]i `n enun]urile de mai jos cuvintele de jargon:

a) „Nu cunosc la un a[a rezon f\r\ motiv.“
b) „Ce pofte[ti, m\ musiu?“
c) „Aide, nene, z\u! parol! s\ n-ai parte de mine [i de Veta.“
d) „Când trec pe maidan, m\ pomenesc (…) c\-mi taie drumul, «Bonsoar – bonsoar»,
[i [tii a[a, deodat\, sanfaso…“
e) „Ei! ]a]o, eu m\ duc, bonsoar, alevoa.“
(I. L. Caragiale, O noapte furtunoas\)
9. Men]iona]i limba din care provin cuvintele subliniate la exerci]iul 8: ………............
10. Rescrie]i cuvintele subliniate `n textele de la exerci]iul 8 [i al\tura]i-le formele

corecte:
................................................... ......................................................
................................................... ......................................................
................................................... ......................................................
................................................... ......................................................
................................................... ......................................................
RE}INE}I!
Jargonul cuprinde cuvinte preluate din alte limbi care nu sunt necesare `n limb\ [i
nici indicate. Mai sunt cunoscute sub numele de barbarisme. Caragiale satirizeaz\
`n comediile [i schi]ele sale tendin]a vorbitorilor de a folosi asemenea termeni.
10
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOG|}IRE A VOCABULARULUI
DERIVAREA
1. Sublinia]i, `n lista urm\toare, cuvintele derivate:

curios a reveni pa[nic
furios repeziciune inamic
comunism adâncime mo[ie
socialist `nnegurat temerar
a readuce a mic[ora co[ar
ATEN}IE!
Nu confunda]i cuvintele derivate cu neologismele!
2. Sublinia]i cuvintele `n structura c\rora recunoa[te]i un sufix: bl\nar, colivie,

glume], cimpoi, scrisoare, cartu[, iste], tineret.
3. Se dau cuvintele: b\ie]el, copila[, perni]\, pui[or, mânu]\, apic\.

a) Numi]i sufixele folosite `n formarea cuvintelor de mai sus.
..........................................................................................................................
b) G\si]i câte un alt exemplu de cuvânt derivat pentru fiecare din sufixele
recunoscute `n cuvintele de mai sus.
..........................................................................................................................
4. Forma]i câte dou\ augmentative cu sufixele urm\toare:

.......................... ..........................
-oi .......................... -andru ..........................
.......................... ..........................
-an .......................... -i[can(\) ..........................
5. Identifica]i, prin subliniere, prefixele folosite `n formarea cuvintelor:

(a) relua nev\zut (a) `mpodobi
(a) desface ne[tiind cop\rta[
(a) r\sfira (a) `nl\n]ui (a) preschimba
(a se) r\zgândi supraomenesc cons\tean
(a) dezam\gi pre[colar interjude]ean
6. Sublinia]i cuvintele `n a c\ror structur\ recunoa[te]i un prefix: a r\zbate, r\zor,

desag\, a desface, nev\zut, neon, str\in, str\bunic.
11
7. Exemplifica]i urm\toarele situa]ii care apar `n derivarea cu prefixe:

..........................
..........................
a) prefixul `n- devine `m- ..........................
..........................
..........................
..........................
b) prefixul des- devine dez- ..........................
..........................
..........................
..........................
c) derivatul se scrie cu -nn- ..........................
..........................
DERIVATE PARASINTETICE
1. Identifica]i prin subliniere prefixele [i sufixele din structura urm\toarelor cuvinte

derivate: `nveli[, `mbuc\tur\, a `mpodobi, a `ntemeia.
2. Combina]i sufixele [i prefixele indicate mai jos pentru a ob]ine derivate parasin-
tetice:
des- `n-
ne- re- -tor -ui -a -esc
dez- `m-
z ............................................... z ...............................................
z ............................................... z ...............................................
z ............................................... z ...............................................
z ............................................... z ...............................................
3. Rescrie]i cuvintele rezultate prin derivare parasintetic\ men]ionând cuvântul de

baz\, prefixul [i sufixul: revolt\tor, nev\z\tor, a `nchipui, a `nveli, piepti[, `nv\]\tor,
`ntrist\tor, repejor, `mp\r\tesc.
z ................................................... z ......................................................
a) ................................................... a) ......................................................
b) ................................................... b) ......................................................
c) ................................................... c) ......................................................
z ................................................... z ......................................................
a) ................................................... a) ......................................................
12
b) ................................................... b) ......................................................
c) ................................................... c) ......................................................
SERII (LAN}URI) DERIVATIVE
1. Sublinia]i prefixele [i sufixele cu care s-au format cuvintele derivate de la

substantivul cump\n\: a cump\ni → (a) descump\ni → descump\nitor.
ATEN}IE!
Refacerea lan]ului derivativ al unui cuvânt v\ ajut\ s\ v\ da]i seama dac\ acel
cuvânt are dou\ sau mai multe prefixe ori sufixe!
2. Completa]i lan]ul derivativ al cuvântului de mai jos:

fa]\ → ................................ → ................................ → desf\]\[el.
3. Completa]i lan]ul derivativ al cuvintelor urm\toare:

.................................... > oltean > oltene[te;
via]\ > ................................ > ................................ > supravie]uitor;
bute > ................................ > butoia[;
................................ > ................................ > [col\rime;
a fi > ................................ > nefiin]\;
................................ > scriitor > scriitorice[te;
pachet > ................................ > ................................ > re`mpachetat;
a fi > ................................ > ................................ > nefiresc.
ROLUL SUFIXELOR ÎN REALIZAREA SENSULUI CUVINTELOR
1. Preciza]i semnifica]ia pe care o d\ cuvântului derivat sufixul -tor:

am\gitor → ...............................................................................
povestitor → ..............................................................................
]es\tor → ..................................................................................
b\t\tor → ..................................................................................
2. Eviden]ia]i prin s\ge]i semnifica]ia sufixelor subliniate `n cuvintele:

usc\tor – nume proprii de familie
Vasilescu – substantiv colectiv
p\durar – instrument
prostime – nume de ocupa]ie
maltez – modalitate
târâ[ – no]iune abstract\
13
bun\tate – diminutiv
c\]elandru – nume de agent
br\du] – origine
culeg\tor – augmentativ
ustur\tor – `nsu[ire.
3. G\si]i cuvinte derivate cu sufixele de mai jos, precizând sensul pe care `l d\ sufi-
xul cuvântului derivat:
-(\)tate → ................................ → ...............................................
-ean → ..................................... → ...............................................
-oi → ........................................ → ...............................................
-e[te → .................................... → ...............................................
-esc → ..................................... → ...............................................
-i]\ → ...................................... → ...............................................
-i[ → ........................................ → ...............................................
-ar → ....................................... → ...............................................
COMPUNEREA
1. Identifica]i prin subliniere cuvintele compuse:

gr\din\ de legume `ntr-o zi
despre nemaiavând
carte de credit subofi]er
carte de matematic\ subiectiv
subiect de bârf\ a binemerita
cumsecade a da o decizie
vrând-nevrând R.A.T.B.
miaz\noapte Asirom
2. Completa]i tabelul urm\tor cu exemple de cuvinte compuse:

Cuvinte compuse Cuvinte compuse Cuvinte compuse
prin al\turare prin contopire (sudare) prin abreviere
3. Explica]i formarea cuvintelor compuse de mai jos. Men]iona]i procedeul de com-

punere [i elementele componente, precizând valoarea morfologic\:
14
Satu-Mare .............................. `nspre ..................................................

– ............................................ – .........................................................
– ............................................ – .........................................................
ORL ....................................... Transcom .............................................

– ............................................ – .........................................................
– ............................................ – .........................................................
4. Forma]i cuvinte cu urm\toarele elemente de compunere neologice:

a) api- (= albin\) apicultur\ b) -gram\ (= scriere) pictogram\
omni- (= tot) ............................. -cid (= a ucide) .............................
agro- (= ogor) ........................... -pod (= picior) ..............................
bio- (= via]\) ............................. -meridian (= amiaz\) ....................
biblio- (= carte) ......................... -cefal (= cap) ................................
demo- (= popor) ....................... -crat (= putere) .............................
fono- (= sunet) .......................... -edru ( = baz\) .............................
geo- (= p\mânt) ........................ -graf (= a scrie) ............................
retro- (= `napoi) ........................ -pter (= arip\) ..............................
tele- (= departe) ....................... -patie (= sensibilitate) ...................
5. Extrage]i, din fiecare termen dat, elementul de compunere care exprim\ ideea
de num\r:
unicorn ................. trilogie .......................... septuagenar ..................
monorim\ ............. tetraedru ...................... octogon ........................
biped .................... cvadrimotor .................. nonagenar ....................
distih .................... hexametru .................... decalitru ........................
6. Identifica]i numele proprii de la care s-au format urm\toarele compuse parasin-

tetice [i preciza]i sufixele lexicale:
antonpannesc: ...................................................................................................
camilpetrescian: .................................................................................................
julvernian: ..........................................................................................................
newyorkez: ........................................................................................................
b\im\rean: ........................................................................................................
ATEN}IE!
Compusele parasintetice sunt formate, `n acela[i timp, prin compunere [i prin
derivare cu sufixe lexicale!
15
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOG|}IRE A VOCABULARULUI

SCHIMBAREA CLASEI MORFOLOGICE (CONVERSIUNEA)
1. Exemplifica]i, prin enun]uri, urm\toarele modalit\]i de realizare a conversiunii:

a) Substantive provenite prin articulare din:
– adjective: ....................................................................................................
– pronume: ....................................................................................................
– numerale: ...................................................................................................
– verbe: .........................................................................................................
– adverbe: .....................................................................................................
– interjec]ii: ...................................................................................................
b) Substantive formate prin metalimbaj (totalitatea enun]urilor despre limb\).
Exemplu: Din propozi]ie lipse[te cuvântul „c\”.
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
c) Adjective propriu-zise provenite din:
– verbe la gerunziu: .......................................................................................
– verbe la participiu: .......................................................................................
– adverbe de mod: .........................................................................................
d) Adjective pronominale provenite din:
– pronume demonstrative: .............................................................................
– pronume posesive: ......................................................................................
e) Adverbe provenite din:
– substantive (cu sens temporal): ...................................................................
– adjective: ....................................................................................................
– conjunc]ii: ...................................................................................................
f) Prepozi]ii `n cazul genitiv provenite din:
– adverbe: .....................................................................................................
g) Prepozi]ii `n cazul dativ provenite din:
– adverbe: .....................................................................................................
– adjective: ....................................................................................................
– substantive: ................................................................................................
h) Interjec]ii provenite din:
– substantive: ................................................................................................
– verbe: .........................................................................................................
2. Completa]i coloanele tabelului de mai jos cu termenii la care s-a produs conver-
siunea; preciza]i valoarea morfologic\ ini]ial\ [i valoarea morfologic\ rezultat\ din con-
versiune, dup\ modelul dat:
Mersul pe jos are acelea[i efecte ca ridicarea greut\]ilor.
Iarna ne d\m seama c\ vara este un anotimp frumos.
Chiar cu un doi, acest elev promoveaz\.
16
S\tulul nu crede fl\mândului.

Cei doi vorbeau cu toat\ convingerea despre inteligen]a lor.
Lumina pâlpâind\ m\ sup\r\.
termen valoare morfologic\ ini]ial\ valoare morfologic\ rezultat\
mersul verb la modul participiu substantiv (prin articulare)
3. Scrie]i, `n dreptul propozi]iilor de mai jos, valorile morfologice ale cuvintelor

subliniate:
a) A este prima liter\ a alfabetului. .............................................................
Haina este a fetei. ...................................................................................
Cartea este a mea. .................................................................................
El este elev `n clasa a [aptea. ..................................................................
Ia-o pe a de colo! ...................................................................................
El a plecat la [coal\. ...............................................................................
M\ gândesc c-a veni [i ea, vara. ..............................................................
Pl\cerea mea este de a citi. ....................................................................
Miroase a busuioc. .................................................................................
Au venit p\rin]ii a doi dintre elevi. ..........................................................
A, despre asta e vorba? ..........................................................................
b) A mâncat ni[te ai. ..................................................................................
Pantofii sunt ai tat\lui. ............................................................................
Ai mei au plecat. .....................................................................................
Tu ai o cas\ frumoas\. ............................................................................
Nu ]i-ai scris tema. ..................................................................................
Ai putea s\ pleci......................................................................................
Ai! Ce m\ doare! ....................................................................................
4. Grupa]i urm\torii termeni `n tabelul de mai jos, `n func]ie de modalitatea de for-
mare acestora: scurt\tur\, zbatere, inginer-[ef, sublocotenent, subordonare, l\tratul,
un [ase, a binevoi, un bine, bine]e, a mic[ora, a `ntemeia, copil\rie, cititul, bun\tate,
17
dinspre, `nsu[i, miaz\zi, proste[te, desprindere, Tarom, altcineva, sup\rare, veri[can,

butoi, tremurânde, oricum.
Cuvinte derivate Cuvinte compuse Cuvinte formate prin conversiune
FAMILIA LEXICAL|
1. Alc\tui]i familia lexical\ a cuvintelor floare [i p\mânt, explicând ce procedeu a]i

folosit la fiecare cuvânt (derivare, compunere, conversiune):
z floare z p\mânt
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
2. Elimina]i prin t\iere termenii care nu intr\ `n familia lexical\:

z a lucra, lucrez, lucr\tor, lucrare, a prelucra, lucrând, lucru[or, nelucrat, nelu-
crând, nemailucrând, lucrativ.
z soare, a (se) `nsori, `nsorit, Poiana Soarelui, solar, ne`nsorit, solariu, nemai`n-
sorind, `nsorire, floarea-soarelui
z pace, pa[nic, pacifist, a pacifica, a `mp\ca, `mp\care, `mp\c\ciune, a `mp\ciui,
`np\ciuire, `mp\ciuitorist
ATEN}IE!
Nu confunda]i cuvintele derivate cu neologismele!
18
RE}INE}I!
Familia lexical\ include al\turi de NU intr\ `n familia lexical\:
cuvântul de baz\: a. neologismele;
a. cuvinte derivate; b. formele flexionare ale unui cuvânt;
b. cuvinte compuse; c. grupurile de cuvinte ce ]in locul unei
c. cuvinte ob]inute prin conversiune; p\r]i de vorbire (locu]iunile);
d. participii negative (cu prefixul ne-); d. cuvintele derivate cu prefixe din alte
e. participii negative [i compuse (cu limbi;
adverbul mai); e. cuvintele compuse dup\ modele din
f. gerunzii negative (cu prefixul ne-); alte limbi.
g. gerunzii negative [i compuse (cu
adverbul mai).
NEOLOGISMELE
1. Da]i câte trei exemple de neologisme pentru urm\toarele categorii:

a) termeni [tiin]ifici: ....................... b) termeni culturali: ...............................
....................... ...............................
....................... ...............................
2. Preciza]i de ce cuvintele subliniate `n lista urm\toare nu intr\ `n familia lexical\ a

substantivului lege: a legiui, legiuitor, legal, legalitate, nelegiuit, legitim, legitimitate,
nelegiuire.
3. Se dau textele:
a) „Dac\ excludem o eventual\ mutare a tezaurului din alt\ provincie roman\ `n
Dacia, atunci structura sa ne `ndrept\]e[te s\ sus]inem c\ el ar putea reprezenta ago-
niseala unor autohtoni daci care a fost transmis\ din genera]ie `n genera]ie.“
(Vasile Pârvan, Începuturile vie]ii romane la gurile Dun\rii)
b) „Unul din [iretlicurile lui favorite era s\-[i piard\ urma `ntr-o ap\ curg\toare [i
s\ stea lini[tit `ntr-un desi[ apropiat `n timp ce `n jurul lui r\sunau urletele lor buim\cite.“
(Jack London, Col] Alb)
z Sublinia]i neologismele din textele de mai sus.
z Explica]i de ce `n primul text num\rul neologismelor este mult mai mare decât
`n textul al doilea: ..........................................................................................................
4. G\si]i câte cinci neologisme provenind din limbile:

z francez\ ................................. z englez\ ..................................
.................................. .................................
19
................................. .................................
................................. .................................
................................. .................................
EVITAREA GRE{ELILOR ÎN PRONUN}AREA NEOLOGISMELOR

