MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII

MOLDOVA

COLEGIUL AGROINDUSTRIAL DIN UNGHENI

CATEDRA DISCIPLINE ECONOMICE

RAPORT
privind practica de absolvire în cadrul

SRL ,,CONFORT”

Studenta anului IV specialitatea ,,Contabilitate”

Grupa C-131,

Velișco Marina

Conducătorul practicii de la catedră

Angela Mihalache

UNGHENI 2017
 Cuprins

Introducere ……………………………………………………………………

1. Organizarea contabilității la întreprindere…………………………………...

2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale …………………………………...
3. Contabilitatea imobilizărilor corporale……………………………………...
4. Contabilitatea arendei (chiriei) ………………………………………………
5. Contabilitatea stocurilor ……………………………………………………..
6. Contabilitatea creanțelor……………………………………………………..
7. Contabilitatea numeralului…………………………………………………...
8. Contabilitatea investițiilor……………………………………………………
9. Contabilitatea capitalului social…………………………………………….
10. Contabilitatea datoriilor …………………………………………………….
11. Contabilitatea costurilor și cheltuielilor……………………………………..
12. Contabilitatea costurilor și obiectelor contabilității în cultura plantelor…….
13. Obiectele și articolele contabilității costurilor în sectorul zootehnic………..
14. Contabilitatea activelor biologice circulante………………………………...
15. Contabilitatea costurilor producțiilor industriale…………………………....
16. Contabilitatea activităților auxiliare………………………………………….
17. Contabilitatea veniturilor……………………………………………………..
18. Contabilitatea procesului de distribuire………………………………………
19. Situațiile financiare…………………………………………………………...

Bibliografie ………………………………………………………………………….

Anexe………………………………………………………………………………
 Introducere
Întreprinderea ocupă o pozitie centrală în societăţile contemporane. Ea este agentul care
elaborează și distribuie produse materiale, efectuează prestări de servicii destinate să satisfacă
nevoile economice individuale sau colective. Rolul său în viaţa economică și socială face ca,
oricare ar fi natura sistemului în care își desfășoară activitatea cu atît mai mult în contextul unei
economii de piață, ea trebuie să dea socoteală despre sine partenerilor săi, utilizatori interni sau
externi ai informaţiei contabile. Instrumentul prin intermediul căruia entitatea informează mediul
său despre ceea ce face, despre performanţele situaţiei financiare este Contabilitatea.
Deci, contabilitatea reprezintă un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare,
înregistrare, generalizare a elementelor contabile și de raportare financiară.

Contabilul modern este implicat nu numai în ținerea registrelor (evidenţa contabilă), ci și într-o
serie de activităţi ce implică planificarea, soluţionarea unor probleme, orientarea acţiunilor,
evaluarea, controlul și audit. Contabilul de azi ţine cont de necesităţile fundamentale de
informare ale utilizatorilor interni și externi.

Contabilitatea este privită ca un „joc social” care are reguli, actori și mize.

Scopul acestei practici de absolvire constă în cercetarea modalității ținerii contabilității la

entitatea prezentată, precăutarea aspectelor teoretice şi practice ale gestiunii acestora,constă in
aprofundarea şi stabilirea cunoştinţelor teoretice şi practice acumulate, formarea deprinderilor
practice , prelucrarea informaţiei economice, efectuarea calculelor în baza materialelor concrete
ale întreprinderii.
 1. ORGANIZAREA CONTABILITATII LA INTREPRINDERE

PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII AGRICOLE

S.R.L. “Confort”
S.R.L. „Confort” este constituită în conformitate cu ,,Camera înregistrării de stat“ Î.S. în
registrul de stat al persoanelor juridice Nr.26194 data 24.12.2015 și în conformitate cu art.34 al
Legii nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a
întreprinzătorilor individuali și confirmă datele din Registrul de stat la data de 24.12.2015.
Data înregistrării de stat: 15.03.2006
Sediul: MD- 3640, s.Petrești, r.Ungheni, Republica Moldova
Codul fiscal:1003600056195
Administrator:Ciobanu Gherasim , IDNP 0960404010082
Conform Extrasului din Registrul de Stat al persoanelor juridice întreprinderea în obiectul său de
activitate poate să includă următoarele:
1. Producția de mobilier ;
2. Cultura plantelor cerealiere , tehnice și a plantelor furajere;
3. Fabricarea elemenelor din beton , ipsos și ciment;
4. Comerțul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte ;
5. Comerț cu ridicata al animalelor vii ;
6. Comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne , în magazine specializate;
7. Comerțul cu amănuntul în standuri și piețe cu produse alimentare ;
8. Creșterea bovinelor;
9. Creșterea porcinelor;
10. Creșterea păsărilor ;
11. Apicultura ;
12. Fabricarea produselor din carne .
Ramura de bază a SRL ,,Confort” fiind creșterea porcinelor si bovinelor.
 Organigrama întreprinderii S.R.L. „Confort”

Director

Babin Simeon

Asociat

P. Ion

Contabil-sef Zootehnic-sef Medic veterinar

Ina Ceban Babin Lidia Robulet Alex

Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de

către, contabilul-şef. Aceasta persoana avînd studii economice superioare.

Contabilitatea se organizeaza şi se conduce pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul

contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii. Persoana care
răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii asigura condiţiile necesare pentru:

a. Întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile economice;

b. Organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii;

c. Organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ, datorii şi capitaluri proprii,

precum şi valorificarea rezultatelor acesteia;

d. Respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare anuale;

e. Depunerea acestora la termen la organele de drept şi publicarea acestora;

f. Păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare anuale;

g. Organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul fiecărei persoane juridice.

 Programul de lucru

Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află
la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor
contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în
vigoare.

Conform codului muncii, Art. 112 pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală
a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. 
În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30
de ore pe săptămână.

Vîrsta salariților la S.R.L “Confort” este mai mare de 18 ani. Astfel, durata este de 8 h pe zi,
timp de 5 zile, de luni pina vineri, cu două zile de repaus.

Orele de munca : 8.00-17.00; pauza de masa: 12.30-13.00.

Conform art. 120 la prestarea muncii suplimentare, orele se achita dublu .

Graficul circulatiei documentelor, periodicitatea perfectării lor

Circulaţia documentelor constă în mişcarea succesivă a acestora din momentul întocmirii sau
intrării în unitatea patrimonială, prin diferitele verigi ale acesteia şi până la predarea lor la arhivă.
 Acest circuit trebuie să aibă loc într-o ordine dinainte stabilită, nefiind permisă reţinerea
documentelor de către un compartiment sau altul în mod nejustificat.

Forma de contabilitate a intreprinderii este automatizată.

