Evaluarea in cadrul activitatilor de educarea a limbajului la copiii preșcolari

Prin intermediul evaluarii, educatoarea cunoaste in fiecare etapa a desfasurarii procesului instructiv-
educativ, nivelul atins de copii, identifica punctele forte si lacunele din cunostintele, priceperile,
deprinderile, aptitudinile, reprezentarile, limbajul copiilor. Pe baza diagnosticului, educatoarea
stabileste masurile necesare pentru completarea si aprofundarea cunostintelor, corectarea
deprinderilor gresite, perfectionarea priceperilor si deprinderilor. Tot prin evaluare, educatoarea
inventariaza achizitiile copiilor si apreciaza progresul inregistrat de copil de la o etapa la alta a
devenirii sale.

Procesul de evaluare are efecte pozitive, care se reflecta asupra atitudinii copilului fata
de activitatile din gradinita. Copilul inregistreaza si vibreaza la cea mai neinsemnata
apreciere, dar si cu un puternic sentiment de frustrare la cea mai neinsemnata observatie.

Evaluand, constatam, apreciem, diagnosticam, descoperind factorii care au condus la

rezultat si prognosticam, anticipand rezultatele pentru etapele ulterioare de instruire.
Principalul scop al evaluarii este sa urmareasca progresul copilului si sa stabileasca exact la ce
nivel de dezvoltare se afla fiecare copil in parte, astfel incat parcurgerea programei sa vina in
intampinarea nevoilor copiilor, priviti individual si sa asigure succesul experientelor tuturor.

Aparuta in cadrul comunitatii umane din nevoia de comunicare, de transmitere a

gandurilor, sentimentelor, ideilor si experientei de viata, limba este invelisul material al
gandirii. Se afla in stransa interdependenta cu dezvoltarea gandirii: stimuleaza dezvoltarea
gandirii si arata nivelul si calitatile acesteia. Fiind principalul mijloc de comunicare
interumana, limbajul este in acelasi timp si factor de dezvoltare spiritual si de progres social.
Prin urmare, limbajul are un rol determinant in dezvoltarea personalitatii umane.

Memorizarea – activitate de verificare

Aceasta forma de activitate are ca scop verificarea calitatii memorizarii si a deprinderii

de a recita corect si expresiv poeziile insusite anterior. In aceasta activitate se verifica numai
poeziile insusite temeinic pe parcursul activitatilor anterioare, poezii care pot fi grupate
tematic sau selectate pentru diferite serbari.

Introducerea in activitate se face prin aceleasi procedee ca si la fixarea cunostintelor,

adica:

     prezentarea unui fragment dintr-o poezie, cu cerinta ca copiii sa recunoasca titlul si
autorul poziei;
      prezentarea continutul de idei al unei poezii, cu cerinta recunoasterii titlului si
autorului poziei;

     prezentarea sau mimarea unor imagini ce reamintesc copiilor de o anumita poezie;

     scurta convorbire pe marginea unei poezii ce le-a placut cel mai mult copiilor, cu
cerinta

recunoasterii titlului si autorului poeziei respective.

Scopul primordial al acestei secvente este verificarea reproducerii corecte si expresive

a textului literar. La inceput vor spune poezia cei care se prezinta de bunavoie, dupa care sunt
atrasi si ceilalti copii care sunt mai pasivi. Se pot folosi diferite procedee de recitare: recitare
in lant, pe roluri, recitare selectiva sau alte procedee in functie de creativitate educatoarei. Se
poate organiza adevarata competitie, care stimuleaza spiritul de competivitate al copiilor.

Expresiile si/sau structurile artistice ale poeziilor pot intra in vocabularul activ al
copiilor prin memorizarea lor. Cu acest scop, educatoarea trebuie sa evidentieze frumusetea
acestor expresii datorate muzicalitatii si originalitatii lor. De recomandat ca in aceasta
secventa sa se utilizeze un instrument muzical, sa se cante o melodie legata de tema.

Povestirile copiilor – ca mijloc de evaluare

Povestirea este una dintre cele mai indragite activitati dirijate din gradinita care
satisface nevoia de cunoastere si de afectivitate a copiilor, le stimuleaza imaginatia si le
creeaza cadrul optim de comunicare.

Ca activitate specifica invatamantului prescolar, povestirea dezvolta urmatoarele

procese psihice: gandirea logica – datorita descoperirii succesiunii logice a evenimentelor din
povestire; memoria voluntara – prin fixarea desfasurarii evenimentelor si prin redarea lor in
succesiunea lor logica cu ajutorul educatoarei si al mijloacelor didactice utilizate; imaginatia –
prin crearea unor imagini noi in baza prelucrarii reprezentarilor si a experientei cognitive
anterioare; limbajul – ca mijloc fundamental de comunicare. Limbajul si gandirea se
interactioneaza, se constituie ca ca unitate intre comunicational (transmitere de informatii) si
cognitiv. Gandirea se dezvolta avand ca suport limbajul, iar nivelul de dezvoltare al limbajului
reflecta nivelul de dezvoltare al gandirii; atentia – datorita careia copiii memoreaza numele
personajelor, fragmente ale povestirii, retin succesiunea evenimentelor, trasaturi
comportamentale ale personajelor.

Povestirile copiilor se realizeaza in doua forme: repovestire si povestiri create de

copii.