Facultativ
1. Citi]i, dup\ `ndrum\rile din paranteze, urm\toarele neologisme:
a) din limba englez\: b) din limba francez\:
gentleman [gentl-men] alur\ [alür\]
dancing [dansing] mignon [mi-nion]
strip-tease [strip-tiz] c) din limba german\:
base-ball [beiz-bol] foehn [fön]
bowling [bou-ling] Kaiser [Kaiz\r]
bridge [brigi] d) din limba italian\:
stewardes\ [stiuardes\] intermezzo [interme]o]
2. Citi]i urm\toarele cuvinte (ce reprezint\ `mprumuturi lexicale recente) [i extrage]i din
Dic]ionarul ortografic, ortoepic [i morfologic al limbii române transcrierea fonetic\ a fiec\rui
cuvânt:
cnocaut ....................................... hertzian .....................................
scanner ....................................... coulomb .....................................
player .......................................... spicher .......................................
smash ......................................... quasar ........................................
CATEGORIILE SEMANTICE
SINONIMELE
1. Citi]i cu aten]ie enun]urile:

a) „Mul]imea `l privea pe osândit trist\, jalnic\, t\cut\.“
(Nicolae B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)
b) Simpatic, dr\g\la[, dr\gu],
Zburda prin curte un iedu].
c) Acum, imediat, pe loc
G\sesc eu ac de-al t\u cojoc!
20
z Rescrie]i sinonimele perechi din cele trei texte:

..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
z Dac\ a]i fi `n locul autorilor, ce cuvinte a]i elimina din textele de mai sus [i de ce?
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
2. Alc\tui]i serii de sinonime ale cuvintelor urm\toare (minimum 5 cuvinte):

z bun: ...............................................................................................................
z cas\: ...............................................................................................................
z a face: ............................................................................................................
3. Scrie]i sinonimele neologice ale cuvintelor de mai jos:

izvor ........................ mânc\cios ........................ a `nvinui ...........................
`mprejurare .............. oache[ .............................. a m\ri ..............................
jertf\ ....................... obosit ............................... a n\zui .............................
n\dejde ................... singur ............................... a p\r\si ............................
4. Grupa]i termenul din fondul vechi al limbii române cu sinonimul neologic, respec-
tând ordinea indicat\: vârst\, prob\, direct, agil, dovad\, etate, ager, drept, copil\resc,
du[m\nos, `nv\]at, a suspecta, pueril, a `nso]i, erudit, a acompania, str\vechi, ostil, a
b\nui, antic.
z ........................ = ........................ z ...................... = ........................
z ........................ = ........................ z ...................... = ........................
z ........................ = ........................ z ...................... = ........................
z ........................ = ........................ z ...................... = ........................
z ........................ = ........................ z ...................... = ........................
5. G\si]i câte un sinonim neologic pentru combina]iile urm\toare:

zi de zi = ........................................ de mântuial\ = .......................................
scurt [i cuprinz\tor = ...................... cas\ de bani = ........................................
luat pe nea[teptate = ..................... a da zi dup\ zi = ....................................
pe larg = ........................................ lovitur\ de col] = ....................................
f\r\ `ncetare = ................................ lovitur\ de pedeaps\ = ...........................
21
Caiet_Romana_VII_partea 1_02_cap1 (3-46)_2011.qxd 15-Jul-11 12:06 PM Page 22
TIPURI DE SINONIME
1. În seriile sinonimice de mai jos, preciza]i tipul de sinonimie care se stabile[te cu

primul termen (sinonim par]ial / total):
a povesti — a nara .............................. chip — fa]\ .....................................
— a relata ............................. — aer ......................................
— a istorisi ............................ — fizionomie ...........................
— a bârfi .............................. — obraz ..................................
— a conversa ........................ — cale .....................................
— a propov\dui .................... — mutr\ ..................................
— a expune .......................... — efigie ...................................
2. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare perechilor de sinonime totale, dup\ mode-

lul dat:
azot – nitrogen x surcele – vreascuri
dragoste – iubire leg\tur\ – rela]ie
secol – veac ciclon – taifun
st\pân – proprietar cinste – onestitate
3. G\si]i sinonimele aproximative ale construc]iilor subliniate `n textele de mai jos:

a) „Cuvintele au lam\ de brici
intrând `n miracol, cu tandr\ mirare,“
(Nichita St\nescu, Cu col]ul inimii)
..........................................................................................................................
b) „De-oi adormi curând
În noaptea uit\rii
S\ m\ duce]i t\când
La marginea m\rii.“
(M. Eminescu, De-oi adormi)
..........................................................................................................................
ANTONIMELE
1. Al\tura]i antonime cuvintelor urm\toare:
direct ↔ ....................................... erudit ↔ .............................................
drept ↔ ....................................... antic ↔ ...............................................
agil ↔ . ......................................... diluat ↔ .............................................
pueril ↔ ....................................... superior ↔ .........................................
ostil ↔ ......................................... certitudine ↔ .....................................
22
2. Defini]i sensul cuvintelor urm\toare prin antonimul cel mai potrivit:

abil ↔ .......................................... moral ↔ .............................................
ineficient ↔ .................................. necopt ↔ ..........................................
supraevaluat ↔ . ........................... postpus ↔ ..........................................
intracarpatic ↔ ............................. pronazist ↔ ........................................
hipercaloric ↔ .............................. subaprecia ↔ .....................................
3. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare perechilor de antonime:

fericit – nefericit egal – inegal
bun – nebun dus – indus
curajos – necurajos tentat – intentat
4. Înlocui]i prefixul din fiecare cuvânt dat, cu un alt prefix, prin care s\ ob]ine]i
antonimul cuvântului respectiv:
`mpachetat ↔ .............................. hipertensiune ↔ ................................
`ngropat ↔ ................................... postfa]\ ↔ .........................................
antebelic ↔ .................................. suprapopulat ↔ ..................................
extravilan ↔ ................................. subapreciat ↔ ....................................
5. Sublinia]i antonimele din versurile de mai jos [i identifica]i p\r]ile de vorbire prin
care sunt exprimate acestea:
„Vreme trece, vreme vine, ........................................................................
Toate-s vechi [i nou\ toate; ........................................................................
Ce e r\u [i ce e bine ........................................................................
Tu te-ntreb\ [i socoate.“ ........................................................................
(M. Eminescu, Gloss\)
6. Citi]i [i compara]i urm\toarele texte:

a) „F\r\ `ndoial\ c\ frunzi[ul ginga[ [i ecourile [i r\sufl\rile p\durii aveau un
`ndemn, dar fata cu `nml\dierea de ramur\ [i cu privirea-i de [arpe visase clipa aceasta.“
(Mihail Sadoveanu, Neamul Çoim\re[tilor)
b) Nu e sigur c\ frunzoaiele imense [i lini[tea [i sufocarea p\durii aveau o
amenin]are, dar fata cu `ncremenirea de lemn uscat [i cu privirea inert\ se temea de
clipa aceasta.
z Ce categorie semantic\ `nlocuie[te `n al doilea text majoritatea termenilor din
primul text? ..................................................................................................................
z Ce stare sufleteasc\ v\ sugereaz\ primul text? ..............................................
z Care este atmosfera sugerat\ de textul al doilea? ..........................................
z Ce modalitate de expresivitate artistic\ reprezint\ al\turarea celor dou\ texte?
..........................................................................................................................
23
OMONIMELE
1. Demonstra]i `n câte dou\ enun]uri omonimia cuvintelor:

..........................................................................................................
tors ..........................................................................................................
..........................................................................................................
spor ..........................................................................................................
..........................................................................................................
mir\ ..........................................................................................................
2. Completa]i versurile cu un termen care s\ rimeze [i men]iona]i ce categorie

semantic\ ilustreaz\ cuvintele de la sfâr[itul versurilor:
a) Când te ui]i blajin la poart\,
Nu vi]elul vina _ _ _ _ _ _!
b) Vei avea câ[tig o _ _ _
Dac\-mi dai g\ina mie!
c) Nu te mai uita la _ _ _
Dac\ s\ vorbe[ti `]i cer!
z Cuvintele folosite `n rim\ au valoare de _ _ _ _ _ _ _.
z Jocul de cuvinte folosit `n versurile de mai sus se nume[te c _ _ _ _ _ _ r.
TIPURI DE OMONIME
1. Preciza]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate [i tipul de omonimie care

se stabile[te `ntre ele (lexical\, lexico-gramatical\, morfologic\).
a) „El pe capu-i poart\ mitr\
Çi-i cu barba piept\nat\.“
b) „Çi s-a[eaz\ to]i la mas\
Cum li-s anii, cum li-i rangul.“
(M. Eminescu, C\lin (file din poveste))
............................
i ............................ omonimie ..................................................
............................
s ............................ omonimie ..................................................
2. Sublinia]i, `n urm\toarele exemple, omonimele lexico-gramaticale, precizând

felul p\r]ilor de vorbire subliniate:
El locuie[te deasupra. .........................................................................................
El locuie[te deasupra familiei Popescu. ...............................................................
Diminea]a este r\coroas\. ..................................................................................
Diminea]a fac gimnastic\. ..................................................................................
24
3. Demonstra]i, prin enun]uri, c\ urm\toarele cuvinte sunt omofone, dup\ modelul

de mai jos:
Plopul este înalt.
`nalt Tu locuieçti în alt cartier.
...............................................................
cuminte ...............................................................
...............................................................
prinsoare ...............................................................
4. Sublinia]i omonimele din enun]urile de mai jos:

Era de-al nostru.
Greu la deal cu boii mici!
Când trecea duduia pe drum, duduia p\mântul.
În acele zile geroase, acele se blocau des.
Acarul P\un `[i prinsese buzunarul rupt cu un acar.
OBSERVA}IE!
Dac\ se folosesc `n acela[i enun] omografe, se recomand\ s\ se marcheze accentul.
5. Completând pe orizontal\, ve]i ob]ine dou\ subcategorii ale omonimelor.

1. Ultimul dalma]ian
2. Î]i organizeaz\ timpul (pl.) O 1.
3. Casetofonul str\bunicii 2.
4. Se scriu la fel 3.
5. Derivat al verbului a sfida O F 4.
6. Sinonim pentru b\trâni 5.
7. Un b\trân simpatic 6.
SOLU}IILE E 7.
OMOGRAFE; SFID|TOR; VETERANI; B|TRÂNEL)
(ROSTOGOL; PROGRAME; GRAMOFON;
PARONIMELE
1. Alege]i paronimul potrivit contextului:

Chipurile i se par familiale / familiare.
Este un port original / originar.
Copiii emigran]ilor / imigran]ilor `nva]\ `n [coala noastr\.
M\ `ncânt\ euforia / eufonia versului.
Poart\ c\m\[i de atlas /atlaz.
25
2. G\si]i paronimul fiec\ruia din cuvintele de mai jos [i folosi]i `n enun]uri potrivite
fiecare termen:
dependen]\: ......................................................................................................
................. : .....................................................................................................
literal: ................................................................................................................
................. : .....................................................................................................
elips\: ................................................................................................................
................. : .....................................................................................................
a `nvesti: ............................................................................................................
................. : .....................................................................................................
revelare: ............................................................................................................
................. : .....................................................................................................
3. Sublinia]i cu o linie cuvintele care ilustreaz\ omonimia [i cu dou\ linii cuvintele

care ilustreaz\ paronimia `n enun]urile de mai jos.
a) Era un car de nervi.
Nu pot s\ car toate saco[ele.
b) Prietenii adev\ra]i sunt solidari.
La orizont se profila un plop solitar.
c) Dup\ un moment de reflec]ie a acceptat propunerea.
Reflexia este un fenomen fizic.
d) Coroboreaz\ toate datele pentru a-[i forma o p\rere.
Când colaboreaz\, au rezultate mai bune.
e) Este un elev eminent.
Pr\bu[irea cl\dirii este iminent\.
CUVINTELE POLISEMANTICE
1. Alc\tui]i o compunere de 10 de rânduri `n care s\ folosi]i substantivul limb\ cu

sensurile:
– parte anatomic\; – ac indicator;
– `n]eles; – popor;
– peninsul\; – grai;
– alte dou\ sensuri alese de voi.
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
26
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
2. Sublinia]i, `n compunerea anterioar\, cu o linie sensul de baz\, cu dou\ linii sen-

surile secundare [i cu linie `ntrerupt\ sensurile figurate.
3. Pornind de la cuvintele subliniate `n urm\toarele versuri din poezia C\lin (file de

poveste) de M. Eminescu, alc\tui]i câte trei contexte prin care s\ demonstra]i polisemia
acestor cuvinte:
a) „În cuibar rotind de ape peste care luna zace.“
b) „Lâng\ lacul care-n tremur somnoros [i lin se bate,
Vezi o mas\ mare-ntins\ cu f\clii prealuminate.“
.............................................................................................
ap\ .............................................................................................
.............................................................................................
.............................................................................................
lac .............................................................................................
.............................................................................................
.............................................................................................
mas\ .............................................................................................
.............................................................................................
4. Demonstra]i `n câte cinci enun]uri polisemia cuvintelor de mai jos, folosindu-le

cu sensurile indicate `n parantez\:
a bate — (a lovi) .....................................................................................................
— (a cioc\ni) ................................................................................................
— (a scutura) ...............................................................................................
— (a lumina) ................................................................................................
— (a `nvinge) ...............................................................................................
urm\ — (amprent\) ................................................................................................

— (`napoi) ......................................................................................................
— (apoi) ........................................................................................................
— (r\m\[i]\) ..................................................................................................
— (dâr\) ........................................................................................................
POLISEMIA ÎN RAPORT CU OMONIMIA
1. Preciza]i ce `nsu[ire a cuvintelor subliniate mai jos este pus\ `n eviden]\ `n

enun]urile urm\toare (polisemie / omonimie):
Mina de uraniu s-a `nchis.
Mina a explodat `n apropierea lui.
}
................................................................
27
Va lucra `n min\ cu fiul lui.

Munca este o min\ de aur pentru noi.
}
.........................................................
}
Dac\-i vorbesc frumos cap\t `ncrederea lui. ...................................................
Nu-i mai dau de cap\t!
}
Ajunseser\ la cap\tul puterilor. ......................................................................
Nu-i d\ un cap\t de a]\.
2. Completa]i spa]iile cu sensurile cuvântului minte din textele de mai jos:

a) „Mintea domne[te, mintea `mp\r\]e[te.“ (Folclor) ..........................................
b) „Minte la nebun, cât glas la pe[te.“ (Folclor) ..................................................
c) „Çi dac\ ramuri bat `n geam
Çi se cutremur plopii,
E ca `n minte s\ te am ...................................................................................
Çi-ncet s\ te apropii.“
(M. Eminescu, Çi dac\…)
d) „A mea minte, a farmecului roab\.
Dar ori[ice durere `]i face o podoab\.“
(M. Eminescu)
e) Privirea ta m\ minte. ......................................................................................
3. Compara]i sensurile cuvântului minte din textele a), b), c), d) de la exerci]iul ante-
rior cu sensul acestui cuvânt din textul e), precizând categoria semantic\ `n care le
`ncadra]i (polisemantism sau omonimie):
z În textele a), b), c), d) substantivul minte este ……….........................................
z În textul e) verbul minte este ………................................…… cu sensurile de la
celelalte texte.
SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT
1. Rescrie]i cuvintele subliniate `n enun]urile de mai jos [i preciza]i sensurile pe care

le au `n enun]urile respective:
a) „De din vale de Rovine
Gr\im, Doamn\, c\tre tine
Nu din gur\, ci din carte,
C\ ne e[ti a[a departe.“
(Mihai Eminescu, Scrisoarea III)
Ai carte, ai parte.
b) „Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limb\…“
Fiecare pas\re pe limba ei piere.
28
a) ......................................................................................................................
......................................................................................................................
b) ......................................................................................................................
......................................................................................................................
2. Eviden]ia]i, prin contexte, urm\toarele valori morfologice ale cuvintelor de mai jos:
substantiv: ......................................................................................
viitor adjectiv: ..........................................................................................
substantiv: .....................................................................................
seara
adverb: ..........................................................................................
pronume: .......................................................................................
ei
interjec]ie: ......................................................................................
3. Completa]i enun]urile de mai jos cu termenul care se potrive[te contextului:

a) Îl [tiam om de ………..................................... .
Duce ………......................... de la unul la altul.
cuvânt / vorb\ }
b) A trasat o linie …….............. cu mâna liber\.
S-a `nfiin]at o linie ….........…… `ntre Ia[i [i Paris. } direct\ / dreapt\
c) Se duce ……...............................…… la locul lui.