Potrivit legislaţiei în vigoare în cadrul entităţii registrele de contabilitate obligatorii sunt: •

Registrul jurnal – document de înregistrare cronologică şi sistematică a mişcării patrimoniului.

Registrul inventar – document contabil de înregistrare a rezultatelor inventarierii patrimoniului

şi cu probă în litigii

Registrul „Cartea Mare” – document de înregistrare contabilă care include, date pentru
efectuarea analizei economice şi financiare şi pentru întocmirea balanţei de verificare.

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua măsuri de
reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit
reglementărilor emise în acest scop .
 În   corespundere  cu   Politica  de  contabilitate   a  întreprinderii,  evidenţa  contabilă  la
S.R.L. „Confort”se aplică în conformitate cu:
- “Legea Contabilităţii Republicii Moldova” nr.113-XVI din 27  aprilie 2007;
-  Standardele Naţionale de Contabilitate şi Planul de Conturi Contabile aprobate prin ordin al
Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;

Astfel, sistemul informaţional contabil al S.R.L. „Confort” automatizează o mare parte a

activităţilor  utile şi  productive ale companiei. Prin urmare, acesta contribuie la eliminarea
erorilor care pot interveni prin procesarea unui număr mare de date într-un sistem în care există
mijloace puţine de verificare, oferă funcţionalităţi destinate contabilităţii primare, are o bază de
date validă pe care o utilizează în emiterea documentelor reducînd la maximum intervenţia
umană, oferă posibilitatea de a sintetiza  în  mod automat utilizînd toate datele
disponibile la momentul raportării.
În acest fel, informaţiile necesare evaluării activităţii companiei dar şi cele importante pentru
procesul decizional sunt accesibile, actuale şi corecte.

Nivelul de dezvoltare a unei întreprinderi se poate determina şi după înzestrarea ei cu mijloace

tehnice pentru prelucrarea informaţiei de evidenţă. Obţinerea şi transmiterea informaţiei
presupun existenţa unui sistem care să asigure atît culegerea şi prelucrare datelor, cît şi
determinarea lor.

Întreprinderea este dotată cu tehnici de calcul în subdiviziunile:

 Contabilitate
 Casierie

Mişcarea documentelor şi circulaţia acestora reprezintă un obiect important de organizare a

contabilităţii la întreprinderea Confort SRL şi prevede parcurgerea cîtorva etape:

 întocmirea documentelor;
 primirea documentelor de contabilitate;
 prelucrarea şi înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile;
 predarea documentelor în arhivă.
 2. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR NECORPORALE SI
CORPORALE
Imobilizari necorporale = active nemateriale
Imobilizari corporale = active materiale

Pentru contabilizarea activelor nemateriale în curs de execuție și aflate în utilizare sunt destinate
respectiv conturile 111 “ Imobilizari necorporale in curs de executie” si 112 “Imobilizari
necorporale”.
Intreprinderea pentru perioada 2016, 2017 nu a inregistrat active nemateriale în curs de
executie.

Valoarea activelor materiale în curs de execuție pentru 2016 este de 526712 lei, pentru 2017 –
526712 lei.
Respectiv în anul de gestiune nu au avut careva operațiuni economice.

Activele materiale în curs de execuţie cuprind:

 cheltuielile legate de construirea de construcţia clădirilor, construcţiilor speciale

(drumurilor, podurilor, fîntînilor etc.);

 valoarea utilajului care necesită montaj;

 investiţiile capitale ulterioare, valoarea lucrărilor de modernizare, care duc la sporirea

capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii acesteia.

Evidenţa activelor materiale în curs de execuţie se ţine în contul 121 "Active materiale în curs
de execuţie".
121 "Active materiale în curs de execuţie"
1211 “Construcții în curs de execuție”
1212 “ Utilaj destinat instalării”
1213 “Imobilizări corporale pînă la punerea în utilizare”
1214 “Costuri ulterioare în curs de execuție
În debitul acestui cont se reflectă suma cheltuielilor lucrărilor de construcţie şi montaj aferente
creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj sau valoarea utilajului şi
a altor obiecte în cazul cînd momentul procurării acestora nu coincide cu momentul punerii în
funcţiune.
În creditul acestui cont se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune,
investiţiile capitale ulterioare aferente majorării valorii obiectelor respective. Soldul acestui
cont este debitor şi reprezintă suma cheltuielilor efectuate pentru crearea activelor materiale în
curs de execuţie la finele perioadei de gestiune, valoarea utilajului care necesită montaj, precum
şi a utilajului şi a altor obiecte în cazul cînd momentul procurării acestora nu coincide cu
momentul punerii în funcţiune.

Documentele primare, centralizatoare şi registrele de evidenţă. La contabilizarea activelor

materiale în curs de execuţie drept bază informativă servesc cele mai diverse document primare
şi centralizatoare:

 Factură fiscală privind obiectele achiziţionate de la furnizori şi a întreprinderii de

transport, în cazul cînd aceste obiecte şi servicii se impozitează cu TVA;
 Factură de expediţie în cazul cînd maşinile, utilajele şi alte obiecte nu sunt impozitate cu
TVA;
 Dispoziţiile de plată sau chitanţele privind achitarea taxei vamale, serviciilor vamale.
 Calculul sau borderoul de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care execută
lucrările menţionate;
 Fişa de pontaj , în cazul salarizării muncitorilor în regie;

Investiţiile capitale se reflectă în contabilitate în funcţie de metoda de executare a lucrărilor. Se

cunosc două metode de executare a lucrărilor:

a) în regie proprie;

b) în antrepriză.

Intreprinderea respective foloseste prima metoda , metoda de executare a lucrarilor in regie

proprie.

În cazul executării lucrărilor în regie proprie valoarea obiectului se formează din consumurile
efectuate de întreprindere pe fiecare obiect aparte conform următoarelor articole:

- consumuri directe pentru materiale;

- consumuri directe pentru retribuirea muncii;

- consumuri indirecte (cheltuieli de întreţinere a maşinilor şi mecanismelor de construcţie);

- consumuri de regie şi alte cheltuieli legate nemijlocit de crearea activului.

 La executarea lucrărilor în regie proprie cheltuielile respective se reflectă în modul următor:
construcţia clădirilor, obiectelor speciale - debit contul 121 "Active materiale în curs de
execuţie" în corespondenţă cu creditul conturilor:

a) consum de materiale la valoarea de bilanţ - 211 "Materiale";

b) suma calculată a salariului muncitorilor şi contribuţiilor pentru asigurările sociale şi medicale

– 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 “Datorii privind
asigurările”;

c) serviciile prestate de terţi şi cele proprii – 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”, 812 “Activităţi auxiliare”;

d) trecerea la cheltuieli a consumurilor indirecte – 813 “Consumuri indirecte de producţie”.

