Liceul Al. I.

Cuza Iasi
Profesor: Claudia Vorniceanu
Biologie cls. a XI a A, B
Tema – Cerebelul
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Timp: 50 minute
PROIECT DIDACTIC

NR Competente Timp Modul de organizare a activităţii Metode şi Mijloace de

CRT specifice (derivate) procedee învăţământ
. Activitatea profesorului Activitatea elevilor

I. Verificarea Evenimentele instruirii :

cunoştinţelor 10 1. Moment organizatoric Activitate frontală Conversaţia Mulaj SN
dobîndite anterior min. 2. Captarea atenţiei – oferirea materialului stimul euristică
3. Reactualizarea cunoştinţelor ce vor fi utilizate în
lecţie
Elevii vor fi îndrumaţi să precizeze noţiunile solicitate.

II. Proiectarea 3 4. Anunţarea temei noii lecţii, a motivaţiei şi a Activitate frontală

conţinutului noii min. competenţelor urmărite.
teme pe secvenţe Pe baza Conversaţie
informaţionale Cerebelul cunoştinţelor Euristică Mulaj cerebel
- localizare acumulate elevii vor
- morfologie preciza aspectele Fişe de lucru
- structură solicitate şi vor Problematizarea
- funcţii consemna în caiete.
- importanţă

O1 Să enunţe 3 Cerebelul Activitate frontală Conversaţie Mulaj SN

localizarea min. 1. Localizare – loja posterioară a cutiei craniene, Elevii vor fi îndrumaţi Euristică
cerebelului deasupra trunchiului cerebral, sub emisferele să menţioneze
cerebrale. localizarea Modelare
cerebelului.
O2 Să precizeze 4 2. Morfologie – 2 emisfere cerebeloase Activitate frontală Modelarea Mulaj cerebel
morfologia min. - porţiune mediană numită vermis Elevii vor fi îndrumaţi
cerebelului. Din punct de vedere filogenetic se împarte în: să menţioneze Algoritmizarea
- partea cea mai veche = arhicerebel (lob morfologia Fişe de lucru
floculonodular) cerebelului, conform Conversaţia
- partea veche = paleocerebel (lob anterior şi fişei de lucru primite euristică Manual de
posterior) la bancă. anatomie
- partea cea mai nouă = neocerebel ( lob mijlociu)

O3 Să caracterizeze 10 3. Structura:
structura cerebelului min. - substanţa cenuşie la exterior formează scoaţa Elevii precizează pe Problematizarea
cerebeloasă, la interior sub formă de nuclei baza cunostinţelor
dobândite natura şi
Structura scoarţei cerebeloase: modul de dispunere
- suprafaţă de 100 000 mm² a substanţei albe şi Modelare Mulaj cerebel
- cuprinde: cenuşii la nivelul
- strat molecular- cel mai extern cerebelului.
- strat Purkinje – caracteristic scoarţei
cerebeloase Elevii sunt îndrumaţi Algoritmizare Manual de
- strat granular (intern) să facă conexiuni cu anatomie
etajele nervoase
Substanţa albă – la interior, având o dispunere inferioare studiate
caracteristică de forma arborelui vieţii asigură (măduvă, trunchi), Fişe de lucru
legăturile cerebelului cu celelalte formaţiuni nervoase dar şi superioare
- cuprinde : (emisferele
- fibre lungi (de proiecţie): ascendente şi cerebrale), în ceea
descendente ce priveşte modul de
- fibre de asociaţie (asigură legătura între zone dispunere a
ale aceleiaşi emisfere cerebeloase) substanţei albe şi
- fibre comisurale (asigură legătura celor 2 cenuşii.
emisfere cerebeloase)

O4 Să caracterizeze 10 4. Funcţiile:
funcţiile cerebelului min - Arhicerebelul:
- are rol în păstrarea echilibrului static şi în Problematizarea Fişe de lucru
mişcare, alături de aparatul vestibular Coordonaţi de
- Lezarea lui determină tulburări în mers (mers profesor şi pe baza Manual de
ebrios) cunoştinţelor anatomie
 - Paleocerebelul: acumulate elevii vor
- Rol esenţial în reglarea tonusului muscular preciza aspectele
- Extirparea lui determină exagerarea reflexelor solicitate şi vor
osteotendinoase şi tulburări în mers consemna în caiete.
- Neocerebelul:
- Rol în coordonarea mişcărilor fine comandate Conversaţia
de scoarţa cerebrală euristică
- Extirparea lui determină pierderea preciziei
mişcărilor fine, tulburări de mers, scăderea
tonusului muscular

