Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea de Inginerie Medicală

Master: TEHNOLOGII moderne pentru INGINERIE MEDICALĂ (TIM), anul I

Semestrul 2, anul universitar 2019 - 2020

ANTREPRENORIAT
și
MANAGEMENT DE PROIECT
Curs nr.5. Pregătirea derulării proiectului (3)
Finanțarea proiectului

Titular disciplină
Conf. dr. ing. sociolog Cristina Mihaela GHEORGHE
Sumar curs nr.5. Pregătirea derulării proiectului (3)
Finanțarea proiectului

Rolul etapei de pregătire: elaborarea ofertei (propunerii) proiectului

3. Fazele etapei de pregătire a proiectului:
3.3 Alocarea resurselor

4. Rolul etapei de finanțare a proiectului: obținerea finanțării proiectului

4.1 Surse de finanţare
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
ƒ metoda perioadei de recuperare (MTR) (Payback Method, PM)
ƒ valoarea actualizată netă (VAN) (Net Present Value, NPV)
ƒ indicele profitabilităţii proiectului (Profitability Index, PI)
ƒ rata internă de rentabilitate (RIR) (Internal Rate of Return, IRR)
3.3 Alocarea resurselor proiectului
ƒ presupune repartizarea resurselor necesare realizării fiecărei activităţi din
proiect
ƒ constă în:
ƒ stabilirea resurselor necesare din fiecare categorie (planificatorul trebuie să
răspundă la întrebarea: „ce resurse vor fi luate în considerare?” )
ƒ stabilirea unităţii de măsură
ƒ stabilirea nivelului de eficienţă a resurselor

A. Tipuri de resurse
ƒ resurse umane
ƒ resurse financiare
ƒ resurse materiale
ƒ resurse tehnologice
ƒ resurse informaţionale
ƒ resursa timp
3.3 Alocarea resurselor proiectului

Resursele umane (RU, echipa proiectului)

ƒ personalul care contribuie la realizarea proiectului = echipa proiectului
ƒ manopera – forma valorică a RU/costul resurselor umane

Resursele financiare (bugetul proiectului)

ƒ asigură finanţarea desfășurării activităţilor proiectului
ƒ necesită precizarea surselor care contribuie la finanţare
ƒ gestionarea resurselor financiare se face pe baza planului proiectului şi se
desfăşoară pe întreaga perioadă de derulare
ƒ la baza asigurării unor resurse financiare, respectiv la realizarea unor parteneriate
de execuţie stă contractul (de finanțare) = reprezintă un document oficial, în
formă scrisă, prin care se stabilesc aspectele acordului dintre părţi şi care devine
referinţă; toate completările ulterioare trebuie efectuate prin anexe
(modificări/rectificări) la contract
3.3 Alocarea resurselor proiectului
Resursele materiale (“consumable resources”)
ƒ reprezintă materiile prime şi materialele necesare executării unui proiect (în
Bugetul proiectului, capitolul Logistică)
ƒ se consumă pe măsură ce proiectul avansează
ƒ materiile prime
ƒ substanţe principale care intră în componenţa unui produs finit
ƒ se regăsesc total sau parţial în forma lor iniţială sau transformată
ƒ exemple: făina (în industria de panificaţie), cuprul şi oţelul (în industria constructoare
de maşini) etc.
ƒ materialele consumabile
ƒ participă sau ajută la procesul de fabricaţie / de exploatare, fără a se regăsi în
produsul finit
ƒ se adaugă materiilor prime în scopul de a ajuta Ia transformarea lor, contribuie Ia
desfăşurarea procesului de producţie fără a se regăsi în produsul finit
ƒ exemple: combustibilii, piesele de schimb, materiale de ambalat, furajele, materialele
auxiliare (uleiurile pentru ungerea maşinilor, drojdia în industria panificaţiei etc.)
ƒ proces asociat resurselor materiale: APROVIZIONAREA
Resursele tehnologice (“re-usable resources”)
ƒ în aceasta categorie sunt încadrate maşinile, utilajele şi spaţiile necesare
3.3 Alocarea resurselor proiectului

Tabel 1. Exemplu de clasificare a cheltuielilor în funcție de tipuri de resurse

TOTAL TOTAL
NR VALOARE VALOARE TOTAL
DENUMIRE CAPITOL BUGET
CRT etapa 1 etapa 2 VALOARE
(lei) (lei)
Cheltuieli LOGISTICĂ
- echipamente
- cheltuieli materiale
- cheltuieli pentru diseminare,
1. informare - documentare
- taxe de acces la infrastructura
terţilor
- consumabile
- etc.
TOTAL
3.3 Alocarea resurselor proiectului
Modalităţi de achiziţie
ƒ contractare directă
ƒ cerere de ofertă
ƒ licitație deschisă
ƒ licitație restrânsă
ƒ dialog competitiv
ƒ negociere cu sau fără publicarea prealabilă a unui anunț