4.CONTABILITATEA ARENDEI

Arendă (chirie) - acord potrivit căruia arendatorul cedează arendaşului contra unei plăţi dreptul
de utilizare a activului în decursul unei perioade de timp convenite.

Termen de arendă - perioada de timp pentru care se încheie contractul de arendă, precum şi
alte perioade ulterioare în cursul cărora arendaşul are dreptul stipulat în contractul de arendă de a
prelungi termenul de arendă.

În funcţie de gradul de repartizare între arendator şi arendaş a riscurilor şi avantajelor aferente

utilizării şi deţinerii activelor arendate, arenda se subdivizează în finanţată şi operaţională.

Entitatea data nu tine o evidenta a contabilitatii arendei atita timp cit toate terenurile
intreprinderii sunt procurate si apartin in totalitate intreprinzatorului.

5.CONTABILITATEA CREANTELOR

Def. Creanţe - reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţă
stabilită de contractele întocmite, cambia primită sau de alte documente o sumă de bani, bunuri
materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.

În funcţie de provenienţă creanţele se clasifică ( valoare pentru anul 2014) :

 Creanţe comerciale - 252874 lei

 Creanţe privind decontările cu bugetul de stat;
 Creaţe ale personalului – 127438 lei
 Creanţe privind veniturile calculate;
  Alte creanţe ce include creanţe ale companiilor de asigurări, privind pretenţiile înaintate
şi recunoscute.

În funcţie de termenul de achitare:

 Creanţe pe termen scurt (cu termenu de achitare nu mai mare de 1 an) – 711241 lei.
 Creanţe pe termen lung (cu termenu de achitare mai mare de 1 an);

În funcţie de gradul de asociere a debitorilor:

 Creanţe în părţi legate;

 Creanţe în părţi nelegate;

În funcţie de valuta în care se exprimă:

 Creanţe în valută naţională;

 Creanţe în valută străină;

Def. Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apare în cazul cînd momentul
transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi altor
active livrate precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.

Evidenţa analitică a creanţelor comerciale se ţine pe fiecare debitor, pe termeni de formare şi de

achitare a creanţelor.

Evidenţa sintetică a creanţelor comerciale se ţine în conturile de activ 221 „Creanţe pe termen

scurt aferente facturilor comerciale”, 223 „Creanţe pe termen scurt a părţilor legate”.
În debitul acestor conturi se reflectă valoarea produselor, mărfurilor vîndute şi serviciilor
prestate cu achitare ulterioară, inclusiv TVA, iar în credit –  achitarea acestei
valori. Soldurile acestor conturi sînt debitoare şi reprezintă mărimea creanţelor pe termen scurt
la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în cap. 2 al Bilanţului contabil.

La formarea creanţelor comerciale se întocmesc formulele contabile:

 debit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223

„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” – la valoarea de vînzare a produselor,
mărfurilor, serviciilor, inclusiv TVA,
 credit contul 611 „Venituri din vînzări” – la suma venitului obţinut din vînzarea
mărfurilor, prestarea serviciilor (fără TVA)
 credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma TVA

Achitarea creanţelor comerciale se înregistrează prin formulele contabile:

a) achitarea creanţelor cu mijloace băneşti:

 debit conturile 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi

curente în valută străină”,
 credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

b) achitarea creanţelor prin schimb cu alte active:

 debit conturile 111 „Active nemateriale”, 123 „Mijloace fixe”, 211 „Materiale”, 213

„Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217 „Mărfuri” etc.
 credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223 „Creanţe
pe termen scurt ale părţilor legate”.

Creanţele se iau la evidenţă în baza urmatoarelor documente primare:

 Factură fiscală ;
 Dispoziţia de plată;
 Bonul de încasare;
 Factură de expediţie.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind facturile comerciale se ţine pe fiecare
debitor, pe termenele de formare şi de achitare a acestora.

Def. Creanţele personalului reprezintă datoriile lucrătorilor faţă de întreprindere privind:

 avansurile primite în contul salariilor,

 avansurile spre decontare – sume primite de personal pentru procurarea unor valori
materiale, spre acoperirea cheltuielilor de transport etc.,

 mărfurilor vîndute personalului în credit,

 datoria lucrătorului privind daunele materiale,
 alte plăţi şi operaţii.

Evidenţa analitică a creanţelor personalului se ţine pe fiecare lucrător (debitor), pe fel de

creanţe, termenul de apariţie şi de achitare.

Pentru evidenţa sintetică a creanţelor personalului este destinat contul de activ 227 “Creanţe pe

termen scurt ale personalului”. În debitul acestui cont se reflectă apariţia creanţelor pe termen
scurt ale personalului, iar în credit – achitarea. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă
suma creanţelor personalului la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în capitolul 2 al
Bilanţul contabil.

10. CONTBILITATEA DATORIILOR

Def. Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru
bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă
de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane fizice sau juridice.

În contabilitate şi în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii:

După conţinutul economic:

 datorii financiare,
 datorii comerciale,
 datorii calculate.

După termenul de achitare:

 datorii pe termen lung - 62009 lei
 datorii pe termen scurt – 200000 lei

Conform planului de conturi contabil pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt sînt
destinate conturile clasei 5 “Datorii pe termen scurt” şi pentru evidenţa datoriilor pe termen
lung – conturile clasei 4 “Datorii pe termen lung”. Soldurile acestor conturi la sfîrşitul perioadei
de gestiune se reflectă în compartimentele 4 şi 5 ale Bilanţului contabil cu aceiaşi denumire.

Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sînt utilizate respectiv

conturile: 513 “Împrumuturi pe termen scurt”, 413 “Împrumuturi pe termen lung”.

Aceste conturi sînt de pasiv. În credit se înregistrează sumele creditelor bancare şi

împrumuturile primite, mărimea dobînzilor calculate aferente acestora. În debit – rambursarea
creditelor

6.CONTABILITATEA STOCURILOR

Stoc – active circulante materiale destinate utilizării în procesul de producţie, fabricate în cadrul
acestui proces sau cumpărate în vederea vînzării.
În componenţa stocurilor se includ:

 Materiale
 Produse finite
 Mărfuri.

Spre deosebire de alte categorii de bunuri aflate la întreprindere, stocurile se caracterizează prin
faptul că se consumă la prima lor utilizare în procesul de producţie şi trebuie înlocuite cu
exemplare noi.

Materialele se divizează în materii prime şi material consumabile.

Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în
produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.

Materialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente care participă
la procesul de producţie, fără a se regăsi, de regulă, în conţinutul material al produselor fabricate.