S-a introdus `n circula]ie un tramvai …….......… . } lini[tit / silen]ios
d) Pari om vesel din ………................................... .

Psihologul ]inea o lec]ie despre ….........…...….. . } fire / temperament
OBSERVA}I!
Din seria de sinonime a unui cuvânt trebuie ales `n comunicare cel care se
potrive[te contextului!
4. Alc\tui]i contexte cu urm\toarele sinonime ale cuvântului popor: na]iune –

neam – norod – popula]ie – lume.
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
29
GRE{ELI DE EXPRIMARE
1. Identifica]i [i explica]i, pe scurt, construc]iile pleonastice din urm\toarele texte

apar]inând dramaturgiei lui I. L. Caragiale:
a) „– Domnule, musiu, tot aici e[ti?“
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
b) „– Sunt un june tân\r [i nefericit…“
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
2. Recunoa[te]i gre[elile, precizând, dup\ fiecare enun], tipul de gre[eal\ [i `n ce

const\ aceasta:
a) Portretul schi]at sumar al c\rei autor anonim nu era cunoscut fusese supra licitat.
z .......................................................................................................................
..........................................................................................................................
z .......................................................................................................................
..........................................................................................................................
z .......................................................................................................................
..........................................................................................................................
z .......................................................................................................................
..........................................................................................................................
b) Materialele fotosensibile la lumin\ trebuie s\ aib\ barem un termen de vala-

bilitate de minimum cinci luni.
z .......................................................................................................................
..........................................................................................................................
z .......................................................................................................................
..........................................................................................................................
z .......................................................................................................................
..........................................................................................................................
RE}INE}I!
Al\turi de pleonasm [i atrac]ie paronimic\, `n exprimare pot ap\rea [i alte abateri:
a. dezacorduri;
b. incompatibilitatea semantic\ – termenul este folosit `ntr-un context gre[it,
vorbitorul atribuindu-i alt sens decât sensul real;
c. cacofoniile – succesiunea unor silabe identice;
d. forme flexionare gre[ite – pluralul unor substantive, acuzativul `n locul
dativului, formele unor verbe etc.
30
3. Rescrie]i construc]iile gre[ite din textele urm\toare, conform rubricilor indicate:

a) Riscul este apanajul pionierilor deschiz\tori de drumuri [i pentru acest
panaceu universal credea c\ e bine s\ lupte.
b) Reforma [i modernizarea este opera `ntregului popor care resimte mutual
consecin]ele schimb\rii `n profunzime ale modului lor de via]\.
c) Terenul apar]inând de [coala la care `nv\]ase se pare c\ fusese sem\nat prea târziu.
z Pleonasm:
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
z AtracÆie paronimicå:
..........................................................................................................................
z Dezacord:
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
z Incompatibilitate semanticå:
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
z Cacofonie:
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
z Formå flexionarå incorectå:
..........................................................................................................................
UNIT|}ILE FRAZEOLOGICE
1. Rescrie]i unit\]ile frazeologice din textele urm\toare [i g\si]i sinonimele acestora:

S-a dus unde-[i `n]\rcase dracul copiii.
Cu p\rere de r\u v\ spun c\ a-n]\rcat b\laia.
Pân\ una alta, tot tu ai s\ tragi ponoasele!
Am de gând s\-i tai macaroana.
„De cu sar\ [i pân\ dup\ miezul nop]ii ne-am perpelit ca pe j\ratic [i tot ne-au
co[it ]ân]arii.“
„|ra! D-apoi ave]i la [tiin]\ c\ prea v\ `ntrece]i cu dediochiul!“
31
2. G\si]i sinonime frazeologice (grupuri de cuvinte) pentru termenii de mai jos,

dup\ modelul dat:
distrat = cu capul `n nori
`ncrezut = .....................................................................
a observa = ..................................................................
devreme = ....................................................................
p\rere = .......................................................................
a se gr\bi = .................................................................
a fugi = ........................................................................
a batjocori = ................................................................
zilnic = .........................................................................
exagerat = ....................................................................
3. Completa]i expresiile care se pot forma de la verbul a lua:

................................. ................................. .................................
................................. .................................
................................. a (se) lua .................................

a(-[i) lua
................................. .................................
................................. ................................. .................................
TIPURI DE UNIT|}I FRAZEOLOGICE

LOCU}IUNILE
1. Rescrie]i fiecare locu]iune din textele de mai jos, precizând:

a) echivalentul semantic (cuvântul sinonim);
b) partea de vorbire pe care o `nlocuie[te.
z S\ te ui]i la el cu mult\ b\gare de seam\!
.................................... a. .....................................................
b. .....................................................
z Cumnata lui era o femeie cu minte.
.................................... a. .....................................................
b. .....................................................
z Mul]i oameni `l luau peste picior.
.................................... a. .....................................................
b. .....................................................
32
z Furtuna s-a pornit pe nea[teptate.

.................................... a. .....................................................
b. .....................................................
z A[ez\m cortul `n apropierea cabanei.
.................................... a. .....................................................
b. .....................................................
z Au gre[it din cauz\ c\ n-au fost aten]i.
.................................... a. .....................................................
b. .....................................................
ATEN}IE!
Elementele din structura unei locu]iuni s-au sudat, astfel `ncât:
a) cel pu]in un termen din structur\ este invariabil (nu-[i schimb\ forma);
b) locu]iunea se analizeaz\ ca o unitate semantic\, la fel ca partea de vorbire
echivalent\.
2. Çtiind c\ substantivul din structura unei locu]iuni devine invariabil ([i nu mai
admite atribut), sublinia]i `mbin\rile de cuvinte care au valoare de locu]iuni:
a) S-a f\cut foc de sup\rare fiindc\ nu l-au b\gat `n seam\.
Çtie c\ nu trebuie s\ fac\ foc `n p\dure.
b) Apropierea tezei m\ `ngrijoreaz\.
Ionescu locuie[te `n apropierea [colii.
c) Echipa noastr\ a dat gol `n ultimul minut.
I-au dat de gol când au povestit ce se `ntâmplase.
ATEN}IE!
Unele locu]iuni, fiind construc]ii vechi, p\streaz\ `n alc\tuirea lor substantive care
au disp\rut din vorbirea curent\.
3. Rescrie]i substantivele din structura locu]iunilor subliniate `n enun]urile de mai

jos care nu mai sunt folosite `n vorbirea actual\:
I-a dat brânci `n ap\. ..........................................................................................
Dac\ nu te cau]i, dai ortul popii. .........................................................................
Nu-mi aduc aminte s\-l mai fi v\zut. ...................................................................
Când `l pui la munc\, face zâmbre. .....................................................................
Nu-i d\ inima ghes s\ se apuce de munc\. ..........................................................
Îi fac repede de petrecanie! ................................................................................
S-a dat de-a berbeleacul pân\ `n vale. .................................................................
Bate ceamburul cât e ziulica! ..............................................................................
Totul merge ca pe roate. ....................................................................................
33
4. Scrie]i câte un sinonim neologic pentru fiecare dintre locu]iunile (verbale)

urm\toare:
z a pune `n pericol .............................................................................................
z a ]ine piept .....................................................................................................
z a scoate din fire ..............................................................................................
z a-[i da via]a .....................................................................................................
z a face legi .......................................................................................................
EXPRESIILE
1. Explica]i, prin sinonime, sensul urm\toarelor expresii:

z om de paie .....................................................................................................
z de la coada vacii .............................................................................................
z a-[i da `n petec ................................................................................................
z stâlpul casei ....................................................................................................
z strig\tor la cer ................................................................................................
2. Completa]i coloanele de mai jos cu locu]iunile [i expresiile din enun]urile

urm\toare:
Ho]ul cu un p\cat [i p\guba[ul cu o mie.
Au ap\rut pe nea[teptate [i s-au luat la har]\ cu noi.
Chelului ì trebuie tichie de m\rg\ritar.
Peste tot sunt oameni cu frica lui Dumnezeu.
L-am prins cu mâ]a-n sac!
LocuÆiuni Expresii
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
..................................................... ..........................................................
ATEN}IE!
LOCU}IUNILE EXPRESIILE
z sunt unit\]i frazeologice mai vechi, z gradul de sudur\ `ntre elementele
cu un accentuat grad de sudur\ `ntre componente este mai redus;
termenii componen]i; z con]in termeni care `[i pot schimba
z cel pu]in unul din termenii compo- forma, f\r\ a se modifica sensul
nen]i este invariabil; construc]iei;
z `n general, au ca echivalent seman- z uneori, reprezint\ din punct de ve-
tic o parte de vorbire. dere sintactic o propozi]ie (cu sau f\r\
predicat) sau chiar o fraz\.
34
4. Da]i câte un exemplu de locu]iune [i de expresie `n componen]a c\rora s\ intre:

.......................................................................................
substantivul ochi .......................................................................................
.......................................................................................
adjectivul bun .......................................................................................
.......................................................................................
verbul a lua .......................................................................................
.......................................................................................
numeralul patru .......................................................................................
ASPECTE STILISTICE ALE VOCABULARULUI
1. Eviden]ia]i rolul diminutivelor din fragmentele urm\toare, precizând sentimentul

sau atitudinea exprimat\ prin intermediul lor:
a) „Maic\, m\iculi]a mea,
Cum s\ scap de moartea grea?“
(Folclor)
..........................................................................................................................
b) „De-a[ avea o porumbi]\
Cu chip alb de copili]\,
Copili]\ blândi[oar\
Ca o zi de prim\var\,
Câtu-]i ]ine ziuli]a
I-ar cânta doina, doini]a.“
(M. Eminescu, De-a[ avea)
c) – M\i b\ie]ic\, eu `]i vreau binele!
..........................................................................................................................
d) Un inginera[ nu m\ poate `ntoarce pe mine din drum!
..........................................................................................................................
2. Scrie]i `n dreptul fiec\rui enun] atitudinea sau sentimentul exprimat prin inter-
mediul augmentativelor subliniate (dispre], ironie, admira]ie, mândrie, duio[ie,
afec]iune etc.):
a) Bun\ ziua, veri[cane! .....................................................................................
b) E[ti un coto[man pe cinste! ............................................................................
c) Un b\boi fugea dup\ ei, afurisindu-i. ..............................................................
d) Poart\ cu el, pretutindeni, un c\r]oi care-i trage `n jos um\rul drept.
..........................................................................................................................
e) Un copilandru ducea pe umerii lui firavi toate necazurile familiei.
..........................................................................................................................
35
3. Sublinia]i, `n textul de mai jos, cuvintele antonime [i comenta]i rolul acestora `n

crearea unor imagini antitetice:
a) „În gr\dina lui Ion
Toate p\s\rile dorm
Numai una n-are somn
Çi zboar\ din pom `n pom.“ (Folclor)
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
4. Sublinia]i sinonimele din textul de mai jos [i explica]i valoarea expresiv\ a folosirii lor:
„Arome lungi, pestri]e se ]es moi ca o lân\,
Velin]e de parfumuri pe limpedea ]\rân\
Çi-un curcubeu de izuri zbucne[te `mprejur,
Cu lanuri de miresme s\dite-n [esul pur,
Jos, de la gravul miros de lut dospit [i pân\
La recea [i `nalta mireasm\ de azur.“ (V. Voiculescu, Dup\ ploaie)
5. Preciza]i sensurile cuvintelor subliniate mai jos. Compara]i sensul de baz\ al

cuvintelor cu cele rezultate din context [i comenta]i efectul stilistic ob]inut:
„Soare crud `n liliac,
Zbor sub]ire de gândac,
Glasuri mici
De rândunici…“ (G. Top`rceanu)
z crud – `n context are sensul ………..................................................................
– sensul de baz\ este ……….…................................................................
– efectul stilistic este ……….….................................................................
– ............................................................................................................
z sub]ire – .........................................................................................................
– .........................................................................................................
– .........................................................................................................
– .........................................................................................................
z mici – .............................................................................................................
– ............................................................................................................
– ............................................................................................................
– ............................................................................................................
6. Sublinia]i neologismele din textul urm\tor [i comenta]i rolul lor stilistic:

„S-a ivit pe culme Toamna,
Zâna melopeelor,
Spaima florilor [i Doamna
Cucurbitaceelor.“ (G. Top`rceanu)
36
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
ALTE TIPURI DE UNIT|}I FRAZEOLOGICE

Facultativ
1. Rescrie]i unit\]ile frazeologice care constituie cli[ee interna]ionale [i explica]i `n]elesul
acestora:
Îl trimite de la Ana la Caiafa.
Çtiind c\ zarurile sunt aruncate, nu mai avea nici o re]inere.
Simte deasupra capului sabia lui Damocles.
Se afl\ `ntre Scylla [i Caribda.
– ........................................................................................................................
........................................................................................................................
– ........................................................................................................................
........................................................................................................................
– ........................................................................................................................
........................................................................................................................
– ........................................................................................................................
........................................................................................................................
2. Folosi]i `n enun]uri urm\toarele formule de circula]ie interna]ional\:

ab origine: ………..........................................
pro domo: …............................................….
sine qua non: ………..............................................
tale quale: ………...................................................
ex libris: ……..........................................................
per pedes: ……......................................................
3. Trece]i `n rubricile potrivite urm\toarele unit\]i frazeologice: mas\ rotund\, carpe diem,
corp delict, de ochii soacrei, de isprav\, din loc `n loc, vis-à-vis, post scriptum, m\rul lui Adam, ca
`n sânul lui Avraam, ca-n ]ara lui Papur\-Vod\, sat f\r\ câini, vinde castrave]i la gr\dinar, dus de
nas, b\gat la zdup, din inim\, pe inima goal\, a priori.
LocuÆiuni Expresii Formule çi cliçee internaÆionale
– .............................. – ............................... – ............................................
– .............................. – ............................... – ............................................
– .............................. – ............................... – ............................................
– .............................. – ............................... – ............................................
– .............................. – ............................... – ............................................
– .............................. – ............................... – ............................................
37
ROLUL UNIT|}ILOR FRAZEOLOGICE ~N ASIGURAREA

EXPRESIVIT|}II LIMBII
Facultativ
1. ~nlocui]i `n textul de mai jos cuvintele [i expresiile subliniate cu termeni literari, explicând
consecin]ele acestor `nlocuiri asupra expresivit\]ii textului:
„– I-auzi, m\i! Dac-ar [ti el, chiolh\nosul [i tic\itul, de unde-am pornit ast\-noapte, [i-ar
strânge lioarba acas\, n-ar mai dârdâi degeaba asupra c\i[orilor mei! {-apoi doar nu vin eu acum
`ntâia[i dat\ la Ia[i, s\-mi deie pov\] unul ca dânsul ce rânduial\ trebuie s\ p\zesc.“
(I. Creang\, Amintiri din copil\rie)
z ....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
z ....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
2. Înlocui]i cu sinonime construc]iile subliniate mai jos. Compara]i-le [i preciza]i care dintre
acestea sunt mai expresive:
z {i-a dat arama pe fa]\ când nu te a[teptai.