O5 Să enunţe 5 5. Importanţa:
importanţa min Principalele funcţii ale cerebelului sunt: reglarea
principalelor funcţii tonusului muscular, menţinerea echilibrului şi Coordonaţi de Problematizarea Manual de
îndeplinite de coordonarea mişcărilor. profesor şi pe baza anatomie
cerebel pentru Lezarea sau extirparea totală a cerebelului nu cunoştinţelor
organism determină moartea individului, dar determină tulburări acumulate elevii vor
grave de echilibru şi locomoţie: preciza aspectele
- astazia – imposibilitatea de a sta în picioare solicitate şi vor
fără o bază largă de sprijin consemna în caiete.
- atonia – diminuarea tonusului muscular Conversaţia
- astenia – oboseală musculară rapidă euristică
În timp, toate aceste tulburări dispar progresiv,
funcţiile cerebelului fiind preluate de scoarţa
cerebrală.

III. Fixarea noilor Aplicaţii: În cadrul grupelor, Conversaţie

cunoştinţe şi 5 Elevii primesc cartonaşe cu diferite noţiuni de elevii rezolvă euristică Fişe de lucru
asigurarea min. antomie, morfologie sau fiziologie a cerebelului pe sarcinile de lucru şi
feed-back-ului care trebuie să le aranjeze astfel încât afirmaţiile să fie le vor prezenta apoi Joc didactic
adevărate. colegilor.
Aranjează cartonaşele pentru a obţine afirmaţii adevărate cu privire la morfologia, anatomia şi fiziologia
cerebelului:

Grupa Coloana I Coloana II

I Peduncul cerebelos inferior bulb rahidian

Peduncul cerebelos mijlociu puntea lui Varolio
Peduncul cerebelos superior mezencefal
II Cel mai vechi din punct de vedere filogenetic Arhicerebel
Cel vechi din punct de vedere filogenetic Paleocerebel
Cel mai nou din punct de vedere filogenetic Neocerebel
III astazia imposibilitatea de a sta în picioare fără o bază
atonia largă de sprijin
astenia diminuarea tonusului muscular
oboseală musculară rapidă
IV lezarea arhicerebelului determină tulburări în mers (mers ebrios)
lezarea paleocerebelului determină exagerarea reflexelor
lezarea neocerebelului osteotendinoase şi tulburări în mers
pierderea preciziei mişcărilor fine, tulburări de
mers, scăderea tonusului muscular
V fibre lungi (de proiecţie) ascendente şi descendente
fibre de asociaţie asigură legătura între zone ale aceleiaşi
fibre comisurale emisfere cerebeloase
asigură legătura celor 2 emisfere cerebeloase
VI Arhicerebelul rol în păstrarea echilibrului static şi în mişcare
Paleocerebelul rol esenţial în reglarea tonusului muscular
Neocerebelul rol în coordonarea mişcărilor fine comandate
de scoarţa cerebrală

Aranjează cartonaşele pentru a obţine afirmaţii adevărate cu privire la morfologia, anatomia şi fiziologia
cerebelului:
Grupa Coloana I Coloana II

I Peduncul cerebelos inferior bulb rahidian

Peduncul cerebelos mijlociu puntea lui Varolio

Peduncul cerebelos superior mezencefal

II Cel mai vechi din punct de vedere filogenetic Arhicerebel

Cel vechi din punct de vedere filogenetic Paleocerebel

Cel mai nou din punct de vedere filogenetic Neocerebel

III astazia imposibilitatea de a sta în picioare fără o bază largă de

atonia sprijin

astenia diminuarea tonusului muscular

oboseală musculară rapidă

IV lezarea arhicerebelului determină tulburări în mers (mers ebrios)

lezarea paleocerebelului determină exagerarea reflexelor osteotendinoase şi

lezarea neocerebelului tulburări în mers

pierderea preciziei mişcărilor fine, tulburări de mers,

scăderea tonusului muscular

V fibre lungi (de proiecţie) ascendente şi descendente

fibre de asociaţie asigură legătura între zone ale aceleiaşi emisfere

fibre comisurale cerebeloase

asigură legătura celor 2 emisfere cerebeloase

VI Arhicerebelul rol în păstrarea echilibrului static şi în mişcare

Paleocerebelul rol esenţial în reglarea tonusului muscular

Neocerebelul rol în coordonarea mişcărilor fine comandate de scoarţa

cerebrală