Produsele finite sunt acele bunuri obţinute în rezultatul procesului de producţie care au trecut
toate fazele tehnologice.

Mărfurile sunt bunuri pe care întreprinderea le cumpără în vederea revînzării.

Stocurile de mărfuri şi materiale aflate în circuit economic al întreprinderii se caracterizează prin

stocuri iniţiale şi finale, iar operaţiunile şi tranzacţiile cu acestea fac necesară evidenţierea
procurărilor, a stocurilor disponibile spre vînzare şi respective a costului efectiv al stocurilor
vîndute sau trecute pentru consum.

Mărfurile reprezintă bunurile cumpărate de către întreprinderile în scopul revînzării. Pentru

evidenţă sintetică a mărfurilor este destinat contul 217 “Mărfuri”. Acesta este un cont de activ
ce arată existenţa, mişcarea cît şi soldul final de materiale care sînt la întreprindere. Organizarea
evidenţei sintetice a mărfurilor este condiţionată de metoda de evaluare acceptată de
întreprindere pentru evaluarea curentă. Se recomandă două metode de evaluare curentă a
mărfurilor.

1. La cost efectiv.
2. La preţ de vînzare care este compus din costul efectiv (valoarea de bilanţ) şi adaosul
comercial.
În cazul cînd în evidenţa curentă mărfurile se evaluează la cost efectiv la achiziţionarea lor în
contabilitate se întocmesc următoarele formulele contabile:
 debit contul 217 “Mărfuri” – la valoarea de cumpărare a mărfurilor
 credit contul 241 “Casa” – la sumele achitate prin numerar,
 credit conturile 242 “ Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în
valută străină” – la sumele achitate prin virament,
 credit contul  521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la datoria faţă
de furnizori privind mărfurile procurate cu plată ulterioară.

Cheltuielile aferente procurării mărfurilor se reflectă prin formula contabilă:

 debit contul 217 “Mărfuri” – la suma totală a cheltuielile efectuate,

 credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la serviciile
prestate de către terţi,
 credit contul 812 “Activităţi auxiliare” – la serviciile efectuate către secţiile auxiliare a
întreprinderii,
 credit conturile 531 “Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”, 533 “Datorii
privind asigurările” – la salariile calculate pentru încărcarea-descărcarea mărfurilor şi
contribuţiile pentru asigurarea socială calculate din aceste salarii.

La vînzarea mărfurilor se întocmesc formulele contabile:

1) Decontarea valorii de bilanţ:

 debit contul 711 “Costul vînzărilor”,

 credit contul 217 “Mărfuri”.

2) Reflectarea venitului, sumei mijloacelor băneşti încasate sau creanţei cumpărătorului:

 debit conturile 241 “Casa”, 242 “ Conturi curente în valută naţională”, 243 “ Conturi
curente în valută străină”, 221 “Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” –
la venitul total încasat de la vînzări,
 credit contul 611 “Venituri din vînzări” – la venitul obţinut din vînzarea mărfurilor (fără
TVA),
 credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma TVA calculată.

La evaluarea mărfurilor la preţ de vînzare în afară de formulele contabile întocmite mai sus mai
au loc următoarele formule contabile:
 1. includerea adaosului comercial în valoarea mărfurilor procurate:
 debit contul 217 “Mărfuri”,
 credit contul 821 “Adaos comercial”.
2. decontarea adaosului comercial aferent mărfurilor vîndute:
 debit contul 821 “Adaos comercial”,
 credit 217 “Mărfuri”.

La finele perioadei de gestiune mărfurile se reflectă în bilanţul contabil la costul efectiv

(valoarea de procurare + cheltuielile de achiziţionare). În acest scop la întreprindere unde
mărfurile se evaluează la preţ de vînzare la finele perioadei de gestiune se întocmeşte formula
contabilă cu semnul “minus” (la diferenţa de adaos comercial aferentă stocurilor de mărfuri la
sfîrşitul perioadei de gestiune). La începutul perioadei de gestiune următoare adaosul comercial
care se referă la stocurile de mărfuri aflate în stoc se trece în debitul contului 217 “Mărfuri” prin
formula contabilă:

 debit contul 217 “Mărfuri”,

 credit contul 821 “Adaos comercial”.

Intrările de materiale sînt justificate prin facturi fiscale şi se înregistrează în debitul contului 211
“Materiale” , iar ieşirele de materiale se justifică prin bonurile de consum primite de la
depozitele întreprinderii acestea fiind arătate în creditul contului 211 “Meteriale”.

Debitul contului 211 “Materiale” corespondează cu creditul:

Cont 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Subcont 1 “Facturi de achitat în ţară”

Cont 211 “materiale”

Creditul contului 211 “Materiale” corespondează cu debitul:

Cont 713 “Cheltuieli generale şi administrative”

Subcont 9 “Alte cheltuieli generale şi administrative”

Cont 811 “Producţia de bază”

Cont 812 “Activităţi auxiliare”

Subcont 1 “Consumuri de materiale”

Cont 813 “Consumuri indirecte de producţie”

Subcont 1 “Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe”.

După calcularea rulajului debitor şi rulajului creditor se calculează soldul la sfîrşitul unei
perioade de gestiune, care este şi soldul următoarei perioade de gestiune. O altă componentă a
stocurilor sînt şi produsele finite evidenţa cărora se ţine pe contul 216 “Produse”, care este un
cont de activ.

7.CONTABILITATEA NUMERALULUI
Numeral – mijloace de schimb sau alte instrumente, valori care pot servi la stingerea datoriilor.

Conform noului plan de conturi, intrat in vigoare de la 01.01.2015 , generalizarea informatiei

existente si miscarea mijloacelor banesti se tine la urmatoarele conturi :
 241 „Casa”
 242 „Conturi curente in moneda nationala”
 243 „Conturi curente in valuta straina”
 244 „ alte conturi bancare”

In anul 2016 conform raportului financiar o valoare se arata numai la contul 242 „ Conturi
curente in valuta nationala” in suma de 1361 lei.

Intreprinderea S.R.L.”Confort” are deschis cont la urmatoarele banci :

1. Mobiasbanca
2. Moldindconbank
3. Procredit Bank

Conturile curente in valuta nationala sint reglementate de catre actul normativ SNC
„Prezentarea situatiilor financiare”.
 La deschiderea contului agentul economic a prezentat la institutia bancara urmatoarele
documente:

 Cererea de deschidere a contului.

 Copia certificatului de inregistrare a intreprinderii
 Copia statutului, regulamentului, sau a contractului de constituire
 Fisa cu specimente de semnaturi si amprenta stampilei
 Extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirma persoana autorizata sa administreze
intreprinderea.