z Cei doi [i-au pus pirostriile.
z L-a f\cut cu ou [i cu o]et la el acas\.
z Mai pune-]i pofta-n cui!
z ....................................................................................................................................
z ....................................................................................................................................
z ....................................................................................................................................
z ....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
ATEN}IE!
Expresiile idiomatice (idiotisme, idiomatisme) au un `n]eles figurat [i nu se pot traduce ad
literam `n alt\ limb\.
Ele au un grad foarte mare de expresivitate.
38
TEST DE EVALUARE
z Se dau cuvintele urm\toare: bun; carte; cap; mas\; floare; tân\r; familial; mân\;
râs; detaliu.
z Se cere:
a) sinonimul fiec\rui cuvânt:
......................; ......................; ......................; ......................; ......................;
......................; ......................; ......................; ......................; ......................;
1,50 puncte
b) antonimul a dou\ dintre cuvinte:
............................. ↔ .............................
............................. ↔ .............................
0,50 puncte
c) paronimul unuia dintre cuvinte:
............................. — .............................
0,50 puncte
d) releva]i polisemantismul unui cuvânt prin scrierea sinonimului corespunz\tor
fiec\rui sens:
......................................................
.................................... ......................................................
......................................................
0,50 puncte
e) identifica]i cuvântul c\ruia ì corespunde un omonim:
............................. — .............................
0,50 puncte
f) exemplifica]i trei expresii `n care s\ intre unul dintre cuvintele date:
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
1,50 puncte
g) forma]i câte un cuvânt derivat de la trei dintre cuvintele date [i preciza]i
valorea morfologic\ a fiec\rui derivat:
.......................................................... — ..........................................................
.......................................................... — ..........................................................
.......................................................... — ..........................................................
2 puncte
h) identifica]i un cuvânt din care se poate ob]ine un derivat parasintetic:
.......................................................... — ..........................................................
1,50 puncte
i) folosi]i unul dintre cuvintele date `ntr-un context care s\-i confere sens figurat:
..........................................................................................................................
0,50 puncte
39
FONETICA
SUNETELE. GRUPURILE DE SUNETE
1. Analiza]i structura fonetic\ a cuvintelor urm\toare, folosind abrevierile V pentru
vocale, S pentru semivocale [i C pentru consoane, dup\ modelul dat:
pâine: C + V + S + C + V soare: .........................................
t\iau: ........................................... [tiai: ............................................
alcool: ......................................... feerie: ..........................................
2. Preciza]i num\rul de litere [i de sunete din cuvintele:

taxiuri schingiuit genunchi `nchegat
.................. ............................ ........................... ........................
.................. ............................ ........................... ........................
gherghef cercel geamuri Sfinx
.................. ............................ ........................... ........................
.................. ............................ ........................... ........................
3. Nota]i `n dreptul fiec\rui cuvânt dat sunetele corespunz\toare literei x, dup\

modelul de mai jos: examen → gz
exod → maxilar → export →
exilat → exaltat → exersat →
4. Completa]i tabelul de mai jos cu formele care con]in grupurile de sunete indi-
cate: i-au, s\-i, mi-au, subiect, alizeu, neuron, spaim\, fiin]\, ]i-i, vreau, te-ai, nu am, viu,
leoarc\, cooperare.
Diftong Triftong Hiat
5. Compara]i urm\toarele grupuri de cuvinte [i r\spunde]i cerin]elor de mai jos:

c\ ì → c\-i
s\ ì → s\-i
a) Numi]i grupul de sunete care se repet\ `n prima coloan\: .............................
b) Numi]i grupul de sunete care se repet\ `n a doua coloan\: .............................
c) Explica]i rolul cratimei din punct de vedere fonetic: .........................................
..........................................................................................................................
40
6. Completa]i rombul pe orizontal\ [i ve]i ob]ine pe vertical\ denumirea unui grup

de sunete.
1. Nume de fat\.
2. E bun la b\trâne]e. D
3. Lucitoare `n Scrisoarea III. T G
4. Cum nu e Baiazid. C I
5. Sinonim cu imens. P T S
6. Al\turi. C L
7. Comandant militar (arh.). L A
SOLU}II G
COLOSAL; LÂNG|; AGA.
ADA; TOIAG; COIFURI; POLITICOS;
SILABA. DESP|R}IREA ÎN SILABE

1. Desp\r]i]i `n silabe cuvintele de mai jos:
a) subtitlu: ..................................... c) atlet: ..............................................
`narmare: ................................... (a) abrevia: ....................................
hiperacid: ................................... (a) abroga: .....................................
b) dreptunghiular: .......................... d) sangvin: .........................................
niciodat\: ................................... delincvent: .....................................
nemaiauzit: ................................ sanctuar: .......................................
2. Explica]i regula de desp\r]ire `n silabe a cuvintelor din fiecare grup\ a exerci]iului

anterior:
a) ....................................................................................................................
b) ....................................................................................................................
c) ....................................................................................................................
d) ....................................................................................................................
3. Completa]i c\su]ele cu formele ob]inute prin interschimbarea silabelor `n struc-

tura cuvintelor urm\toare, dup\ modelul dat:
cazma – macaz chitar\ –
fasole – ceat\ –
livad\ – seam\ –
manta – luar\ –
41
4. Completa]i spa]iile de mai jos cu formele rezultate prin repetarea silabei ini]iale
a cuvintelor date:
Model: mic\ – mimic\
par\ – ....................................... cut\ – .....................................
pene – ...................................... cui – .......................................
5. Scrie]i cuvintele noi care se pot forma ad\ugând o silab\ la `nceputul, la mijlocul
sau la sfâr[itul cuvintelor date, dup\ modelul de mai jos:
caval → ca[caval cafea → catifea vân\ → vân\t\
fileu → .................... conac → ........................ eter → .........................
laur → ..................... gene → .......................... pe[te → .......................
6. Desp\r]i]i `n silabe cuvintele urm\toare:

subiect → ..................................... dezinformare → .................................
fiic\ → .......................................... cianur\ → ..........................................
sacrificiu → ................................... arctic → .............................................
coafez\ → .................................... inegal → ............................................
7. Marca]i cu X c\su]ele corespunz\toare cuvintelor desp\r]ite corect `n silabe:

ar-t\
X a-c]i-u-ne as-tfel
a-cru do-vleac i-ne-gal
at-let de-linc-ven-]\ i-de-e
ACCENTUL
1. Marca]i cu X c\su]a corespunz\toare verbelor al c\ror prezent difer\ de perfec-

tul simplu doar prin accentuare, dup\ modelul dat:
admir\
X fream\t\
sup\r\ tun\
crede afl\
2. Alc\tui]i enun]uri `n care s\ folosi]i urm\toarele cuvinte ca adjective [i ca verbe

la modul indicativ, timpul perfect simplu, prin schimbarea accentului:
........................................................................................................
lichid\ ........................................................................................................
............................................................................................................
albi
............................................................................................................
42
3. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare cuvintelor care, prin schimbarea accentu-

lui, pot fi [i substantive [i verbe la infinitiv:
r\]oi soba ochi
roi peria vulpoi
sloi nota snopi
4. Marca]i cu semnul corespunz\tor silaba accentuat\ `n cuvintele de mai jos:

biftec trufa[ lector alibi
bivoli]\ lapovi]\ seif {tefan
cest\lalt prepeli]\ matur Dobrogea
intim unic fenomen industrie
5. Marca]i cu x c\su]ele corespunz\toare cuvintelor accentuate corect:

séver repórter zeró
matúr radió véveri]\
GRE{ELI DE PRONUN}ARE ÎN
LIMBA ROMÂN| CONTEMPORAN|
1. Sublinia]i, `n variantele de mai jos, forma corect\, atât din punct de vedere al
scrierii, cât [i al pronun]\rii:
caet – caiet perpetuez – perpetuiez
`ndoelnic – `ndoielnic plouat – ploat
maestru – maiestru vuet – vuiet
nou\ – no\ tualet\ – toalet\
2. Rosti]i `n paralel urm\toarele cuvinte care `ncep cu vocala e sau cu diftongul ie.
Explica]i pronun]area cu e a cuvintelor care `ncep tot cu e:
educa]ie – ieder\ er\ – iernat
eficient – ieftin eseu – iese
epav\ – iepure (a) ezita – iezer
3. Sublinia]i forma corect\:

ierbar – erbar iezuit – ezuit
erarhie – ierarhie ie[ire – e[ire
erbacee – ierbacee iepure – epure
43
PRONUN}AREA NUMELOR PROPRII STR|INE

Facultativ
1. Pronun]a]i urm\toarele nume proprii str\ine folosindu-v\ de transcrierile fonetice din
paranteze:
a) nume de ora[e b) nume de ]\ri
Barcelona [barselona] Azerbaidjan [azerbaidgean]
Beijing [bei-gin] Bangladesh [banglade[]
Bombay [bom-bei] Kuwait / Kuweit [cu-ueit / cu-veit]
Chicago [[icago]
Dublin [dablin] c) nume de personalit\]i
Georgetown [ georgi-taun] Anghel Saligny [salini]
Phenian [fenian] Nicolae Tonitza [toni]a]
Port-au-Prince [portoprens] Pierre Corneille [cornéi]
Washington [ua-[in-t\n] Edgar Allan Poe [p\u]
2. Completa]i spa]iile de mai jos cu numele proprii str\ine cerute [i scrie]i `n paranteze pro-
nun]area acestora:
a) Capitala Suediei este ……..............................… [……...............………]
b) Localitate din Belgia unde Napoleon Bonaparte a fost `nvins:
.........................................…………. [………..........................................……]
c) Celebru turn din Paris: ………..............…….. [……..................………….]
d) A descoperit teoria relativit\]ii: ……......................… […….................………….]
e) Autorul romanului Cei trei muschetari: ………........………. […..…………....…..]
3. Scrie]i `n dreptul transcrierilor fonetice de mai jos numele proprii str\ine

corespunz\toare:
[filadelfia] ...................................... [fenian] ..............................................
[glesg\u] ....................................... [saraievo] ...........................................
[[anhai] ......................................... [tuluz] ................................................
VALORI EXPRESIVE ALE SUNETELOR

1. Preciza]i ce modific\ri fonetice remarca]i `n enun]urile de mai jos [i atitudinea
sau sentimentul sugerat:
a. Penibil! Terribil! Orribil!
b. … Mi-a zburat p\l\ria! s\ opreasc\\\\!
c. Vii cu noi? Te rooog!
a. .................................................; ......................................................
b. ................................................; ......................................................
c. .................................................; ......................................................
44
2. Sublinia]i `n fragmentul urm\tor, sunetele [i grupurile de sunete care sugereaz\

schimbarea ritmului dansului:
„Trei pa[i la stânga bini[or
{i al]i trei pa[i la dreapta lor;
Se prind de mâini [i se desprind,
S-adun\-n cerc [i iar se-ntind
{i bat p\mântul tropotind
În tact u[or.“
(George Co[buc, Nunta Zamfirei)
3. Explica]i ce imagini auditive se sugereaz\ prin repetarea consoanei z `n urm\-

toarele versuri, `n care portretul domnitorului Mihai Viteazul este v\zut hiperbolic de
Pa[a Hassan:
„S\lbatecul vod\ e-n zale [i fier
{i zalele-i zuruie crunte.
Gigantic\ poart-o cupol\ pe frunte
{i vorba-i e tunet, r\sufletul ger,
Iar barda din stânga-i ajunge la cer…
{i vod\-i un munte.“
(George Co[buc, Pa[a Hassan)
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
4. Extrage]i vocalele [i consoanele a c\ror repetare sugereaz\ sunetul buciumului

[i intensificarea acestuia:
„Un bucium sun\ tainic, cu dulcea]\,
Sunând din ce `n ce tot mai aproape.“
(Mihai Eminescu, Fiind b\iet p\duri cutreieram)
a) vocale: ...........................................................................................................
b) consoane: ......................................................................................................
5. Citi]i cu aten]ie versurile urm\toare [i preciza]i ce efecte stilistice se ob]in prin

reluarea consoanei s:
„Unde sap\ sapa locul,
Sare din p\mânt norocul…“
(Tudor Arghezi, Mam\ }ar\)
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
RE}INE}I!
Eufonia – succesiunea armonioas\ de vocale [i consoane.
Alitera]ia – repetarea unui sunet sau grup de sunete `n cuvinte care se succed\.
45
TEST DE EVALUARE
z Se dau cuvintele: croat, hublou, inapt, turb\.
z Se cere:
a) analiza]i structura fonetic\ a cuvintelor date, folosind prescurt\rile V pentru
vocale, S pentru semivocale [i C pentru consoane:
..................................................... .....................................................
..................................................... .....................................................
1,20 puncte
b) g\si]i alte patru cuvinte care s\ aib\ aceea[i structur\ cu a celor date:
..................................................... .....................................................
..................................................... .....................................................
1,60 puncte
c) identifica]i cuvântul din care, prin interschimbarea a dou\ consoane, se poate
ob]ine un alt cuvânt:
........................................................................................................................
0,50 puncte
d) desp\r]i]i `n silabe cuvintele date:
..................................................... .....................................................
..................................................... .....................................................
1 punct
e) enun]a]i norma aplicat\ la desp\r]irea `n silabe a unuia dintre cuvinte:
........................................................................................................................
1,60 puncte
f) marca]i cu semnul corespunz\tor silaba accentuat\ din fiecare cuvânt:
..................................................... .....................................................
..................................................... .....................................................
1 punct
g) identifica]i cuvântul c\ruia ì corespunde un omograf accentuat diferit:
................................................ – ................................................
0,60 puncte
h) preciza]i valoarea morfologic\ corespunz\toare fiec\rui termen al perechii de
omografe de la punctul g):
........................................................................................................................
........................................................................................................................
1 punct
i) extrage]i grupurile vocalice existente `n cuvintele date:
..................................................... .....................................................
..................................................... .....................................................
0,50 puncte
46
Caiet_Romana_VII_partea 1_03_Verbul (47-77)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 47
VERBUL
FELUL VERBELOR
1. Sublinia]i, în textele urm\toare, cu o linie verbele predicative [i cu dou\ linii ver-

bele copulative:
a) „În a[teptarea suspend\rii [i venind mereu acas\ cu mâna goal\, cu sufletul
am\rât de umilin]e, c\uta s\ fie vesel [i încrez\tor, povestea cu am\nunte cât de bine
l-a primit cutare [i cutare, care i-a oferit tot sprijinul [i cât e de sigur c\ toat\ nenoro-
cirea aceasta e spre binele lui.“
(Ioan Slavici, Ion)
b) „Nimeni nu-l v\zuse vreodat\ întristat sau râzând în hohote, poate chiar nici
nu râdea, fiindc\ în el bucuria de a tr\i nu cobora [i nu urca parc\ deloc, ci se instalase
undeva sus, în sufletul lui ca o temperatur\ care nu mai sc\dea [i unde era inutil s\ râzi
sau s\ te mai întristezi.“
(Marin Preda, O or\ din august)
ATEN}IE!
Verbele predicative [i verbele copulative se folosesc [i la modurile nepersonale.
2. Rescrie]i, dup\ modelul dat, formele verbale exprimate cu verbe auxiliare în tex-
tele de mai jos, men]ionând:
z forma la infinitiv a verbului auxiliar;
z modul [i timpul formei verbale exprimate cu verb auxiliar;
a) „Popa s-a indignat, fiindc\ Toma era un stâlp darnic al bisericii [i i-a f\g\duit
c\ duminica viitoare are s\-l dojeneasc\ pe b\t\u[ul Glaneta[ului de pe amvon…“
(Liviu Rebreanu, Ion)
b) „Cerul ar fi fost la început foarte aproape de p\mânt, atât de aproape, c\
l-ai fi putut atinge cu mâna, dac\ te-ai fi urcat pe un gard.“
(Lucian Blaga, Hronicul [i cântecul vârstelor)
c) „{i de[i eram încredi]at c\, în cele din urm\, biruin]a va cump\ni spre partea
Pisicu]ei, m\ hot\râi totu[i s\ intru la mijloc în aceast\ epopee m\rea]\ [i crâncen\…“
(Calistrat Hoga[, Singur)
a. a avea
– s-a indignat b. indicativ, perfect compus
..................................................
– ............................ ..................................................
..................................................
– ............................ ..................................................
47
..................................................
– ............................ ..................................................
..................................................
– ............................ ..................................................
..................................................
– ............................ ..................................................
..................................................
– ............................ ..................................................
3. Men]iona]i, pentru verbele subliniate mai jos, valoarea morfologic\, alegând între:
a) verb predicativ;
b) verb copulativ;
c) verb auxiliar;
Suntem acas\, toat\ ziua. – verb .......................................................................
Nu fi naiv! – verb ...............................................................................................
A[ fi plecat mai devereme. – verb .......................................................................
Am toate motivele s\ plec. – verb .......................................................................
Nu te-am recunoscut. – verb ..............................................................................
Are s\ plece f\r\ noi. – verb ...............................................................................
Tu ai reu[i f\r\ probleme! – verb .......................................................................
Nu voia s\ recunoasc\. – verb ............................................................................
Mâine voi vedea un spectacol. – verb ................................................................
CONJUGAREA VERBULUI
1. Scrie]i formele la infinitiv ale verbelor de mai jos, indicând conjugarea:

au scris – .................................... – conjugarea ...................
fiind – ....................................... – ....................................
creeaz\ – .................................... – ....................................
s\ (-i) plac\ – .............................. – ....................................
nu agrea – ................................. – ....................................
t\cuse – ..................................... – ....................................
prev\d – ..................................... – ....................................
coborâm – .................................. – ....................................
48
2. Alc\tui]i perechi de verbe de aceea[i conjugare, care s\ rimeze:

Când auzi naiul ....................
Pace-n inimi pres\rând, > conjugarea ................................
Când afar\ vântul bate,

Dar fuior alb hornul ….........., > conjugarea ................................
{im]i c\-i bine s\ …...........….