Repovestirea

Prin aceasta forma de povestire se evalueaza modalitatile de insusire ale cunostintelor,

deprinderilor si capacitatilor in urma desfasurarii activitatilor de povestire cu intreaga grupa
de copii. Copiii trebuie:

     sa redea intamplari reale sau imaginare in succesiunea lor;

     sa desprinda trasaturi ale personajelor;

     sa aprecieze fapte ale acestora;

     sa comunice ganduri si sentimente legate de personaje si intamplari;

     sa aleaga personajul preferat, considerat model motivandu-si in acelasi timp

alegerea facuta.

In repovestire contributia proprie a copiilor este restransa; ei readuc, mai simplu sau
mai dezvoltat, continutul unui text spus de catre educatoare. Reusita repovestirii depinde de
gradul de intelegere si insusire a povestirii de catre copii, adica insusirea constienta si
temeinica a povestirii.

Povestiri ale copiilor

Dupa o activitate de povestire a educatoarei, intr-o activitate urmatoare de evaluare, se

poate planifica o activitate de povestire a copiilor. Fie ca este vorba despre povestiri cu un
inceput dat, iar copiii sa continue povestea asa cum le-a fost redata sau sa incerce un alt fir
epic al povestirii, fie ca se urmaresc niste imagini, dupa care copiii creeza povestea, acest tip
de activitate contribuie la evaluarea capacitatilor de a folosi un vocabular cat mai bogat, de a
reda succesiunea evenimentelor dintr-o povestire, de a crea un nou fir epic, pornind de la unul
pe care il cunosc deja. Daca se alege varianta unui nou fir epic, educatoarea are prilejul de a
urmari imaginatia si creativitatea copiilor, capacitatea de a reda o succesiune de evenimente,
asa cum isi imagineaza ei, fara a fi constransi de un plan, de anumite imagini. Sunt copii care
redau cu usurinta o povestire fara a fi nevoie sa se intervina cu intrebari ajutatoare sau sa fie
readusi in planul povestirii, atunci cand acestia se abate de la el.

Povestirile create de copii au beneficiul de a putea participa mai multi copii la crearea
povestirii, fiecare venind cu o idee unica, solicitandu-li-se in acelasi timp atentia voluntara,
pentru ca ei urmaresc firul care se desfasoara, personajele care isi joaca rolurile, avand insa
posibilitatea de a adauga personaje preferate, venind cu o nota de originalitate atunci cand
sunt solicitati.

Lectura dupa imagini

Lectura pe baza de imagini este o activitate de educare a limbajului specific

invatamantului prescolar deoarece asigura un material intuitive pe baza caruia se va crea o
poveste sau se va gasi o legatura intre acele imagini. Aceasta activitate are doua componente
de baza: observarea dirijata a imaginilor si dezvoltarea capacitatilor de receptare, de
exprimare a mesajelor.

Prima componenta a activitatii se realizeaza prin perceperea organizata si dirijata de

catre educatoare a imaginilor pe baza analizei, sintezei si a generalizarii datelor din imagine.
Perceperea se realizeaza prin metoda conversatiei, pornind de la elementele cunoscute de
copii, de la experienta lor cognitiva. Componenta verbala a activitatii se realizeaza
concomitent cu perceperea imaginilor: copiii analizeaza imaginile, le descriu, le interpreteze
si le compara, folosind un limbaj propriu. Prin aceasta componenta se evalueaza spiritul de
observatie al copiilor, capacitatea de a analiza si sintetiza datele din imagine, pe baza careia se
va realiza o generalizare si bineinteles bogatia vocabularului, capacitatea de a il utiliza correct
si fluent in exprimare.

La lectura pe baza de imagini nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu dispersa

atentia copiilor. Ilustratiile trebuie sa fie studiate in prealabil de catre educatoare pentru a
alcatui un plan de intrebari si planul de idei la care vrea sa se ajunga. Planul de intrebari
trebuie sa dirijeze atentia copiilor spre perceperea elementelor semnificative. Intrebarile sunt
formulate in asa fel, incat sa conduca la concluzii partiale si finale. Ele ajung sa creeze
situatii-problema, sa aiba functii cognitive si educativ-formative si trebuie sa fie: clare,
precise, accesibile, sa nu sugereze raspunsul prin “da” sau “nu”.
 Raspunsurile copiilor trebuie sa fie, de asemenea: clare, precise, corecte, concise, sa
fie o formulare constienta bazata pe intelegerea aspectelor principale ale ilustratiei..

Convorbirea

Convorbirea este o activitate prin care copiii prescolari ajung in situatia de a se

exprima in mod independent, folosind cuvinte din vocabularul lor activ, in urma unor
activitati de observare, povestire, jocuri didactice, lectura pe baza de imagini sau in contactul
lor direct cu obiectele si fenomenele inconjuratoare. Caracteristicile acestei forme de activitati
sunt:

     este o activitate complexa de evaluare a limbajului;

     presupune folosirea cunostintelor asimilate in activitati anterioare;

     se foloseste cu precadere metoda conversatiei, pe o durata mai lunga, fara

suport

intuitiv;

     se organizeaza in numar relativ redus si cu precadere in grupa mare,

pregatitoare;

     se actualizeaza si se sistematizeaza cunostintele, se formeaza capacitatea de a-

si

ordona si sistematiza reprezentarile despre lumea reala;

     contribuie la exersarea si consolidarea capacitatilor de exprimare; pentru a

raspunde corect la intrebari,

     copiii sunt nevoiti sa selecteze lexicul adecvat, utilizand anumite structuri
gramaticale;

Eficienta convorbirii este conditionata de: planificarea activitatii din timp; alegerea
temei, care trebuie sa fie accesibila si atractiva, sa corespunda intereselor si preferintelor
copiilor; crearea unor diverse situatii de viata; accentuarea caracterului formativ; elaborarea
unui plan de intrebari adecvat temei.