Tranzactiile privind incasarile si platile in conturile curente se efectuiaza de catre banca

conform documentelor bancare tipizate care trebuie certificate prin semnaturile persoanelor
indicate in fisa cu specimentele de semnaturi si amprenta stampilei si anume:
 Dispozitia de plata – un ordin de a transfera beneficiarului o anumita suma de
bani, utilizata pentru stingerea datoriilor financiare si comerciale ale
intreprinderii;
 Dispozitia de plata trezoreriala – intocmita la achitarea datoriilor privind
impozitele, taxele si alte plati la bugetul de sta;
 Dispozitia incaso si dispozitia incaso trezoreriala- ordinul beneficiarului privind
transferarea incontestabila a unei sume de mijloace banesti di contul platitorului
fara acordul lui.

Intreprinderea primeste de la banca periodic, de obicei, dupa fiecare tranzactie bancara,

extrase de cont cu anexarea la ele a documentelor, in baza carora au fost intocmite inregistarile
in extrasul de cont.

In contul curent se reflecta mijloacele banesti incasate pentru produsele, marfurile

vindute,serviciile prestate cumparatorilo si clientilor, achitare creantelor , primirea creditelor
bancare si imprumuturilor, depunera mijloacelor banesti din caseria intreprinderii.

Incasarile mijloacelor banesti in contul curent se reflecta in debitul contului 242 “Cont de
decontare” in corespondenta cu creditul conturilor:

 La suma veniturilor incasate nemijlocit prin mijloace banesti

Ct 611 “Venituri din vinzari” – la sumele incasate din vinzari,prestari de servicii(fara TVA si
accize)
Ct 622 “Venituri din activitatea financiara” – la suma platilor de arenda in cazul arendei
finantate, dobinzilor.

 La sumele TVA primite aferente valorilor in marfuri si materiale livrate la achitatea

nemijlocita:

Dt 242 “ Cont de deconatre”

Ct 534 “Datorii privind decontarile cu bugetul”

 La incasarile in vederea achitarii creantelor:

Dt 242 “ Cont de decontare”

Ct 221 “Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Ct 227 “Creante pe termen scurt ale personalului”

 La sumele primite ale creditelor bancare:

Dt 242 “Cont de decontare”
Ct 411 “Credite bancare pe termen lung”
Ct 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariati”
Ct 511” Credite bancare pe termen scurt”
Ct 512” Credite bancare pe termen scurt pentru salariati”

Iesirile mijloacelor banesti din contul curent se inregistreaza in creditul contului 242” Cont de
decontare” in corespondenta cu debitul urmatoarelor conturi:

 In vederea achitarii datoriilor fianciare si comercale:

Dt 411 “Credite bancare pe termen lung”
Dt 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariati”
Dt 511” Credite bancare pe termen scurt”
Dt 512” Credite bancare pe termen scurt pentru salariati”

 In vederea achitarii datoriilor fata de personal,buget,fonduri extrabugetare,Casa

Nationala de Asigurari Sociale,organele sindicale,companiile de asigurari:
Dt 533” Datorii privind asigurarile”
Dt 534” Datorii privind decontarile cu bugetul”

9. CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

Def.
 Capitalul social reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii (acţionarilor,
asociaţilor) la patrimonial acesteia depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor, părţilor sociate)
pentru asigurarea activităţii statutare a întreprinderii.

Capitalul suplimentar după, provenienţa sa, este legat de formarea şi modificarea

capitalului statutar. Totodată capitalul social este compus din cote ( acţiuni, părţi sociale) ce
aparţin unor proprietari anumiţi, iar capitalul suplimentar nu se divizează în cote şi aparţine în
întregime tuturor proprietarilor întreprinderii.

Capitalul secundar reprezintă o parte componentă a capitalului propriu şi, la rîndul său,
cuprinde diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii şi subvenţiile de
stat.

Rezervele  reprezintă sumele depuse de către întreprindere în scopul acoperirii pierderilor

rezultate din activitatea economico-financiară a întreprinderii

Pentru anul curent si cel precedent, in bilantul contabil se arata doar capitalul social,
5400 lei.

Contul 311 “Capital social” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează
mijloacele depuse în capitalul statutar al întreprinderii, iar în debit – mijloacele retrase de către
proprietar. Soldul acestui cont este creditor şi reflectă mărimea capitalului statutar la finele
perioadei de gestiune. La contul 311 “Capital social” pot fi deschise următoarele subconturi:

3111 “Fond social”,

3112“Acţiuni simple”,

3113 “Acţiuni privilegiate”,

3114 “Aporturi”,

3115 “Cote de participaţie”.

Evidenţa analitică a capitalului social se ţine pe fondatori (acţionari, asociaţi) ai întreprinderii.

Contul 311 “Capital social” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

1. Constituirea capitalului statutar după înregistrarea întreprinderii în mărimea declarată în

actele de constituire:
a) la suma mijloacelor băneşti depuse:

Dt 242 “Cont de decontare”

Dt 243 “Cont valutar”

b) la suma capitalului nevărsat:

Dt 313 “Capital nevărsat”

2. Mărirea capitalului statutar pe seama:

a) majorării valorii nominale a acţiunilor:

Dt 313 “Capital nevărsat”

b) profitului nerepartizat al anilor precedenţi:

Dt 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită al anilor precedenţi”

c) profitului net al anului de gestiune:

 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Contul 311 “Capital social” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

Micşorarea capitalului statutar în cazul:

a) reducerii valorii nominale a acţiunilor:

Ct 313 “Capital nevărsat”

Ct 314 “Capital retras”

b) anulării subscrierii la acţiuni şi a acţiunilor retrase din circulaţie:

Ct 314 “Capital retras”

c) acoperirii pierderilor totale:

Ct 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită al anilor precedenţi”

Ct 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Formarea capitalului social al întreprinderii se reflectă în contabilitate după înregistrarea de stat a

întreprinderii în baza următoarelor documente justificative :

 Contractul de constituire ;
 Statutul întreprinderii ;
  Certificatul de înregistrare a întreprinderii ;
 Dispoziţia de încasare;
 Dispoziţia de plată;
 Procesul-verbal de primire-predare;
 Factura de expediţie sau factura fiscală.

Evidenţa analitică a capitalului social se ţine pe proprietari (membri, asociaţi, acţionari) ai

întreprinderii, fie persoane fizice sau juridice.