{i natura s-o iube[ti. > conjugarea ................................
CATEGORIILE GRAMATICALE
MODUL. TIMPUL. PERSOANA. NUM|RUL.
1. Rescrie]i verbele din textele urm\toare, completând rubricile indicate mai jos,
dup\ modelul dat:
a) „… trântind la p\mânt satârul fuge printre mul]imea adunat\ împrejur,
strigând în gura mare c\ el nu îndr\zne[te a ucide pe acest om.“
(N. B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)
b) „Cine [tie dac\ nu l-a[ sup\ra, dac\ nu l-a[ p\gubi, poate, spunându-le alto-
ra c-a trecut pe aici.“
(Ioan Slavici, Moara cu noroc)
c) – Du-te de aici, c\ am de vorbit cu domnii!
Verbul Conjugarea Modul Timpul Persoana Num\rul

trântind a IV-a gerunziu — — —
49
2. G\si]i patru verbe de conjugarea I cu forme omografe la indicativ prezent [i la

indicativ perfect simplu, persoana a III-a, dup\ modelul de mai jos:
– (el) cânt\ – ..............................
– .............................. – ..............................
– .............................. – ..............................
3. Sublinia]i formele corecte în urm\toarele enun]uri:

Trebuie s\ aiv\ / aib\ mai mult\ grij\.
Creind / creând prea multe probleme, l-au eliminat din echip\.
Nu pot s\ cheltui / cheltuiesc prea mult.
Tu forn\i / forn\ie[ti ca un cal când ai guturai.
Mama desar\ / des\reaz\ brânza.
Îmi vine s\ chiui / chiuiesc de bucurie.
Este posibil s\ c\de]i / s\ cade]i într-o grup\ u[oar\.
MODURILE PERSONALE
MODUL INDICATIV
1. Rescrie]i, din textele de mai jos, numai verbele la modul indicativ, completând
tabelul dat:
a) „{i iat\ s-a ivit de undeva o alt\ pas\re, care zbura dup\ dânsul, c\ci era mai
aprig\ [i mai puternic\ f\r\ seam\n, ce se chema vultur [i începu a goni [oimul în
v\zduh ca s\-i ia vânatul.“
(Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Teodosie)
b) „Niciodat\ nu-mi închipuisem c\ vânatul nu vine spre pu[ca mea din pricina
lui [i abia acum vedeam c\ în p\durea aceea eu eram un du[man, ca [i lupii.“
(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunat\)
Verbul la Verb predicativ/ Conjugarea Timpul Persoana Num\rul
modul indicativ Verb copulativ
50
2. Folosi]i în enun]uri la modul indicativ, timpurile perfect simplu [i mai mult ca per-
fect, persoana a III-a, num\rul plural, verbele:
...................................................................................................
a culege ...................................................................................................
...................................................................................................
a vedea ...................................................................................................
...................................................................................................
a g\si ...................................................................................................
3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele perechi de verbe la timpul per-

fect simplu [i preciza]i persoana [i num\rul:
...................................................................................................
a) munci: ...................................................................................................
...................................................................................................
muncii: ...................................................................................................
...................................................................................................
b) citi: ...................................................................................................
...................................................................................................
citii: ...................................................................................................
4. Recunoa[te]i formele verbale la modul indicativ, timpul viitor, din textele de mai
jos, precizând dac\ sunt specifice:
z exprim\rii literare;
z exprim\rii populare (familiare);
z exprim\rii regionale;
z exprim\rii poetice.
a) „Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi g\si [i înc\ [i capul reteza-]i-l-voi!“
(Greuceanu)
b) „Mai suna-vei, dulce corn,
Pentru mine vreodat\?“ (M. Eminescu, Peste vârfuri….)
c) „Are s\ fac\ cum vrem noi, nu cum vrea el, c\ doar nu-i de capul s\u...“
d) „A sta în hambar [i a mânca la posmagi…“ (Ion Creang\, Poveste)
— ...................................................; ...................................................
— ...................................................; ...................................................
— ...................................................; ...................................................
— ...................................................; ...................................................
— ...................................................; ...................................................
— ...................................................; ...................................................
— ...................................................; ...................................................
51
MODUL IMPERATIV
1. Folosi]i în enun]uri formele verbale taci [i stai la modul indicativ [i la modul

imperativ punând în eviden]\ diferen]a prin punctua]ia propozi]iilor:
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
2. Preciza]i la ce mod sunt verbele din enun]urile urm\toare:

Nu scrie]i toate versurile? .................................................................
Nu scrie]i f\r\ alineat! .......................................................................
Merge]i mai u[or cu bocancii decât cu cizmele. ...............................
Merge]i mai repede! ........................................................................
3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele verbe la modul imperativ,

num\rul singular, la forma afirmativ\ [i negativ\:
forma afirmativ\ .......................................................................
a se duce forma negativ\ .........................................................................
forma afirmativ\ ......................................................................
a scrie forma negativ\ ........................................................................
forma afirmativ\ ......................................................................
a fi forma negativ\ ........................................................................
4. Folosi]i, în enun]uri, formele afirmative la singular [i la plural, modul imperativ,

ale verbelor:
singular .......................................................................................
a t\cea plural ..........................................................................................
singular ......................................................................................
a face plural ..........................................................................................
5. Reface]i forma ortografic\ a urm\toarelor combina]ii de verbe la modul impera-

tiv înso]ite de forme neaccentuate de pronume personal:
z afla]imil – ..................................................................
z opre[te]ile – ..............................................................
z aduna]imio – .............................................................
z scrie]ivile – ................................................................
z aduce]imio – ............................................................
z st\pâne[te]ile – .........................................................
52
MODUL CONJUNCTIV
1. Sublinia]i verbele la modul conjunctiv din textele urm\toare [i completa]i tabelul

de mai jos:
a) „S\-i fi zis toat\ lumea c\-i urât [i obraznic, ea ]inea una [i bun\, c\ b\iet ca
b\ietul ei nu mai este altul.“
(Ion Creang\, Povestea porcului)
b) „Într-un moment de desperare socoti c-ar fi bine s\ renun]e la favoarea legii
militare, s\ se întoarc\ peste un an în hain\ de ofi]er…“
(Liviu Rebreanu, P\durea spânzura]ilor)
c) „{i nime-n urma mea
Nu-mi plâng\ la cre[tet
Doar toamna glas s\ dea
Frunzi[ului ve[ted.“
(M. Eminescu, Mai am un singur dor)
d) „… mi-a întins mâna s\ i-o s\rut, mi-a cerut f\g\duiala c\ am s\ m\ culc ime-
diat, mi-a acordat o amânare de o or\…“
(Garabet Ibr\ileanu, Adela)
e) „Slutu se dete pe lâng\ fat\ [i începu s-o lingu[easc\ cu vorbe miorl\itoare…“
(Aleodor împ\rat)
Verbul la Verb predicativ/ Conjugarea Timpul Persoana Num\rul
modul conjunctiv Verb copulativ
2. Scrie]i formele verbale la imperativ [i formele scurte ale conjunctivului (f\r\ con-
junc]ia s\):
a) „Fie-]i îngerii aproape,
Somnul dulce.“
(Mihai Eminescu, Somnoroase p\s\rele)
b) „Fiarb\ vinu-n cupe, spumege pocalul…“
(Mihai Eminescu, Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Românie)
53
c) „O, privi]i-i cum viseaz\

Visul codrului de fagi!“
(Mihai Eminescu, Povestea codrului)
d) „{i pentru cine vrei s\ mori?
Întoarce-te, te-ndreapt\
Spre-acel p\mânt r\t\citor
{i vezi ce te a[teapt\.“
(Mihai Eminescu, Luceaf\rul)
z Verbe la modul imperativ z Verbe la conjunctivul scurt

................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
3. Citi]i cu aten]ie enun]urile urm\toare [i preciza]i sensul verbelor la modul con-

junctiv, alegând între:
a) conjunctiv cu sens de imperativ;
b) conjunctiv cu sens de condi]ional-optativ;
c) conjunctiv care exprim\ îndoiala.
S\-i spun, s\ nu-i spun... .....................................................................................

S\-i fi dat luna de pe cer, tot nemul]umit era. .....................................................
S\ fi]i prezen]i la prima or\! ...............................................................................
4. Preciza]i modul verbelor subliniate în enun]urile urm\toare:

S-aude zvon de lupt\. – modul ……..........................................
S-ascul]i de cei mai mari. – modul …….....................................
S-aduce]i aici toate proviziile. – modul ……...............................
S-ave]i r\bdare pân\ mâine! – modul ……................................
S-ascunde ceva sub zâmbetul lui! – modul ……........................
ATEN}IE!
Nu confunda]i verbele la conjunctiv înso]ite de conjunc]ia s\ cu verbele la indica-
tiv, perfect compus înso]ite de pronumele reflexiv se.
MODUL CONDI}IONAL – OPTATIV
1. Completa]i tabelul de mai jos cu verbele la modul condi]ional-optativ:

a) „Una din înc\peri, cea mare, ar fi trebuit s\ fie camer\ bun\ pentru cine s-ar
fi nimerit pe la ei musafir [i tot ea ar fi fost s\ fie camera în care s\ ]in\ ei lucrurile de
s\rb\toare…“ (Dinu S\raru, Ni[te ]\rani)
54
b) „… [i chiar de ar fi om de treab\ [i ar avea gânduri serioase, tot nu le-ar putea

înf\ptui decât peste vreo cinci ani, când va termina studiile…“
(Liviu Rebreanu, Ion)
c) „… îl asculta cu o curiozitate, împr\[tiat\ [i absent\; se vedea c\ nici m\car
nu-i trece prin cap s\ fie atent la cele ce le-ar putea spune Bil\, chiar dac\ din întâm-
plare responsabilul Arlus ar fi descoperit în evenimentele viitoare o anumit\ fisur\.“
(Marin Preda, Morome]ii)
Verbul la modul Predicativ / Timpul Persoana Num\rul
condi]ional-optativ Copulativ
2. Rescrie]i enun]urile de mai jos, corectând formele verbale scrise gre[it [i preciza]i
modul acestora:
a) Dute, duceteai învârtindute!
b) „Dun\re, ap\ vioar\,
Faceteai neagr\ cerneal\…“
(Folclor)
c) „Ducema[ [i ma[ tot duce…“
(Folclor)
d) Darar Dumnezeu s\ nu fie a[a!
a) ......................................................................................................................
b) ......................................................................................................................
c) .......................................................................................................................
d) ......................................................................................................................
3. Alc\tui]i propozi]ii optative în care s\ folosi]i verbele date la persoana I, num\rul

plural:
a pleca: .................................................................
a c\uta: .................................................................
a încerca: ..............................................................
a crea: ...................................................................
55
FUNC}IILE SINTACTICE ALE VERBELOR

LA MODURI PERSONALE
1. Recunoa[te]i verbele la moduri personale [i analiza]i-le, completând tabelul de
mai jos:
a) „Pe marea vie]ii când te duce vântul,
Fie-]i cârma cugetarea, de-]i e pânz\ sim]\mântul,
{i cu cât mai aprig vântul umfl\ valul furtunos,
Mai cu grij\ strânge pânza, cârma ]ine-o mai vânjos.“
(Alexandru Davila, Vlaicu-Vod\)
b) „Privite cu aten]ie, s-ar p\rea c\ toate stelele au str\lucirea variabil\ pentru c\
ele î[i schimb\ str\lucirea datorit\ unor modific\ri interne care se produc la o scar\ de
milioane de ani.“
(Eugen Todoran, Explozii în univers)
Verbul Conjugarea Modul Timpul Persoana Num\rul Forma Func]ia
afirmativ\/ sintactic\
negativ\
2. Folosi]i, în enun]uri, verbul a fi la cele patru moduri personale cu rol sintactic de

predicat verbal [i predicat nominal:
a) modul indicativ
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
b) modul imperativ
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
c) modul conjunctiv
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
d) modul condi]ional-optativ
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
56
3. Sublinia]i formele verbului a fi în enun]urile urm\toare, precizând func]ia sintactic\:

„Nu plâng c\ mi-i de Leana team\…“ ...............................................................
(George Co[buc, Du[mancele)
Nu-i p\mântesc frumosu-i chip! ..........................................................................
Mi-i ru[ine de oameni! .......................................................................................
ATEN}IE!
În expresiile mi-e sete, mi-e fric\, mi-e somn, etc. verbul a fi este verb predicativ,
iar substantivul care îl înso]e[te are func]ie sintactic\ de subiect.
MODURILE NEPERSONALE
1. Sublinia]i verbele la moduri nepersonale [i completa]i tabelul de mai jos:
a) „{i prinse a vorbi încet, privind piezi[ la foc cu obrazu-i scrijelat de cre]uri,
adâncit ca-ntr-o visare.“
(Mihail Sadoveanu, Strada L\pu[neanu)
b) „Dup\ îngânarea de melodie veche, sunet de caval amestecat cu voce nearti-
culat\, mo[ Haralambie a ferit instrumentul [i a recitat t\r\g\nat cuvinte ca din dureri
[i morminte neuitate.“
(Mihail Sadoveanu, Nada florilor)
c) „… oamenii au sim]it tot mai mult nevoia s\ cunoasc\ succesiunea anotim-
purilor, s\ poat\ cunoa[te perioadele favorabile unor lucr\ri agricole, ca sem\natul [i
culesul, cât [i a unor activit\]i legate de p\storit, cum este pornirea turmelor spre
p\[unile de var\ sau spre zonele de iernat.“
(Vasile Botancu, Calendarul de la Sarmisegetusa)
Verbul la modul Conjugarea Modul Timpul Num\rul
nepersonal
2. Scrie]i formele negative la participiu [i gerunziu ale verbelor:

........................................................
a crea ........................................................
57
........................................................
a crede ........................................................
........................................................
a descrie ........................................................
........................................................
a agrea ........................................................
3. Preciza]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:

Locurile de joac\ au fost desfiin]ate. ...................................................................
Ai no[tri au de jucat un meci important. ............................................................
Cei doi au ie[it pe deal, la cosit. .........................................................................
Au plecat olteni la coas\. ...................................................................................
Gospodarul se preg\tise pentru seceri[. .............................................................
Pentru secerat, a chemat în ajutor toate neamurile. ............................................
4. Recunoa[te]i valorile morfologice, rezultate prin conversiune, ale verbului la

modul participiu:
Era un om calculat. ............................................................................................
În public, vorbe[te calculat. ................................................................................
Calculatul finan]ist a majorat taxele. ...................................................................
Se încurc\ la calculatul sumelor. .........................................................................
5. Preciza]i func]ia sintactic\ [i valoarea morfologic\ a formelor de gerunziu din

enun]urile de mai jos:
I-a ascuns în intrândul zidului. ............................................................................
Îl atinge cu mâini tremurânde. ...........................................................................
V\d apropiindu-se o ma[in\. ..............................................................................
Imaginea lebedei murinde are valoare simbolic\. ...............................................
Întâlne[ti adesea oameni vorbind singuri. ...........................................................
V\zuse coborând turme de oi. ...........................................................................
6. Folosi]i la infinitiv verbul a vorbi înso]it de forme neaccentuate în dativ ale pro-
numelui personal, la cele trei persoane, la singular [i plural:
z singular z plural
persoana I ....................................... persoana I .......................................
persoana a II-a ................................ persoana a II-a .................................
persoana a III-a ............................... persoana a III-a ................................
7. Indica]i func]ia sintactic\ a verbului subliniat în enun]ul:

A nu se rupe florile! ......................................................
58
FUNC}IILE SINTACTICE ALE VERBELOR