Observații
ƒ procedurile de licitatie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicarea prealabilă a
unui anunţ de participare, reprezintă modalităţile cele mai frecvente de atribuire în cadrul
unui proiect
ƒ Caietul de sarcini:
ƒ reprezintă descrierea obiectivă a produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare autorităţii
contractante
ƒ conţine, în mod obligatoriu şi specificaţii tehnice (cerinţe, prescripţii sau caracteristici
tehnice prin intermediul cărora sunt descrise produsele, serviciile sau lucrările)
3.3 Alocarea resurselor proiectului
SUPRAALOCAREA unei resurse poate avea următoarele manifestări:
ƒ alocarea resursei unei activitate cu mai multe unităţi decât are disponibile
resursa; exemple: (1) alocarea unui echipament, cu durată de funcționare continuă
de 4 ore, unei activități care necesită utilizarea neîntreruptă a echipamentului respectiv
timp de 8 ore; (1) alocarea unui angajat (infirmieră...) unei activități care necesită
activitatea continuă a acestuia timp de 10 ore ( > 8ore)

ƒ alocarea unei resurse mai multor activităţi planificate a se desfăşura în

paralel; exemple: (1) alocarea unui singur echipament medical mai multor bolnavi
care au nevoie de el în același timp; (2) alocarea unui videoproiector/laptop la două
activități de predare (cursuri) care se desfășoară în același timp; etc.

ƒ este necesară reiterarea procesului de alocare a resurselor pentru eliminarea

cazurilor de supraalocare a resurselor
4. Finanțarea proiectului

ƒ acţiunea de a întreţine şi/sau a susţine cu bani realizarea proiectului, precum şi

rezultatul obţinut

ƒ presupune:

ƒ obţinerea finanţării proiectului – procesul de contractare a fondurilor

necesare realizării proiectului (identificare surse de finanțare + evaluare
proiect)

ƒ derularea finanţării proiectului – acţiunile desfăşurate în procesul derulării

proiectului prin care se asigură fondurile necesare activităţilor curente
(cashflow-ul = fluxul de numerar)
 sporirea
4.1 Surse de finanţare a unui proiect capitalului

surse SURSE surse

autofinanţare grant-uri
proprii interne PROPRII proprii externe

cedări colaborări
de active

Finanţarea
proiectului

SURSE programe naţionale

EXTERNE şi internaţionale

împrumuturi
bănci

10
4.1 Surse de finanţare a unui proiect

Fonduri europene. Tipuri:

ƒ Fonduri pre-aderare (< 2007): PHARE, ISPA, SAPARD

ƒ Fonduri post-aderare (> 2007):

ƒ Instrumente structurale:
ƒ fondurile structurale: Fondul European pentru Dezvoltare Regională
(FEDR) şi Fondul Social European (FSE)
ƒ fondul de coeziune (FC)

ƒ Acţiuni complementare:
ƒ Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR)
ƒ Fondul European pentru Pescuit (FEP)
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect

Evaluarea financiară a unui proiect

ƒ se face din perspectiva venitului probabil care se va obţine din vânzarea
produsului, respectiv din aprecierea rezultatului financiar scontat, în cazul unui
proiect care nu se finalizează cu un produs

ƒ trebuie să se asigure punerea la dispoziţia evaluatorului informaţii precise

privind:
ƒ fluxul de cheltuieli: sumele cheltuite şi termenele de plată

ƒ fluxul de venituri: veniturile sau economiile preconizate

4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
Indicatorii pentru evaluarea financiară:

ƒ apreciază viabilitatea proiectului

ƒ sunt prezentaţi întotdeauna când se solicită finanţarea unui proiect

ƒ la baza calcului acestor indicatori stă Metoda termenului/perioadei de recuperare, MTR

(Payback Method)
ƒ MTR răspunde la întrebarea „În cât timp va ajunge proiectul să recupereze
cheltuielile?”