12. CONTABILITATEA COSTURILOR

Costuri indirecte de producţie sînt consumurile aferente deservirii şi conducerii secţiilor de
producţie nu pot fi incluse direct în costul produselor fabricate, serviciilor prestate din motiv că,
pe parcursul perioadei de gestiune nu se cunoaşte ce parte din aceste consumuri revine fiecărui
tip de producţie fabricat, serviciu prestat. Aceste consumuri se repartizează la sfîrşitul perioadei
de gestiune în costul producţiei fabricate, serviciilor prestate în funcţie de o anumită bază de
repartizare aleasă de întreprindere, care se indică în politica de contabilitate a acesteia.
Costuri indirecte de producţie sînt de două tipuri:

 costuri indirecte de producţie variabile – sînt acele consumuri volumul cărora

depinde de volumul de producţie. De exemplu: salariul muncitorilor auxiliari, valoarea
materialelor consumate pentru necesităţile subdiviziunilor de producţie etc. Consumurile de
producţie se includ în costul de producţie în sumă totală.

 costuri indirecte de producţie constante – reprezintă consumurile volumul cărora

nu depinde sau depinde neesenţial de volumul de producţie, cum ar fi: consumul de energie
electrică folosită pentru iluminarea secţiilor, consumul efectuat pentru încălzirea secţiei de
producţie, consumuri privind paza secţiilor de producţie etc. Aceste consumuri se includ în
costul producţiei fabricate, serviciilor prestate în funcţie de gradul de utilizare a capacităţii
normative de producţie. Capacitatea normativă de producţie reprezintă volumul mediu pe care
este în stare să-l producă întreprinderea în condiţii de activitate normală, ţinînd cont de pierderile
de capacităţi, rezultate în urma lucrărilor tehnice de planificare. În cazul în care volumul efectiv
de producţie este egal sau depăşeşte capacitatea normativă de producţie consumurile indirecte de
producţie constante se includ în costul produselor fabricate, serviciilor prestate în sumă totală. În
caz contrar consumurile indirecte de producţie constante se includ în costul producţiei fabricate,
serviciilor prestate în limita gradului de îndeplinire a capacităţii de producţie. Suma
consumurilor indirecte de producţie rămasă se trece la cheltuielile perioadei şi nu influenţează
asupra costului produselor fabricate, serviciilor prestate.

Costul efectiv al produselor agricole se determina la data raportarii dupa nomenclatorul stability
de entitate de sine statator si in corespundere cu metodologia evidentei contabile.

Acest nomenclator cuprinde:

Denumirea articolelor Fitotehnie

1. Costuri de material directe +
a) seminte si material de plantat +
b) ingrasaminte minerale organice +
c)mijloace de protective a animalelor +
d)furaje -
e) alte costuri materiale +
2. Costuri directe pentru retribuirea muncii +
1. Contributii de asigurari sociale de stat si prime +
2. Servicii +
3. Intretinerea mijloacelor fixe +
4. Costuri indirect de productie +
5. Alte costuri +

La costurile indirect de produtie se reflecta cota parte a costurilor indirect si raportata in

dependent de politicele contabile, somajul ethnic.

La sfîrşitul perioadei de gestiune totalul consumurilor indirecte de producţie (totalul Dt 813) se

repartizează pe tipuri de produse fabricate în cadrul unei secţii concrete. În acest cont se
utilizează următoarele baze de repartizare aprobate de întreprindere :

1. proporţional valorii de vînzare a fiecărui produs fabricat;

2. proporţional salariului de bază a lucrătorilor de producţie;
3. proporţional numărului de om-h(ore) lucrate;
4. proporţional numărului de ore-maşini de lucru a utilajului;
5. proporţional consumurilor directe de materiale;
 6. proporţional consumurilor directe totale (materiale+salariul).

În calitate de bază de repartizare a consumurilor indirecte de producţie se poate alege:

 Salariile muncitorilor de bază;

 Numărul de om-ore;
 Numărul de maşini-ore;
 Cantitatea de materii prime şi materiale de bază consumată;
 Volumul fizic al producţiei etc.

La repartizarea consumurilor indirecte de producţie este necesar de calculat coeficientul de

repartizare a consumurilor indirecte de producţie care este egal cu raportul dintre totalul
consumurilor indirect de producţie către totalul bazei de repartizare.

Coef.repar.CIP= Total CIP*Totalul bazei de repartizare

Suma repartizată a consumurilor indirecte de producţie variabile şi constante se reflectă

în contabilitate prin următoarea înregistrare contabilă:
Dt 811 sau contul 812 - la mărimea tuturor consumurilor variabile şi cota-parte a
consumurilor constante incluse în costul producţiei;
D t 714 - la cota-parte a consumurilor constante raportate la cheltuielile perioadei;
Ct 813 - la suma totală.
Lucrările contabile efectuate permit acumularea în conturile de calculaţie 811 şi 812 a
tuturor cheltuielilor directe şi indirecte de producţie aferente fabricării produselor (prestării
serviciilor) în cursul perioadei de gestiune.
Însă nu toate cheltuielile reflectate în debitul conturilor de calculaţie urmează a fi incluse
în costul produselor finite (serviciilor) ale perioadei de gestiune.

13. OBIECTIVELE SI ARTICOLELE CONTABILITATII COSTURILOR

IN SECTORUL ZOOTEHNIC

O evidenţă primară în ramura sectorului zootehnic ne prezintă contul 811 "Producţia de bază",
812 ˝Activităţi auxiliare˝, 813˝Consumuri indirect de producţie˝.
În sectorul zootehnic procesul obţinerii unor tipuri distinct de active biologice suplimentare şi
produse agricole se concetreză, de regulă, la o singură fermă. Ca de exemplu: Animalele la
creştere şi îngrăşat constituie o grupă deosebită a mijloacelor circulante . Tineretul animalier şi
animalele la îngrăşat sunt obiecte de muncă. Procesul de creştere şi îngrăşare este legat cu
cheltuieli de muncă vie,mijloace băneşti şi material. Tineretul animalier la o anumită vîrstă se
trece în cireada de bază şi se include în componenţa mijloacelor de muncă şi invers animalele
rebutate din cireada de bază, trecute la îngrăşare devin obiecte de muncă. Animalele în cireada
de bază productive şi de lucru se completează o dată cu trecerea tineretului animalier, crescut în
gospodărie sau cu procurarea animalelor de rasă de la terţi.

Animalele la creştere şi îngrăşat reprezintă producţia neterminată în sectorul zootehnic. În

legătură cu aceasta toată mişcarea tineretului animalier şi animalelor la îngrăşat se reflectă la
contul 212 ,, Animale la creştere şi îngrăşat’’, iar cheltuielile pentru întreţinerea lor şi volumul
producţiei se iau în evidenţă la contul de calculaţie 811,, Producţia de bază’’ , contul analitic ,,
Sectorul zootehnic’’.

Contul 212 "Animale la creştere şi îngrăşat" este destinat generalizării informaţiei privind
existenţa şi mişcarea animalelor la creştere şi îngrăşat.