LA MODURI NEPERSONALE
1.Rescrie]i verbele la moduri nepersonale din textele urm\toare, precizând modul
[i func]ia sintactic\:
a) „T\tarii, nici visând despre ce li se preg\te[te, înaintar\ pe calea apucat\ tot
cântând [i h\l\c\ind.“
(Simion Florea-Marin, Legende istorice din Bucovina)
b) „Apoi cu netrebnicii pe care-i adunase, el s-a ascuns în p\duri de nestr\b\tut
pe unde [i vântul trec\tor nu poate trece din cauza desimii copacilor, în adâncul c\rora
se putea ascunde o oaste numeroas\.“
(Stelian Neagoe, {tefan cel Mare)
c) „Asta e u[or de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât
rupându-se a]a înnodat\ [i cu nodul plumbuit.“
(I.L. Caragiale, D-l Goe)
2. Folosind tabelul de mai jos, analiza]i verbele la modurile infinitiv, gerunziu [i

supin din textele de la exerci]iul 1.
Verbul Conjugarea Modul Timpul Forma Func]ia
(la infinitiv) (afirmativ\ / sintactic\
negativ\)
3. Completa]i enun]urile urm\toare cu verbe la modul infinitiv [i recunoa[te]i

func]iile sintactice ale infinitivului:
Nu e u[or ……................……... pe to]i oamenii. ..............................................
Datoria elevilor este de ……....................………. ..............................................
Tu po]i ……....................………. orice problem\. ..............................................
M\ preg\tesc ……....................…..…. la [coal\. ..............................................
To]i elevii au dorin]a de ……....................………. ..............................................
Turi[tii au plecat înainte de …..................……… ..............................................
El a plecat f\r\ ……....................……….............. ..............................................
4. Folosi]i verbe la modul participiu cu func]iile sintactice date, precizând valoarea

morfologic\ (adjectiv, adverb):
59
a. atribut adjectival: ……....................……….........................................................

b. nume predicativ: ……....................……............................................................
c. complement circumstan]ial de mod: …...................…....................……….........
5. Sublinia]i verbele la modul gerunziu [i preciza]i func]iile sintactice ale acestora:

Se aude trosnind. ……....................……..............................................................
V\d trecând norii. ……....................……..............................................................
M-am s\turat stând în cas\. ……....................……...............................................
Auzeam glasuri strigând de pretutindeni. ……....................……..........................
Treceau pe uli]\ cântând [i chiuind. ……....................……...................................
Venind spre [coal\, s-a întâlnit cu noi. ……....................……................................
6. Completa]i enun]urile urm\toare cu verbe la modul supin [i identifica]i func]iile

sintactice ale acestui mod:
Nu e u[or ….............................…… …..........................................……
Ma[ina este ….............................…… ….......................................……
Ma[ina ….............................…… este nou\. ….............................……
Am …....................................…… lec]ia. …...................................……
M-am s\turat ….................................…… ….................................……
Corectarea lucr\rii se face dup\ …..................…… ….........................
VERBELE COPULATIVE
1. Preciza]i valoarea predicativ\ sau copulativ\ a verbelor a fi [i a deveni subliniate

în textele de mai jos:
a) „Era o moarte pustie, f\r\ c\p\tâi, f\r\ lumânare, fiindc\ p\mântul, pân\ la
urm\ e c\p\tâiul nostru de veci, [i dac\ e[ti la tine acas\, unde ai pune capul jos [i te-ar
apuca somnul din urm\, c\p\tâiul e al t\u.“
(Dinu S\raru, Clipa)
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
b) „Mihai se c\]\ra pe trunchiul de la pup\ ca locul de observa]ie s\ fie cât mai

sus, deoarece în felul acesta erorile devin [i ele mai mici [i îndreptându-se cu fa]a spre
soare î[i potrivea luneta sextantului la ochi.“
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
60
2. Analiza]i, la alegere, un verb predicativ [i un verb copulativ din textele de la exer-

ci]iul anterior:
a) ................................ = .................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
b) ................................ = .................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i verbul a fi ca verb predicativ, cu sensurile

urm\toare:
z a exista: ..........................................................................................................
z a se g\si: ........................................................................................................
z a pleca: ...........................................................................................................
z a proveni: .......................................................................................................
z a se întâmpla: .................................................................................................
4. Identifica]i valoarea morfologic\ – verb copulativ / verb predicativ – a verbelor

subliniate în enun]urile urm\toare:
Fiecare a ie[it de la spectacol cu alt\ p\rere. ......................................................
Copiii se f\cuser\ mari. ......................................................................................
Aceste prese s-au f\cut în sec]ia noastr\. ...........................................................
Dup\ trei ani voi ie[i inginer. ..............................................................................
R\mâne]i în cas\ pân\ trece furtuna! .................................................................
Fapta lui se nume[te tr\dare. .............................................................................
Au r\mas impresiona]i de cele v\zute. ................................................................
Cuvintele tale înseamn\ mult pentru el. .............................................................
Nu ]i-ai însemnat tema? .....................................................................................
Vei r\mâne repetent dac\ nu înve]i! ...................................................................
ATEN}IE!
Verbele a fi, a deveni, a se numi, a se chema, a însemna, a se face, a ajunge, a
ie[i, a r\mâne sunt:
a) predicative, când sensul lor permite combinarea cu adverbul undeva.
b) copulative, când sensul lor admite combinarea cu termenii cumva, ceva,
cineva.
5. Alc\tui]i enun]uri care s\ conÆinå predicate nominale alc\tuite din:

a) a fi + substantiv în cazul acuzativ:
..........................................................................................................................
61
b) a însemna + verb la modul infinitiv:

..........................................................................................................................
c) a p\rea + verb la modul participiu (adjectivat):
..........................................................................................................................
d) a r\mâne + adjectiv:
..........................................................................................................................
e) a ie[i + adverb:
..........................................................................................................................
f) a deveni + verb la participiu:
..........................................................................................................................
g) a ajunge + numeral:
..........................................................................................................................
h) a ie[i + adverb de mod:
..........................................................................................................................
i) a se face + adjectiv (provenit prin derivare cu sufix):
..........................................................................................................................
6. Sublinia]i construc]iile cu valoare de grup verbal nominal subliniate în enun]urile

urm\toare [i preciza]i ce func]ie sintactic\ au:
Model: Încercarea de a fi simpatic era evident\. – atribut verbal.
Nu po]i fi atent la toate am\nuntele. .............................................................
Fiind singur acas\, are spor la înv\]at. ...........................................................
Se viseaz\ a fi cel mai bun medic. ..................................................................
Condi]ia era de a fi mai r\bd\tor. ..................................................................
Presupunerea de a fi fost sup\rat pe noi se confirm\. ....................................
ATEN}IE!
Verbul a fi cu valoare de verb copulativ alc\tuie[te împreun\ cu numele predica-
tiv un grup verbal nominal când este la moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu).
7. Analiza]i, la alegere, unul dintre grupurile verbale nominale de la exerci]iul ante-

rior, dup\ modelul urm\tor:
Încercarea de a fi simpatic era evident\.
de a fi simpatic = atribut verbal exprimat prin grup verbal nominal alc\tuit din
verbul copulativ a fi, conjugarea a IV-a, infinitiv, prezent,
forma afirmativ\ çi numele predicativ simpatic exprimat prin
62
adjectiv propriu-zis, simplu, variabil cu 2 termina]ii ([i 4 forme

flexionare), masculin, singular, nominativ, grad pozitiv; grupul
verbal nominal este precedat de prepozi]ia simpl\ de.
...................................... = .................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
DIATEZELE VERBULUI
1. Rescrie]i verbele din textele de mai jos [i subiectele acestor verbe, men]ionând
[i situa]iile când verbul are subiect neexprimat, dup\ modelul dat:
a) „Apostol se cutremur\, ca [i când cuvintele colonelului i-ar fi str\puns ace în
inim\, c\ci el ast\zi nu mai dorea în]elegere, ci tocmai motive de ur\ [i îndârjire prin
care s\-[i a]â]e, înfl\c\rat\, credin]a.“
– se cutremur\ – Apostol
– ............................................. – .............................................
– ............................................. – .............................................
– ............................................. – .............................................
b) „Astfel, în minutul când armata ]\rii era dezorganizat\ de domnul ce se
temea de dânsa, el î[i organiz\ un trup de o[tire prin care ]inea în frâu împil\rile tur-
cilor [i ocrotea pe supu[ii s\i.“
– ............................................. – .............................................
– ............................................. – .............................................
– ............................................. – .............................................
– ............................................. – .............................................
– ............................................. – .............................................
OBSERVA}I!
Forma unui verb poate exprima urm\toarele raporturi cu subiectul gramatical:
a) Diateza activ\: Ei înva]\ defini]ii. – subiectul face ac]iunea;
→ →
b) Diateza reflexiv\: Ei se înva]\ cu greul. – subiectul face ac]iunea [i tot el o
→
suport\; ←
c) Diateza pasiv\: Ei sunt înv\]a]i de profesori. – subiectul suport\ ac]iunea
← ←
f\cut\ de altcineva (complement de agent).
63
2. Preciza]i raportul dintre ac]iunea verbului [i subiect în enun]urile urm\toare:

Ea plimb\ câinele prin parc. – ............................................................................
Ea se plimb\ lini[tit\. – .......................................................................................
Ea este plimbat\ cu tr\sura. – ............................................................................
3. Folosi]i, în enun]uri, verbele de mai jos pentru a exprima, pe rând, cele trei tipuri
de raporturi cu subiectul, ilustrate în exerci]iile anterioare:
a) ................................................................................................
a aminti: b) ................................................................................................
c) ................................................................................................
a) ................................................................................................
a l\uda: b) ................................................................................................
c) ................................................................................................
DIATEZA ACTIV|
1. Sublinia]i verbele la diateza activ\ din textele urm\toare:

a) „Totu[i, preotul sim]i c\ generalul s-a sup\rat [i, murmurând o scuz\, î[i iu]i
pa[ii, ca s\ ajung\ cel dintâi la locul execu]iei [i s\ se încredin]eze cum i-au îndeplinit
ordinele.“
b) „Dac\ îns\ Eminescu a fost angajat la Giurgiu, atunci însemna c\ peste iarn\
n-a avut leg\turi cu niciun teatru, ci numai le-a frecventat, ceea ce înt\re[te b\nuiala c\
s-a ad\postit pe la vreun cunoscut în Bucure[ti sau chiar la frate-s\u, de unde îns\ a
fugit în prim\var\ la Giurgiu, pe unde [tia c\ o s\ treac\ trupa teatral\.“
(George C\linescu, Via]a lui Mihai Eminescu)
2. Analiza]i la alegere, unul dintre verbele la diateza activ\ identificate în textele de

la exerci]iul anterior:
...................................... = .................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
3. P\strând sensul ini]ial, transforma]i enun]urile de mai jos, trecând verbele la

diateza activ\:
Model: Nu m\ mir de nimic. → Nimic nu m\ mir\.
M\ sperii de câini. → .........................................................................................
Copiii sunt adu[i de p\rin]i. → ...........................................................................
64
Explica]iile erau date de profesori. → .................................................................

Calculele vor fi f\cute de contabili. → ................................................................
Te-ai sup\rat pe noi? → .....................................................................................
4. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i verbul a gândi la diateza activ\ [i preciza]i

func]iile sintactice:
a) modul imperativ: .............................................; .............................................
b) modul infinitiv: ................................................; .............................................
c) modul participiu: ..............................................; ............................................
d) modul gerunziu: ..............................................; .............................................
e) modul supin: ...................................................; .............................................
DIATEZA REFLEXIV|
1. Sublinia]i verbele la diateza reflexiv\ din textele de mai jos:

a) „Auzi c\ înc\ de ieri dup\ amiaz\ Cri[an, cu o oaste de ]\rani s-a repezit
asupra ora[ului Brad, au ucis acolo pe cine s-a împotrivit, au dat foc câtorva cur]i
domne[ti, iar pe neme[ii care s-au închis în biserica reformat\ i-au tras jos chiar din turn
[i i-au omorât pe to]i.“
(Liviu Rebreanu, Cr\i[orul Horia)
b) „De ce se temea cel mai mult închipuindu-[i viitorul acela superior în multe
privin]e era c\ experien]a genera]iei sale [i-ar fi putut pierde propor]iile avute la vremea
dat\…“
(Marin Preda, Cel mai iubit dintre p\mânteni)
2. Analiza]i, la alegere, unul dintre verbele la diateza reflexiv\ din textele de la exer-
ci]iul anterior:
...................................... = .................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
3. Folosi]i urm\toarele forme neaccentuate cu valoare de pronume personal [i cu

valoare de pronume reflexiv [i sublinia]i verbele la diateza reflexiv\:
m\ — pronume personal: ...................................................................................
— pronume reflexiv: .....................................................................................
mi — pronume personal: ....................................................................................
— pronume reflexiv: .......................................................................................
te — pronume personal: .....................................................................................
]i — pronume personal: .....................................................................................
65
4. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i formele verbelor a se l\uda [i a-[i închipui la

modul indicativ, timpul perfect compus, la toate persoanele [i apoi la modul gerunziu,
dup\ modelul dat:
a se l\uda
indicativ, perfect compus gerunziu
singular: persoana I: (eu) m\ laud l\udându-m\
persoana a II-a: .................................. ..................................
persoana a III-a: ................................. ..................................
plural: persoana I: ............................................ ..................................
persoana a II-a: ...................................... ..................................
persoana a III-a: ..................................... ..................................
a-[i `nchipui
indicativ, perfect compus gerunziu
singular: persoana I: ........................................ l\udându-m\
persoana a II-a: .................................. ..................................
persoana a III-a: ................................. ..................................
plural: persoana I: ............................................ ..................................
persoana a II-a: ...................................... ..................................
persoana a III-a: ..................................... ..................................
ATEN}IE!
z Pronumele reflexiv în cazul dativ poate fi:
a) marc\ a diatezei reflexive: Î[i aminte[te prima zi de [coal\.
b) complement indirect: Î[i spune c\ mai are timp. (= sie[i)
c) atribut pronominal: Î[i vede defectele. (= sale)
5. Identifica]i pronumele reflexive care au func]ii sintactice [i preciza]i aceste

func]ii:
Se teme s\ se cânt\reasc\ [i s\-[i m\soare în\l]imea.
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
{i-a propus s\-[i rezolve problemele f\r\ a se pune în situa]ii nepl\cute.

z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
66
VERBELE ACTIVE PRONOMINALE

Facultativ
1. Preciza]i cazul [i func]ia sintactic\ a pronumelor personale sau reflexive subliniate (forme
neaccentuate), care determin\ verbele active pronominale, dup\ modelul dat:
M\ v\d spunându-i adev\rul. – cazul acuzativ, complement direct.
Îmi spun mereu c\ mai am timp. – ....................................................................
Se recunoscuse într-o fotografie. – .....................................................................
Î[i repro[eaz\ graba. – .......................................................................................
Ne [tergem de praf. – ........................................................................................
Ne [i vedeam mari arti[ti. – ................................................................................
S-a lovit la mân\. – .............................................................................................
Se g\te[te ca o sorcov\. – ..................................................................................
DIATEZA PASIV|
COMPLEMENTUL DE AGENT
1. Sublinia]i verbele la diateza pasiv\ din textele urm\toare [i completa]i tabelul de

mai jos:
a) „Istoricul (...) avea s\ scrie c\ popula]ia Berlinului era departe de a fi entuzi-
asmat\ de comunicatul pe care avea s\-l ceteasc\ a doua zi în zori [i din care afl\ c\
f\r\ s\ fi fost întrebat\ era târât\ f\r\ putin]\ de întoarcere pe drumul r\zboiului.“
(Marin Preda, Delirul)
b) „Spre marea mirare a celor de fa]\, el spunea (...) c\ argint\ria arenda[ului a
fost ascuns\ de al]ii în casa lui Buz\-Rupt\, c\ cu]itul lui S\il\ a fost l\sat dinadins în
trupul lui Han]l…“
(Ioan Slavici, Moara cu noroc)
c) „… sentimentul era atât de viu, treapta era oarecum coborât\, încât m\
însp\imânta ideea de a nu fi pus [i în alte situa]ii în care a[ fi fost obligat s\ m\ conving
câte calit\]i afective în care cred îmi mai lipsesc.“
(Augustin Buzura)
Verbul la Conjugarea Modul Timpul Persoana Num\rul Forma Func]ia
diateza (afirmativ\/ sintactic\
pasiv\ negativ\)
67
ATEN}IE!
Pentru a nu confunda verbul la diateza pasiv\ cu predicatul nominal alc\tuit din
verbul a fi [i un nume predicativ exprimat prin adjectiv provenit din verb la par-
ticipiu, folosi]i-v\ de complementul de agent.
Exemplu: A fost l\udat + de c\tre cineva → verb la diateza pasiv\, predicat verbal;
Sunt uimit + de c\tre cineva → predicat nominal.
2. Folosindu-v\ de preciz\rile anterioare, indica]i felul predicatelor subliniate în

enun]urile urm\toare:
a) Trandafirii erau ofili]i. .....................................................................................
b) Iarba este ars\ de brumele toamnei. ..............................................................
c) Manuscrisul a fost ars chiar de autor. .............................................................
d) Era dus de pe lumea asta. .............................................................................
e) Este dus la serb\ri [i prezentat ca mare artist. ...............................................
OBSERVA}I!
Când se folosesc mai multe verbe consecutive la diateza pasiv\, verbul auxiliar
a fi nu se repet\ [i fiecare verb are func]ia de predicat verbal (al doilea predicat
verbal fiind eliptic de verbul auxiliar).
3. Transforma]i enun]urile de mai jos, trecând verbele la diateza pasiv\ [i preciza]i

prin ce este exprimat complementul de agent, dup\ modelul dat:
Model: El m\ ajut\ totdeauna.
Totdeauna sunt ajutat de el. — pronume personal.
a) Cineva l-a anun]at.