ƒ metoda perioadei de recuperare compară intrările şi ieşirile de numerar estimate

pentru varianta de realizare a proiectului, cu o opţiune alternativă

ƒ ca opţiune alternativă: folosirea unui alt proiect, folosirea unor instalaţii existente,
depunerea banilor la bancă

ƒ principalul dezavantaj al metodei perioadei de recuperare: NU folosește valori

ACTUALIZATE pentru ieşirile şi intrările în numerar
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
Exemplul 1 (MTR): S-a estima că o investiție de 4.000.000$ va genera venituri anuale de
500.000$ pentru următorii 10 ani. Care este perioada de recuperare a investiției?
R: 4000000 / 500000 = 8 ani

Exemplul 2 (MTR): Să se determine perioada de recuperare a investiției pentru cazul din

Tabel 1.
Tabel 1
An Investiție Venit
0 100.000 0
1 0 20.000
2 0 30.000
3 0 25.000
4 0 25.000
5 0 35.000
6 0 45.000
7 0 55.000
Total 100.000 235.000

R: Perioada de recuperare a investiției este de 4 ani, atunci când încasările sunt egale cu
investiția
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
Actualizarea valorilor
ƒ realizarea compatibilităţii în timp a valorilor se numeşte actualizare (este necesară
deoarece în calculele economice de rentabilitate se utilizează valori care sunt
realizate/cheltuite la momente diferite de timp)
ƒ o sumă câştigată sau cheltuită în viitor/trecut are o valoare mai mică/mare decât dacă ar fi
câştigată sau cheltuită în prezent; acest lucru se datorează capacităţii potenţiale a banilor
de a genera profit

ƒ transferul în timp a valorilor se face prin intermediul unor coeficienţi de transfer care depind
de un parametru numit rată de actualizare şi de timp

ƒ rata de actualizare, r , reprezintă rentabilitatea potenţială a banilor la care s-a renunţat

pentru a-i investi în realizarea proiectului
V0
V= t
= a ⋅ V0
⎛ r ⎞
⎜1 + ⎟
⎝ 100 ⎠
ƒ coeficientul de discontare, a, valoare care se găseşte tabelată:
1
a= t
<1
⎛ r ⎞
⎜1 + ⎟
⎝ 100 ⎠
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
Actualizarea valorilor. Exemplu:
ƒ dacă investim 100lei, cu un profit de 10% (rată a dobânzii), peste un an vom avea 110lei

ƒ cei 110lei posibil de utilizat peste un an sunt echivalentul a 100lei de astăzi

100
ƒ altfel spus, 100lei posibil de utilizat peste un an sunt echivalentul a ⋅ 100 = 90,91 lei de
110
astăzi
110
ƒ similar, 100lei cheltuiți cu un an în urmă, valorează astăzi ⋅ 100 = 110 lei
100
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
Rata de actualizare
ƒ se alege astfel încât să fie mai mare decât dobânda medie pentru credite
ƒ se alege astfel încât să fie mai mare decât rentabilitatea medie pe ramură sau
rentabilitatea obţinută de proiecte similare
ƒ în cazul ramurilor industriale care suferă schimbări rapide datorită progresului
tehnic, rata de actualizare utilizată este mare, (25% - 30%), iar în ramurile cu
dezvoltare lentă, rata de actualizare scade către valoarea de 15%
ƒ perioada de timp pentru care se actualizează are o mare influenţă asupra valorii
actualizate

ƒ exemplu:
ƒ pentru o rată de actualizare r = 20%, valoarea unui leu actualizat în raport cu
anul actualizării, scade sensibil:
1 an - 0,833 15 ani - 0,065
5 ani - 0,418 20 ani - 0,026
10 ani - 0,161 25 ani - 0,01
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect

Cei mai cunoscuți indicatori în evaluarea financiară a unui proiect:

A. valoarea actualizată netă (VAN) (Net Present Value, NPV)

B. indicele profitabilităţii proiectului (Profitability Index, PI)
C.rata internă de rentabilitate (RIR) (Internal Rate of Return, IRR)
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect

A. Valoarea actualizată netă (VAN) (Net Present Value, NPV)

ƒ metodă de comparare a proiectelor de investiţii
ƒ “diferenţa dintre suma actualizată a profiturilor nete viitoare aduse de proiect
(efectul economic), după implementarea sa, şi valoarea actualizată a investiţiei
iniţiale (efortul dat de costul implementării proiectului)” [8]
ƒ dacă VAN este pozitivă şi proiectele se exclud reciproc, se recomandă a fi
reţinut proiectul de investiţii cu cea mai mare valoare actualizată netă
ƒ intâlnită şi sub denumirea Venit net actualizat (VA) definit ca: suma algebrică a
fluxurilor de venituri actualizate, considerate pozitive şi a fluxurilor de cheltuieli
actualizate considerate negative, pentru perioada de N ani, începând cu
momentul începerii execuţiei proiectului
ƒ exprimă, într-o formă sintetică, eficienţa relativă şi absolută a investiţiei destinată
modernizării, retehnologizării sau dezvoltării producţiei, în variantele analizate de
studiile de fezabilitate, pentru o perioada de funcţionare luată în calcul şi o rată
de actualizare aleasă
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect

A. Valoarea actualizată netă (VAN) (Net Present Value, NPV)

ƒ fluxul de venituri - suma veniturilor, pe fiecare an, aduse de fabricarea şi
comercializarea produsului

ƒ fluxul de cheltuieli - suma cheltuielilor, necesare în fiecare an, pentru

realizarea produsului
ƒ cheltuielile de investiţie, în care sunt incluse cheltuielile necesare
executării proiectului, inclusiv costul programului proiectului

ƒ cheltuielile de producţie, în care sunt incluse: materiale, salarii, taxe şi

impozite, energie, amortizări etc

ƒ cheltuielile bancare, în care sunt incluse: rate, dobânzi etc.

4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect

A. Valoarea actualizată netă (VAN) (Net Present Value, NPV)

Când investiţia se finalizează cu un produs (bun material), expresia venitului net
actualizat este:
N n1 N n1
VA = ∑ a (V
t = n2
t t − Ct ) − ∑ at ⋅ I t =
t =1
∑a
t = n2
t ⋅ Pt − ∑ a t ⋅ I t
t =1

ƒ Vt - venitul realizat din vânzări, în anul t

ƒ at - coeficientul de discontare calculat pentru anul t, în ipoteza unei rate de
actualizare, r, impusă
ƒ It - cheltuielile efectuate în anul t, pentru realizarea proiectului
ƒ Ct - cheltuielile de operare, de producţie şi bancare în anul t, pentru aplicarea
proiectului
ƒ n1 - durata de execuţie a proiectului, exprimată în ani
ƒ N - durata de calcul preconizată
ƒ n2 - momentul începerii duratei de viaţă economică
ƒ Pt - profitul brut realizat în anul t
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
A. Valoarea actualizată netă (VAN) (Net Present Value, NPV)
Exemplul 3

ƒ se consideră un proiect în valoare de 45um (unităţi monetare) care se desfăşoară

pe doi ani

ƒ repartiţia cheltuielilor este următoarea: investiții de 25um în primul an şi de 20um

în al doilea an

ƒ pentru produsul realizat se preconizează o durată economică de viaţă de 5 ani

ƒ valoarea producţiei anuale este de 55um, iar valoarea cheltuielilor anuale pentru
produs este 40um

ƒ se cere să se determine valoarea actualizată netă (VAN) pentru o rată de

actualizare r =15%
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
A. Valoarea actualizată netă (VAN) (Net Present Value, NPV)
Exemplul 3. Rezolvare (varianta 1)
Chelt de
Coef. de Chelt de Chelt. de Ven. Chelt Profit.
A investiţii Venituri din
discontare investiţii producţie Totale totale Profit actualizat
n actualizat producţie
[u.m] [u.m] [u.m] [u.m] [u.m]
[u.m]

1 0,8695 25 21,74 - - - - - -

2 0,7561 20 15,12 - - - - - -

3 0,6575 - - 55 40 55 40 15 9,8625

4 0,5717 - - 55 40 55 40 15 8,5755

5 0,4972 - - 55 40 55 40 15 7,458

6 0,4323 - - 55 40 55 40 15 6,4845

7 0,3759 - - 55 40 55 40 15 5,6385

TOTAL 45 36,86 275 200 275 200 75 38,019

VAN = Pat − Ca = 38,019 − 36,86 = 1,159 um

Proiectul se acceptă pentru finanțare deoarece VAN>0
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
A. Valoarea actualizată netă (VAN) (Net Present Value, NPV)
Exemplul 3. Rezolvare (varianta 2)
Cheltuieli
Coef. de Chelt. de Chelt Chelt Venituri Ven. Ven.
de
Anul discontare producţie totale actualizate din Totale actualizate
investiţii
[u.m] [u.m] [u.m] producţie [u.m] [u.m]
[u.m]