Este un cont de activ. În debitul acestui cost se înregistrează valoarea de intrare a animalelor
cumpărate pentru creştere şi îngrăşat, precum şi a prăsilei obţinute din turma de bază şi animalele
trecute din turma de bază a întreprinderii pentru predarea lor la îngrăşat, în credit - valoarea
animalelor trecute în turma de bază şi ieşite de la întreprindere.

Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea animalelor la creştere şi îngrăşat existente
la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a animalelor la creştere şi îngrăşat se efectuează pe locuri de depozitare, pe

categorii de vîrstă şi sexe.

La reflectarea valorii de intrare a animalelor la creştere şi îngrăşat în cazul primirii facturilor de

plată de la furnizorii externi se întocmeşte formula contabilă:

Debitul contului 212 ,, Animale la creştere şi îngrăşat’’

Creditul contului 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’

La finele anului datele se folosesc pentru calcularea costului producţiei creşterii animalelor şi
masei vii a tineretului şi animalelor la îngrăşat. Pentru evidenţa sintetică şi analitică a animalelor
la creştere şi îngrăşat se foloseşte jurnalul –order şi situaţia respectivă.

15. CONTABILITATEA
COSTURILOR PRODUCTIILOR INDUSTRIALE
Conform actelor normative si clasificărilor în vigoare ramura producției industrial în sectorul
agrar include unitățile de prelucrare a materiei prime agricole,unitățile de fabricare a materialelor
de construcții, unitățile de dobîndire a pietrei,nisipului,pietrișului și unitățile de obținere a
producției industrial fără folosirea materiei prime agricole.

Pentru determinarea productiei industrial in intreprinderile agricole sint stabilite urmatoarele

criterii de claificare:
Criterii de clasificare
Caracterul Complexitatea Volumul si
Productia industriala
procesului tehnologic procesului tehnologic sortimentul
1.Macinatul cerialelor De prelucrare simpla In masa
2.Extragerea uluiului De prelucrare simpla In masa
3.Fabricarea conservelor De prelucrare compusa In masa
4.Fabricarea vinului De prelucrare Simpla/compusa In masa

In zilele noaste actvitatile de prelucrare industriala au stabilite urmatoarele moment care le

caracterizeaza:
 Legislatia actuala prevede indeplinirea unor conditii de activitate in acest domeniu care
sint insotite de costuri semnificative;
 Situatia economica a tarii influenteaza activitatile industrial de prelucrare prin faptul ca
ele sa fie separate de cultura plantelor . In unele cazuri aceste situatii depend si de situatia
international;
 Promovarea produselor industrial prin vinzari faciliteaza producatorul din ramura
Agricola.

Productia industrial care se obtine se contabilizeaza cu calculatia costurilor in dependent de

metoda aleasa si anume:
 Normata sau normative;
 Pe comenzi;
  Pe faze.

Metoda de evident pe faze se aplica la sectiile de fabricare a strugurilor si vinurilor

Metoda normata se aplica pentru asa activitati ca macinatul cerialelor, extragerea uleiului
Metoda pe comenzi se aplica la fabricarea conservelor.

La calcularea costului productiei industrial se iau in consideratie urmatoarele aspect:

a) Costul articolelor pentru fiecare etapa se calculeaza in dependent de costurile
aferente ultimei faze sau etapa de prelucrare.
b) Costurile de producer a produselor finite se calculeaza prin adunarea costurilor
tuturor fazelor sau etapelor de prelucrare.
c) Pentru unele tipuri de produse industrial costurile se deplaseaza mai mult de o
perioada financiara
d) Evidenta productiei neterminate se tine in sectia in care sa format, adica in
conformitate cu locul de aparitie a acestuia.
Entitatea nu are la baza activitatea in sectorul fitotehniei .

16. CONTABILITATEA ACTIVITATILOR AUXILIARE

Activitatea auxiliara include activități de deservire a activităților de baza ale entiății care
cuprinde:
 Fabricarea ambalajelor și instrumentelor
 Deservirea cu transport
 Furnizarea cu diferite tipuri de energie
 Activitati constructive.

Intreprinderea S.R.L “Confort”, în activitatea auxiliară are urmatoarele:

 Deservirea cu transport
 Servicii agricole
Evidența contabilă analitică se ține la contul de calculatie 812. Conform noului standart pentru
calcularea costurilor de productie ale activitatilor auxiliare se utilizeaza modul prevazut de
politicele contabile ale intreprinderii. Daca in cadrul activitatii auxiliare se presteaza un tip de
servicii, toate costurile aferente se contabilizeaza ca directe, in caz contrar se evidentiaza in mod
separate costurile directe si cele indirect.

In cadrul procesului de deservire , intreprinderea este aprovizionata cu apa pentru irigare , cu

energie si parcul de masini. Pentru prelucrarea suprafeţelor agricole, intreprinderea S.R.L.
„Confort” dispune de următoarele tehnici şi utilaje:
Tractoare: MTZ-82; 2 bucați
Kubota. 1 bucați

17. CONTABILITATEA VENITURILOR

Def. Veniturile - reprezintă ansamblul avantajelor economice obţinute sau ce trebuie ob- ţinute
din activitatea economico-financiară a entităţii, care se înregistrează în evidenţă conform
principiului calculării (contabilitatea angajamentelor) şi se clasifică în:
venituri din activitatea operaţională:
 venituri din vânzări;
 alte venituri operaţionale;

venituri din activitatea neoperaţională:

 venituri din activitatea de investiţii;
 venituri din activitatea financiară;
 venituri excepţionale.

Venitul din vinzari constituie pentru anul :

 2016 - 5040700 lei
 2015 – 4732047 lei

Veniturile constituie cresteri ale beneficilor economice, inregistrate pe parcursul exercitiului

contabil sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se
concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale
actionarilor.
Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se consideră ca venituri ale întreprinderii,
întrucîtacestea sînt încasate în numele organelor de stat şi se varsă în buget
Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din vinzari este destinat cont de pasiv
611 “Venituri din vinzari” . În creditul  acestui cont se înregistrează în cursul perioadei
degestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate
cu prevederile S.N.C  corespunzătoare, iar îndebit trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.
In cursul anului de gestiune veniturilor din vînzări se înregistrează prin formula contabilă:
1. la suma încasărilor din vinzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor (fără TVA
şi accize):
Dt 242 “ Cont de decontare”
Ct 611 “ Venituri din vinzari “
2. la valoarea mărfurilor livrate cumpărătorilor, părţilor legate şi personalului întreprinderii
cu achitare ulterioară (fără TV- şi accize):
Dt 221 “ Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Dt 227 “ Creante ale personalului”
Ct 611 “ Venituri din vinzari “