........................................................... — ...........................................................
b) Fiecare te va ajuta.
........................................................... — ...........................................................
c) Cel\lalt nu l-a recunoscut.
........................................................... — ...........................................................
d) Al doilea a câ[tigat cursa.
........................................................... — ...........................................................
4. P\strând sensul ini]ial, transforma]i enun]urile de mai jos conform men]iunilor

din paranteze, dup\ modelul dat:
Model: Prietenii m\ vor ajuta.

Eu voi fi ajutat de prieteni. (diateza pasiv\)
68
a) M\ mir\ îndr\zneala voastr\.

…………………………………….............................………………… (diateza reflexiv\)
b) Nu sunt crezut de nimeni.
…………………………………………................................……………… (diateza activ\)
c) Se plimb\ cu tr\sura.
…………………………………………................................……………… (diateza pasiv\)
d) Am adus multe îmbun\t\]iri proiectului.
……………………………………………………................................…… (diateza pasiv\)
e) S-a speriat de consecin]e.
……………………………………………................................…………… (diateza pasiv\)
ATEN}IE!
Verbele înso]ite de pronumele reflexiv în acuzativ pot fi determinate de comple-
mentul de agent, devenind verbe cu form\ reflexiv\ pasiv\ (reflexivul pasiv).
Exemplu: Rezultatele se anun]\ mâine.
Rezultatele sunt anun]ate (de c\tre cineva) mâine.
5. Grupa]i în tabelul de mai jos, verbele subliniate în enun]urile urm\toare:

Nimeni nu se mir\ când se anun]\ noi descoperiri.
Casele se vând cu pre]uri foarte mari.
Nu s-au în]eles niciodat\.
S-au gândit numai la ei.
Piesele s-au depozitat într-o box\.
Verbe la diateza reflexiv\ Verbe reflexiv-pasive
VERBELE IMPERSONALE
1. Identifica]i verbele personale [i impersonale din textele urm\toare, grupându-le

în tabelul de mai jos:
a) „Pare c\ [i trunchii vecinici poart\ suflete sub coaj\,
Ce suspin\ printre ramuri cu a glasului lor vraj\…“
(Mihai Eminescu, C\lin (file din poveste))
b) „Se pare cum c\ alte valuri
Cobor mereu pe-acela[i vad,
Se pare cum c\-i alt\ toamn\
Ci-n veci acelea[i frunze cad.“
(Mihai Eminescu, Cu mâne zilele-]i adaogi)
69
c) „{i dac\ ramuri bat în geam

{i se cutremur plopii,
E ca în minte s\ te am
{i-ncet s\ te apropii.“
(Mihai Eminescu, {i dac\…)
d) Tuna, fulgera, ploua, ningea, viscolea, el trebuia s\ r\mân\ acolo.
Verbe la diateza reflexiv\ Verbe reflexiv-pasive
2. Analiza]i, la alegere, unul dintre verbele impersonale de la exerci]iul anterior:

...................................... = .................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
3. Preciza]i valoarea de verbe predicative personale sau impersonale [i pe cea co-

pulativ\ personal\ a cuvintelor subliniate în enun]urile urm\toare dup\ modelul dat:
Model: El era acolo de câteva zile. – predicativ personal
El era mun]umit de rezultat. – copulativ personal
Era s\ cad\ pe sc\ri. – predicativ impersonal
a) El înseamn\ totul pe hârtie. .........................................................
Maria înseamn\ totul pentru mine. ..............................................
Înseamn\ c\ va ploua. ..................................................................
b) El r\mâne acas\. ..........................................................................
El r\mâne singur acas\. ................................................................
R\mâne s\ mai discut\m. .............................................................
c) El iese pe u[\. ..............................................................................
El iese doctor dup\ terminarea facult\]ii. .....................................
Iese ce se poate din afacerea asta. ..............................................
d) El p\rea nemul]umit. ...................................................................
P\rea c\ avea s\ ning\. ...............................................................
70
e) El ajunge la [coal\. ......................................................................

El ajunge director dup\ doi ani. ...................................................
Ajunge cu vorba! .........................................................................
f) Greuceanu se f\cu într-un buzdugan. .........................................
Ion se f\cu agricultor. ..................................................................
Pâinea se f\cu în cuptor. ..............................................................
RE}INE}I!
Verbele a fi [i a p\rea (mai rar) au valoare impersonal\ [i copulativ\ când intr\ în
structura unor expresii verbale impersonale.
Acestea pot fi formate din:
a) — verbele a fi sau a p\rea (la diferite moduri [i timpuri) + adverb de mod:
E bine c\ ai venit.
Îmi pare r\u de tine.
+ substantiv:
Era o minune dac\ venea.
P\rea un noroc c\ sc\pase.
+ pronume:
Ar fi ceva dac\ ar reu[i.
Expresiile verbale impersonale de mai sus au func]ia de predicate nominale.
b) — verbul a fi (la diferite moduri [i timpuri) + participiu pasiv:

E dovedit c\ a gre[it.
I-a fost dat s\ câ[tige.
Era [tiut c\ a gre[it.
Expresiile verbale impersonale de mai sus au func]ia de predicate verbale (fiind
la diateza pasiv\).
4. Sublinia]i expresiile verbale impersonale din enun]urile de mai jos:

a) Se plânge c\ e singur, dar e mai sigur a[a, decât s\ stea cu p\rin]ii.
b) Nu e niciodat\ sigur c\ situa]ia nu se va repeta.
c) Ar fi fost mai normal s\ plece diminea]a.
d) E uimitor c\ poate s\ fie calm într-o asemenea situa]ie.
e) Nu va fi deloc u[or s\ fii atent dup\ ce ai fost sâcâit de întreb\rile celorlal]i.
5. Alc\tui]i câte un enun] ilustrativ pentru fiecare dintre expresiile verbale imper-
sonale urm\toare alc\tuite din:
a) verbul a fi + adverb de mod (gradul superlativ absolut):
..........................................................................................................................
b) verbul a p\rea + adverb de mod (gradul pozitiv): .........................................
..........................................................................................................................
71
c) verbul a fi + substantiv comun: ......................................................................

d) verbul a p\rea + substantiv comun: ...............................................................
e) verbul a fi + pronume (nehot\rât): ................................................................
6. Analiza]i expresiile verbale subliniate în textele urm\toare, dup\ modelul dat:

E u[or s\ min]i.
e u[or = predicat nominal, exprimat prin expresie verbal\ impersonal\, alc\tuit\
din verbul copulativ impersonal a fi, conjugarea a IV-a, diateza activ\,
indicativ, prezent, form\ afirmativ\ + numele predicativ u[or exprimat
prin adverb de mod, gradul pozitiv.
Ce ]i-e scris, în frunte ]i-e pus.
e scris = predicat verbal exprimat prin expresie verbal\ impersonal\, conjugarea
a IV-a, diateza pasiv\, indicativ, prezent, form\ afirmativ\.
a) Mi-ar fi p\rut bine dac\ ai fi venit.
...................................... = .................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
b) }i-a fost h\r\zit s\ tr\ie[ti în lux.
...................................... = .................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
.................................................................................
7. Corecta]i enun]urile urm\toare, explicând în ce constau gre[elile:

a. Trebuie[te s\ se gândeasc\ mai bine.
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
b. Ce sunt cu c\r]ile astea?
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
c. Nimere[te orbul Br\ila [i eu nu eram s\ nimeresc strada ta?
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
LOCU}IUNILE VERBALE
1. G\si]i echivalentul semantic (verbul sinonim) pentru fiecare din locu]iunile ver-
bale de mai jos:
a face din ]ân]ar arm\sar – ................................................................................
a duce cu vorba – ..............................................................................................
72
a lua în balon – ..................................................................................................
a b\ga de seam\ – .............................................................................................
a b\ga la cap – ..................................................................................................
2. Scrie]i locu]iunile verbale sinonime verbelor de mai jos:

………............................................................................... – a se demasca
………............................................................................... – a amâna
………............................................................................... – a muri
………............................................................................... – a omite
………............................................................................... – a fugi
3. Sublinia]i locu]iunile verbale din textele urm\toare [i completa]i tabelul de mai jos:
a) „– Înc\ te ui]i la ei, b\rbate, zicea mama, [i le dai paiele! (…) Iac\, dac\ nu
v-am s\celat ast\zi, face]i otrocol prin cele mâ]e [i da]i la om ca cânii prin bâ]. Ara!
d-apoi ave]i la [tiin]\ c\ prea v\ întrece]i cu dediochiul!“
b) „… [-apoi ]ine tu minte, copile, ce-]i spun eu: c\ de i-a mai da lui nasul s\ mai
miroase pe-aici, apoi las! Numai tu s\ nu cumva s\ te r\sufli cuiva s\ prind\ el de veste.
{i de atunci c\uta [i ea vreme cu prilej ca s\ fac\ pe obraz cum\tru-s\u. Se pune
ea pe gânduri [i st\ în cumpene, cum s\ dreag\, ce s\-i fac\?“
(Ion Creang\, Capra cu trei iezi)
Locu]iunea Conjug. Diateza Modul Timpul Persoana Nr. Forma Func]ia

afirm./neg. sintactic\
4. Demonstra]i polisemia verbelor de mai jos, g\sind locu]iuni verbale formate de la

verbul respectiv [i preciza]i echivalentul semantic al fiec\rei locu]iuni, dup\ modelul dat:
73
– frunze la câini = a lenevi

...................................... = ......................................
a(-[i) t\ia ...................................... = ......................................
...................................... = ......................................
...................................... = ......................................
...................................... = ......................................
...................................... = ......................................
...................................... = ......................................
a(se/-[i) lua ...................................... = ......................................
...................................... = ......................................
...................................... = ......................................
...................................... = ......................................
VALORILE STILISTICE ALE VERBULUI

1. Preciza]i ce semnifica]ie are repeti]ia verbului în textele de mai jos, alegând prin
subliniere una din variantele propuse:
a) „Mircea însu[i mân\-n lupt\ vijelia-ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calc\ totul în picioare.“
z Repeti]ia sugereaz\ – intensitatea ac]iunii
– durata ac]iunii
b) „Ziua ninge, noapte ninge, diminea]a ninge iar\...“
(Vasile Alecsandri, Iarna)
z Repeti]ia subliniaz\ – intensitatea fenomenului
– durata fenomenului
c) „{i merse, [i merse, [i merse, pân\ ce li se f\cu calea cruce...“
(Greunceanu)
z Repeti]ia accentueaz\ ideea de – intensitate
– durat\
d) „{i se luptar\, [i se luptar\ [i se luptar\, pân\ ce ostenir\...“
(Greunceanu)
z Repeti]ia sugereaz\ – intensitatea
– durata
2. Preciza]i ce imagini artistice sugestive se creeaz\ prin folosirea verbului ono-

matopeic subliniat:
„Vâjâind ca vijelia [i ca plesnetul de ploaie...“ (Mihai Eminescu, Scrisoarea III)
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
74
3. Preciza]i ce efect stilistic are, în urm\toarele versuri, suita de verbe la indicativ

prezent, împreun\ cu reluarea conjunc]iei [i:
„Ca volbura toamnei se-nvârte el roat\
{i intr\-n urdie ca lupu-ntre oi
{i-o frânge de grab\, [i-o bate-napoi
{i-o vântur\ toat\.“
(George Co[buc, Pa[a Hassan)
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
4. Citi]i cu aten]ie enun]urile de mai jos [i preciza]i semnifica]ia formelor inverse de

condi]ional-optativ, alegând între urm\toarele posibilit\]i:
a) exprim\ triste]ea;
b) sugereaz\ atmosfera arhaic\ (de vechime);
c) exprim\ ura;
d) subliniaz\ duio[ia.
z Jelui-m-a[ [i n-am cui,
Jelui-m-a[ codrului … → ................................................................
z Mânca-l-ar mama pe el! → ...........................................................
z Cr\pa-]i-ar ochii s\-]i crape! → ......................................................
z Venir-ar vremea s\ plec departe. → ..............................................
5. Citi]i textul urm\tor [i r\spunde]i cerin]elor de mai jos:

„… dar mâna îi cade, puterile îi sl\besc, groaza îl st\pâne[te [i, trântind la
p\mânt satârul, fuge printre mul]imea adunat\ împrejur, strigând în gura mare c\ el nu
îndr\zne[te a ucide pe acest om. Astfel, în acele mari timpuri b\trâne un cimbru bar-
bar se înfior\ de vederea m\rea]\ a lui Marius [i nu îndr\zni a ucide pe acel ce zdro-
bise tot neamul lui.“
a) La ce timp sunt verbele?
..........................................................................................................................
b) Ce timp verbal accentueaz\ imaginea m\re]iei personajului central [i atmos-
fera de încordare specific\ momentului descris?
..........................................................................................................................
RE}INE}I!
Aceast\ modalitate de folosire a dou\ forme temporale a fost numit\ de Tudor
Vianu tehnica basoreliefului.
75
6. Sublinia]i verbele prin care se realizeaz\ personificarea în versurile:

a) „Iar vântul spune crengilor plecate
Povestea ta, frumoas\ domni[oar\.“
(Octavian Goga, D\sc\li]a)
b) „E toamn\, e fo[net, e somn…

Copacii pe strad\ ofteaz\;
E tuse, e plânset, e gol…
{i-i frig, [i bureaz\.“
(George Bacovia, Nervi de toamn\)
c) „Blând, tainele vi le desface
Din sânu-i milostiva glie,
C\ci toat\ floarea v\ cunoa[te
{i toat\ frunza ei v\ [tie.“
(Octavian Goga, Plugarii)
7. Sublinia]i r\spunsul corect privind rolul verbelor la indicativ imperfect [i la gerun-

ziu din rima versurilor:
„Me[terii gr\bea,
Sc\rile-ntindea,
Locul m\sura,
Ziduri ridica,
Dar orice zidea
Noaptea se surpa“
(Mân\stirea Arge[ului)
b) „Din ochi l\cr\mând,
Pe câmpi alergând,
Pe to]i întrebând
{i la to]i zicând…“
(Miori]a)
z Formele verbale au rolul de:
a) a sugera perseveren]a;
b) a accentua dinamismul secven]ei;
c) a sublinia ner\bdarea;
d) a surprinde continuitatea ac]iunii.
76
TEST DE EVALUARE
z Se d\ textul urm\tor:
Trebuie s\ în]elegi c\ nu e u[or s\ fii p\rinte. Copiii sunt un izvor de via]\ [i