1 0,8695 25 - 25 21,74 - - -

2 0,7561 20 - 20 15,12 - - -

3 0,6575 - 40 40 26,3 55 55 36,16

4 0,5717 - 40 40 22,87 55 55 31,44

5 0,4972 - 40 40 19,89 55 55 27,35

6 0,4323 - 40 40 17,29 55 55 23,78

7 0,3759 - 40 40 15,04 55 55 20,67

TOTAL 45 200 245 138,25 275 275 139,4

VAN = Va − C a = 139,4 − 138,25 = 1,15 um

Proiectul se acceptă pentru finanțare deoarece VAN>0
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
B. Indicele profitabilităţii proiectului (Profitability Index, PI)

ƒ “raportul dintre suma actualizată a profiturilor nete viitoare aduse de proiect

(efectul economic), după implementarea sa, şi valoarea actualizată a investiţiei
iniţiale (efortul economic)” [8]

ƒ denumit şi raportul beneficiu/cost

ƒ proiectul este eficient dacă PI este supraunitar (este acceptat pentru

finanțare); cu atât este mai viabil financiar cu cât indicatorul PI are valori mai
mari

ƒ dacă PI>1, proiectul este acceptat, în caz contrar este respins

ƒ exemplu (calcul IP pentru datele din exemplul 3):

Pat 38,019
IP = = = 1,031
Ca 36,86
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
C. Rata internă a rentabilităţii financiare (RIR)
ƒ indicatorul rata internă a rentabilităţii financiare (RIR), exprimă capacitatea
rezultatelor proiectului de a asigura recuperarea cheltuielilor şi profit, pentru
intervalul de viaţă economică a acestuia
ƒ se consideră că un proiect este acceptabil dacă RIR depăşeşte valoarea ratei
minime de actualizare a capitalului pe care o admite finanţatorul
ƒ fără impunerea unor condiţii suplimentare, rata minimă de actualizare a
capitalului poate fi calculată cu expresia:

RIRm = D + I + R
unde:
ƒ D - este dobânda la depozite bancare anuale
ƒ I - este valoarea considerată pentru inflaţie
ƒ R - este un factor de risc
ƒ toate mărimile sunt exprimate în procente

ƒ Observație: o valoare supraunitară conduce la acceptarea proiectului

4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
C. Rata internă a rentabilităţii financiare (RIR)
ƒ RIR reprezintă valoare ratei de actualizare, r, pentru care se anulează venitul net
actualizat şi se obţine rezolvând ecuaţia:
VA = 0
ƒ RIR este utilizabilă pentru orice tip de proiect (este definit pe baza venitului net
actualizat)
ƒ ecuaţia se rezolvă prin încercări; dacă pentru două valori succesive ale ratei de
actualizare, r, valoarea VAN îşi schimbă semnul, atunci între aceste două valori
se găseşte soluţia ecuaţiei
ƒ presupunând o variaţie liniară a funcţiei între două valori succesive, se obţine
expresia soluţiei:
VA[u.m.]

a
RIR f = rk + (rk +1 − rk )
a+b a
RIR r[%]
rk rk+1
-b
4.2 Indicatori pentru evaluarea financiară a unui proiect
C. Rata internă a rentabilităţii financiare (RIR)

Exemplu: să se determine RIR pentru proiectul prezentat exemplul 3

ƒ rezolvarea presupune determinarea VAN pentru încă două rate de

actualizare, și anume 10% respectiv 20%

ƒ se observă că VAN își schimbă semnul în intervalul [15%; 20%]

r[%] VAN [u.m.]

10 8,05
15 1,15

20 -3,56

RIR ∈ [15%; 20%]

Bibliografie
[1] Covrig, M. Ionescu, S. Gheorghe, CM. Mitrea, M. (2006). Dezvoltare de produs prin
proiect. Bucureşti: Editura MatrixRom.
[2] Schultz Consulting. (2008). Manager de proiect. (suport de curs).
[3] Chatfield, Carl. Johnson, Tim. (2002). Microsoft Project 2000. Bucureşti: Editura Teora.
[4] Kerzner, H. (2006). Project Management. 9th ed. New Jersey: John Wiley & Sons.
[5] Gogoaşe, D. Manoliu, M. (2000). Managementul proiectelor de mediu. Bucureşti: Editura
*H*G*A.
[6] Portny, Stanley. (2001). Project Management for Dummies. Wiley Publishing, Ing. New
York.
[7] Scarlat, C. (2003). Managementul proiectelor şi resurselor umane. Bucureşti: Editura
BREN.
[8] Scarlat, C. (2004). Managementul activităţilor financiar contabile. Bucureşti: Editura
Printech