devin, cu timpul, bucuria tâmplelor c\runte. Dar se cresc greu, cu multe sacrificii: mai
sunt certa]i de p\rin]i, mai sunt l\uda]i de profesori, te [i bucur\, te [i întristez\. Î]i dai
sufletul pentru ei [i nu în]elegi c\ se desprind încetul cu încetul de tine [i pornesc în pro-
pria lor via]\. Nu-]i mai r\mâne atunci decât s\ speri c\-[i vor întoarce din când în când
privirile [i spre tine. La rândul lor, vor da via]\ altor copii [i abia atunci vor în]elege [i ei
c\ nu e u[or s\ fii p\rinte.
z Se cere:
a) identifica]i în textul de mai sus:
– dou\ verbe auxiliare ...................................................................... 0,50 puncte
– dou\ verbe predicative personale .................................................. 0,50 puncte
– dou\ verbe copulative personale .................................................. 0,50 puncte
– dou\ verbe predicative impersonale .............................................. 0,50 puncte
– o expresie verbal\ impersonal\ ...................................................... 0,25 puncte
– dou\ locu]iuni verbale .................................................................. 0,50 puncte
– dou\ verbe la diateza activ\ ......................................................... 0,50 puncte
– dou\ verbe la diateza reflexiv\ ..................................................... 0,50 puncte
– dou\ verbe la diateza pasiv\ ........................................................ 0,50 puncte
– un verb reflexiv-pasiv .................................................................... 0,25 puncte
– dou\ complemente de agent ....................................................... 0,50 puncte
b) alc\tui]i enun]uri în care urm\toarele verbe din text s\ aib\ alte valori morfo-
logice, precizând aceste valori:
z a în]elege
în text este: ..........................................................................................
alt\ valoare morfologic\: ......................................................................
z a r\mâne
în text este: ..........................................................................................
alt\ valoare morfologic\: ......................................................................
2 puncte
c) explica]i efectul stilistic al folosirii verbelor la prezent:
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
2 puncte
77
Caiet_Romana_VII_partea 1_04_substantivul (78-89)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 78
SUBSTANTIVUL
FELUL SUBSTANTIVELOR
1. ScoateÆi pe o coloanã substantivele comune care au devenit proprii [i pe altå
coloanã substantivele proprii care au devenit comune:
a) „Tu te lauzi c\ Apusul înainte Æi s-a pus?“
(M. Eminescu, Scrisoarea III)
b) „Dezleag\ pe Zori-de-ziu\, Miez-de-noapte, De-cu-sar\
Din cazanul care-l duce, dându-le de drum merinde…“
(M. Eminescu)
c) „Purta c\ciul\ ]uguiat\ de astrahan [i blan\ cu guler de vidr\.“
(M. Sadoveanu, Baltagul)
d) „Acest ciudat [i s\rac amestec de obiecte îng\duie totu[i p\storilor s\-[i duc\
via]a de robinsoni întreaga var\.“
(G. Bogza, Cartea Oltului)
................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
................................................... ...................................................
2. Forma]i câte un enun] pentru fiecare dintre situa]iile de mai jos legate de schim-
barea clasei morfologice a substantivului:
a) pronumele reflexiv sine s\ devin\ substantiv:
..........................................................................................................................
b) verbul la gerunziu suferind s\ devin\ substantiv:
..........................................................................................................................
c) substantivul ianuarie s\ devin\ adverb:
..........................................................................................................................
d) substantivul român s\ devin\ adjectiv:
..........................................................................................................................
e) substantivul bu[tean s\ devin\ adverb de mod la gradul superlativ absolut:
..........................................................................................................................
3. Da]i câte un exemplu de substantiv format cu ajutorul urm\toarelor sufixe (specifice):

a) substantive comune - eas\ ...................................
- enie .................................... - et .......................................
- ar ....................................... - ime ...........................................
- \rie ..................................... - oare ..........................................
- erie ..................................... b) substantive proprii
- \t ....................................... - eanu .........................................
- c\ ....................................... - escu ..........................................
- ean ..................................... - il\ ..............................................
78
GENUL SUBSTANTIVELOR
1. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare substantivelor care exprim\ genul prin
cuvinte cu radical diferit.
b\iat
x ]ap
bunic m\gar
coco[ tat\
vac\ berbec
2. Scrie]i în dreptul substantivelor de mai jos forma la masculin sau feminin format\
prin sufixare:
lup .............................................. gâsc\ ...........................................
bivol ........................................... vulpe ............................................
urs .............................................. ra]\ ..............................................
iepure ......................................... cioar\ ...........................................
3. Sublinia]i substantivele epicene din lista urm\toare: linx, balen\, leu, foc\,
c\mil\, nutrie, ghepard, bou, pup\z\, capr\, ]ipar, vultur, m\gar, leb\d\, uliu.
4. Identifica]i genul urm\toarelor substantive defective de num\r:

aur ......................................... preliminarii .........................................
sânge ..................................... funeralii .............................................
unt ......................................... represalii ............................................
NUM|RUL SUBSTANTIVELOR
1. Nota]i, dup\ modelul de mai jos, r\spunsurile adev\rate [i pe cele false:
– substantivul argint are forma de plural argin]i NU
– pluralul substantivului hotel este hoteluri DA
– substantivul pârâu are forma de plural pârâuri
– substantivul subiect este defectiv de plural
– substantivul m\runtaie este defectiv de singular
– substantivele colective au form\ de plural
2. Sublinia]i substantivele defective de singular cu o linie [i pe cele defective de plu-

ral cu dou\ linii: pantaloni, foame, ochelari, t\i]ei, sete, zori, aram\, câl]i, cre[tinism,
fotbal, reflexe, cinste, în]elepciune, icre, curaj, aur, fier, volei, Carpa]i, Oradea, Videle,
Marin, Ia[i, România, Europa.
79
3. Scrie]i forma de plural nearticulat a substantivelor urm\toare:

troleibuz ..............................................
curcubeu ..............................................
vârtej ....................................................
4. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare substantivelor care au aceea[i form\ [i la

singular [i la plural:
pui cioc\nitoare maree
cui floare lume
tei unchi nai
bordei trunchi pai
5. Alc\tui]i câte un context prin care s\ demonstra]i c\ urm\toarele substantive au

la forma de plural alt sens decât cel al formei de singular:
a) aer: ................................................................................................................
aere: ..............................................................................................................
b) timp: .............................................................................................................
timpuri: ..........................................................................................................
c) frig: ................................................................................................................
friguri: ...........................................................................................................
6. Alc\tui]i contexte prin care s\ demonstra]i c\ urm\toarele forme de singular [i

de plural sunt diferen]iate ca sens:
a) caro ...............................................................................................................
carou .............................................................................................................
pendul ...........................................................................................................
pendul\ .........................................................................................................
b) d\]i ................................................................................................................
date ...............................................................................................................
c\mine ...........................................................................................................
c\minuri ........................................................................................................
7. Alege]i, prin subliniere, forma corect\:

suporturi – supor]i refrene – refrenuri
virusuri – viru[i burghie – burghiuri
remarce – remarci ghi[ee – ghi[euri
albu[e – albu[uri blesteme – blestemuri
8. Explica]i ce deosebire de sens exist\ între urm\toarele forme de plural:

z c\p[une – c\p[uni z cire[e – cire[i
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
80
CAZURILE {I FUNC}IILE SINTACTICE

ALE SUBSTANTIVELOR
1. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i substantivul copil în cazurile indicate [i cu
func]iile sintactice cerute:
I. Cazul nominativ
1. Subiect ......................................................................................................
2. Nume predicativ .........................................................................................
3. Atribut apozi]ional .....................................................................................
II. Cazul acuzativ
1. Complement direct ....................................................................................
2. Complement indirect ..................................................................................
3. Complement de agent ...............................................................................
4. Complement circumstan]ial
– de loc .....................................................................................................
– de timp ...................................................................................................
– de mod ...................................................................................................
5. Atribut substantival
– prepozi]ional ..........................................................................................
– apozi]ional ..............................................................................................
6. Nume predicativ .........................................................................................
III. Cazul genitiv
– genitival ..................................................................................................
– prepozi]ional ..........................................................................................
– apozi]ional .............................................................................................
2. Nume predicativ .........................................................................................
4. Complement circumstan]ial
– de loc .....................................................................................................
– de timp ...................................................................................................
– de mod ...................................................................................................
IV. Cazul dativ
2. Nume predicativ .........................................................................................
– prepozi]ional ..........................................................................................
– apozi]ional ..............................................................................................
4. Complement circumstan]ial de mod ...........................................................
V. Cazul vocativ
1. Atribut substantival apozi]ional ..................................................................
81
2. Declina]i în propozi]ii substantivul urm\tor, dup\ cerin]ele date. Scrie]i în paran-

tez\ func]ia sintactic\ a fiec\rei forme:
z stea-de-mare (singular, articular hot\rât)
N ................................................................................... (................................)
Ac ................................................................................ (................................)
G ................................................................................... (................................)
D ................................................................................... (................................)
V ................................................................................... (................................)
3. Folosi]i, în contexte adecvate, acuzativul, genitivul, dativul [i vocativul urm\toa-

relor nume proprii:
Alina — Ac ..........................................................................................................
— G ...........................................................................................................
— D ...........................................................................................................
— V ...........................................................................................................
Ion — Ac ............................................................................................................
— G ..............................................................................................................
— D ..............................................................................................................
— V ..............................................................................................................
4. Construi]i propozi]ii cu substantive precedate de urm\toarele prepozi]ii care cer

cazurile genitiv [i dativ [i preciza]i-le func]ia sintactic\:
a) cu genitivul:
– asupra: .......................................................................................................
– contra: ........................................................................................................
– împotriva: ...................................................................................................
– înaintea: .....................................................................................................
b) cu dativul:
– asemenea: ..................................................................................................
– conform: .....................................................................................................
– contrar: .......................................................................................................
– potrivit: .......................................................................................................
– datorit\: ......................................................................................................
5. Preciza]i cazul [i func]ia sintactic\ a substantivelor subliniate:

În vara asta a fost secet\. ..................................................................................
Vara asta a fost secet\ curat\. ...........................................................................
El d\dea jos lucrurile din [ifonier. .......................................................................
El d\dea jos, din [ifonier, lucrurile. .....................................................................
În toamna aceasta plec la ]ar\. ...........................................................................
Fructele de toamn\ sunt bune. ...........................................................................
82
ARTICULAREA SUBSTANTIVELOR
1. AlcåtuiÆi patru enun]uri prin care s\ dovedi]i c\ substantivul se poate articula cu
toate cele patru articole din limba român\:
a) articol hot\rât: ..............................................................................................
b) articol nehot\rât: ..........................................................................................
c) articol posesiv-genitival: .................................................................................
d) articol demonstrativ-adjectival: ......................................................................
ATEN}IE!
Sunt înso]ite de articol demonstrativ-adjectival numai substantivele provenite din
adjective prin schimbarea clasei morfologice.
2. Scrie]i pluralul articulat hot\rât al substantivului fiu [i explica]i ortografierea acestuia:

fiu: ....................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
RE}INE}I!
Se scriu cu doi i la plural, forma nearticulat\ [i cu trei i la plural, forma articulat\,
substantivele terminate la nominativ, singular, în –iu (vizitiu, macaragiu, geamgiu,
etc) [i substantivul copil.
3. Scrie]i genitiv-dativul singular, articulat hot\rât, al substantivelor urm\toare:

idee .............................................. Alina ................................................
sabie ............................................ vod\ ................................................
Mihai ........................................... nenea ..............................................
Carmen ....................................... tanti ................................................
4. Comenta]i valoarea stilistic\ a folosirii substantivului codri în forma de plural

nearticulat:
„De treci codri de aram\, de departe vezi albind…“
(M. Eminescu, C\lin (file din poveste))
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
83
VALORILE STILISTICE ALE SUBSTANTIVULUI

1. Descoperi]i, în textele urm\toare, figurile de stil realizate cu ajutorul substan-
tivelor, dup\ modelul dat:
a) „Sufletul satului fâlfâie pe lâng\ noi,
Ca un miros sfios de iarb\ t\iat\,
Ca o c\dere de fum din stre[ini de paie,
Ca un joc de iezi pe morminte înalte.“ (L. Blaga)
z sufletul satului – metafor\
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
z .......................................................................................................................
b) „Pe valea Siretului, întins\ sub arcurile de safir ale cerului, ale c\ror fluvii de aer
tremurau de c\ldura soarelui de var\, stau risipite, cu întunecata lor umbr\, p\duri…“
(M. Eminescu)

Limbă

Interior Caiet Romana VII Pi 2014 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Interior Caiet Romana VII Pi 2014 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANA TULB|

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Toate drepturile asupra acestei edi]ii sunt rezervate

1. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos:

a) Preciza]i structura textului de mai sus:

2. Reconstitui]i textul de mai jos, punând `n ordine fragmentele acestuia:

Iar\ dac\ `ngropar\ pe fra]ii mai [i se mândrea, f\lindu-se de vitejiile ce

3. A[eza]i `n ordine verbele care v\ ajut\ s\ urm\ri]i cronologic (dup\ timpul

4. Grupa]i, `n coloanele de mai jos, tipurile de texte urm\toare: roman, scrisoare,

5. Dezvolta]i cuvintele subliniate `n propozi]ii [i argumenta]i prin delimitarea

6. Transforma]i `n propozi]ie fraza urm\toare, trecând verbele subliniate la moduri

1. Realiza]i combina]iile A+C, B+C [i A+B [i r\spunde]i cerin]elor de mai jos:

a) Combina]ia A+C reprezint\ o …..........................................................................

2. Citi]i textul de mai jos:

3. Împ\r]i]i `n propozi]ii fraza urm\toare, caracterizând fiecare propozi]ie dup\

4. Scrie]i cuvântul a c\rui eliminare transform\ prima propozi]ie din textul de la

5. Scrie]i câte o propozi]ie:

RAPORTURILE SINTACTICE DE COORDONARE

1. Citi]i propozi]ia de mai jos [i r\spunde]i cerin]elor date:

2. Alc\tui]i câte o propozi]ie prin care s\ ilustra]i raportul de coordonare realizat

3. Ilustra]i, prin enun]uri, urm\toarele aspecte ale subordon\rii `n propozi]ie:

5. Preciza]i prin ce mijloace se realizeaz\ raportul de subordonare `n frazele de mai jos:

b) identifica]i raporturile sintactice dintre cuvintele propozi]iei formate la punctul a)

c) construi]i o fraz\ `n care propozi]ia format\ la punctul a) s\ fie subordonat\ altei

d) construi]i o fraz\ `n care propozi]ia format\ la punctul a) s\ fie coordonat\ prin

e) caracteriza]i propozi]ia format\ la punctul a) dup\ cele cinci criterii de clasificare

f) introduce]i propozi]ia de la punctul a) `ntr-un text de maximum cinci enun]uri:

2. Compara]i textele de la exerci]iul 1 [i preciza]i `n care dintre acestea este mai

3. Extrage]i neologismele din textul b) de la exerci]iul 1.

4. Identifica]i arhaismele din textul c) de la exerci]iul 1 [i da]i variantele din limba

6. Identifica]i, prin subliniere, regionalismele din textul de mai jos [i preciza]i `n ce

8. Sublinia]i `n enun]urile de mai jos cuvintele de jargon:

9. Men]iona]i limba din care provin cuvintele subliniate la exerci]iul 8: ………............

10. Rescrie]i cuvintele subliniate `n textele de la exerci]iul 8 [i al\tura]i-le formele

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOG|}IRE A VOCABULARULUI

1. Sublinia]i, `n lista urm\toare, cuvintele derivate:

2. Sublinia]i cuvintele `n structura c\rora recunoa[te]i un sufix: bl\nar, colivie,

3. Se dau cuvintele: b\ie]el, copila[, perni]\, pui[or, mânu]\, apic\.

4. Forma]i câte dou\ augmentative cu sufixele urm\toare:

5. Identifica]i, prin subliniere, prefixele folosite `n formarea cuvintelor:

6. Sublinia]i cuvintele `n a c\ror structur\ recunoa[te]i un prefix: a r\zbate, r\zor,

7. Exemplifica]i urm\toarele situa]ii care apar `n derivarea cu prefixe:

1. Identifica]i prin subliniere prefixele [i sufixele din structura urm\toarelor cuvinte

3. Rescrie]i cuvintele rezultate prin derivare parasintetic\ men]ionând cuvântul de

SERII (LAN}URI) DERIVATIVE

1. Sublinia]i prefixele [i sufixele cu care s-au format cuvintele derivate de la

2. Completa]i lan]ul derivativ al cuvântului de mai jos:

3. Completa]i lan]ul derivativ al cuvintelor urm\toare:

ROLUL SUFIXELOR ÎN REALIZAREA SENSULUI CUVINTELOR

1. Preciza]i semnifica]ia pe care o d\ cuvântului derivat sufixul -tor:

2. Eviden]ia]i prin s\ge]i semnifica]ia sufixelor subliniate `n cuvintele:

1. Identifica]i prin subliniere cuvintele compuse:

2. Completa]i tabelul urm\tor cu exemple de cuvinte compuse:

3. Explica]i formarea cuvintelor compuse de mai jos. Men]iona]i procedeul de com-

Satu-Mare .............................. `nspre ..................................................

ORL ....................................... Transcom .............................................

4. Forma]i cuvinte cu urm\toarele elemente de compunere neologice:

6. Identifica]i numele proprii de la care s-au format urm\toarele compuse parasin-

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOG|}IRE A VOCABULARULUI

1. Exemplifica]i, prin enun]uri, urm\toarele modalit\]i de realizare a conversiunii:

S\tulul nu crede fl\mândului.

3. Scrie]i, `n dreptul propozi]iilor de mai jos, valorile morfologice ale cuvintelor