18. CONTABILITATEA PROCESULUI DE DISTRIBUIRE

Def. Distribuire- constituie faza de încheiere a circulaţiei mijloacelor în cadrul circuitului
economic. La această fază întreprinderii i se recuperează resursele consumate la fabricarea
produselor şi prestarea serviciilor.
Venitul obţinut din vânzare este folosit în diferite scopuri: pentru procurarea valorilor
materiale, pentru achitarea salariului ,,datoriilor faţă de buget, faţă de Casa Naţională de Asigurări
Sociale, etc.
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice încasate sau care urmează a fi încasate
în conturile întreprinderii. Acest aflux poate avea loc sub formă de majorare a activelor (de exemplu,
încasări în contul curent sau creşterea creanţelor cumpărătorilor) sau micşorarea datoriilor (de exemplu,
eliberarea produselor în contul achitării datoriilor faţă de furnizori).
Venituri – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune,
sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au
drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile
proprietarilor.
Venitul se înregistrează în baza contabilităţii de angajamente, adică în perioada cînd a fost
constatat, indiferent de momentul efectiv al încasării mijloacelor.
Constatarea venitului - stabilirea perioadei de gestiune (lunii sau trimestrului) în care
venitul urmează a fi reflectat în conturile contabile.
 Mărimea venitului din realizare depinde de volumul produselor vândute, calitatea acestora,
preţurile de vânzare, cerere şi ofertă, direcţiile de realizare etc.
O bună parte din produse se vinde întreprinderilor de colectare în baza contractelor încheiate. în
contracte se stipulează volumul produselor ce urmează a fi realizate, sortimentul, preţurile, condiţiile
de decontare, răspunderea materială a părţilor etc.
De asemenea produsele se vând întreprinderilor de comerţ (magazinelor, gheretelor etc),
întreprinderilor de alimentaţie publică (cantinelor, cafenelelor, restaurantelor etc), lucrătorilor sub
formă de retribuire a muncii în natură etc Preţurile de realizare se stabilesc între vânzător şi
cumpărător.
În afară de produse, unităţile agricole realizează o parte din serviciile unităţilor auxiliare (de
exemplu, servicii ale transportului auto de încărcături la capitolul transportării produselor
cumpărătorilor, servicii ale tractoarelor privind prelucrarea terenurilor particulare etc).
Obiectivele contabilităţii procesului de distribuire sunt:
• determinarea volumului produselor vândute după tipuri, cantitate şi calitatea acestora,
direcțiile realizării;
• exercitarea controlului asupra îndeplinirii clauzelor contractuale;
exercitarea controlului asupra calităţii produselor vândute, asupra decontărilor cu cumpărătorii în
scopul achitării la timp a creanţelor;
• deducerea argumentată a rezultatelor financiare.

Contabilitatea comercializării produselor

Pentru reflectarea cheltuielilor şi venitului obţinut din vânzarea produselor se folosesc conturile
711 „Costul vânzărilor" şi 611 „Venituri din vânzări".
Contul 711 „Costul vânzărilor" este destinat pentru generalizarea informaţiei privind costul
efectiv al produselor, mărfurilor, Este cont de activ. în debitul contului se reflectă cu total cumulativ de
la începutul anului sumele cheltuielilor constatate, iar în credit - decontarea lor la sfârşitul anului la
rezultatul financiar total.
Evidenţa analitică a costului vânzărilor se ţine pe tipuri de produse şi mărfuri vândute, servicii
prestate şi alţi indicatori stabiliţi de întreprindere.
Faptele economice în debitul şi creditul contului 711:
1. S-a trecut la scăderi costul:
• produselor vândute: Dt 711, Ct 216;
• mărfurilor vândute: Dt 711, Ct 217;
• serviciilor prestate de unităţile auxiliare: Dt 711, Ct 812.
2. S-a decontat la rezultatul financiar costul vânzărilor (la finele anului):
Dt 351, Ct 711.
Sistematizarea informaţiei privind veniturile obţinute din vânzarea produselor, mărfurilor,
precum şi din prestarea serviciilor are loc la contul de pasiv 611 „Venituri din vânzări". în creditul
contului se acumulează suma veniturilor constatate cu total cumulativ de la începutul anului, iar în
debit decontarea lor la rezultatul financiar total.
În componenţa veniturile calculate şi încasate taxa pe valoarea adăugată nu se include.
Evidenţa analitică a veniturilor din vânzări se ţine pe tipuri de venituri, direcţii de vânzare şi alţi
indicatori stabiliţi de întreprindere.
Faptele economice în debitul şi creditul contului 611:
1. S-a înregistrat numerar în urma vânzării produselor, mărfurilor, precum şi prestării serviciilor:
Dt 241, Ct 611.
2.S-a reflectat TVA aferentă veniturilor încasate în numerar:
Dt 241, Ct 534.
3.S-a calculat venitul din vânzarea produselor, mărfurilor, precum şi din prestarea serviciilor:
• cumpărătorilor: Dt 221, Ct 611;
•întreprinderilor-fiice, asociate şi altor părţi legate:
Dt 223, Ct 611;
• lucrătorilor întreprinderii: Dt 226, 531, Ct 611.
4. S-a reflectat TVA spre încasare de la cumpărători:
Dt 221, 223, 226, 531, Ct 534.
5. S-a decontat la rezultatul financiar total venitul din vânzări:
Dt 611, Ct 351.
Conturile claselor 6 şi 7, inclusiv conturile 711 şi 611 nu se reflectă în bilanţul contabil.
Ele se folosesc pentru întocmirea situației de profit şi pierdere.
De menţionat că suma rezultatului financiar pe parcursul anului se determină prin
calcule, fără întocmirea înregistrărilor contabile. La finele anului conturile de cheltuieli şi
venituri, inclusiv conturile 711 şi 611, se închid cu contul 351 „Rezultatul financiar
total" prin înregistrări contabile.
19. SITUATIILE FINANCIARE
Rezultatul financiar este reflectat de profit (+) sau pierderi (-). Entitatea obţine profit în cazul
în care veniturile depăşesc cheltuielile, iar atunci când cheltuielile depăşesc veniturile, aceasta
suportă pierderi.
Contul de profit si pierdere sintetizeaza  fluxurile economice, respectiv veniturile si
cheltuielile perioadei de gestiune
 Daca bilantul contabil permite o  cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii,contul de
profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii,a modului cum aceasta isi
gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le
genereaza.

RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE

de la 01 ianuarie pînă la 31 decembrie 2016

Perioada corespun-
Cod Perioada
Indicatori zătoare a anului
rd. de gestiune
precedent
Venituri din vînzări (611) 010 5040700 4732047
Costul vînzărilor (711) 020 4888868 3890618
Profitul brut (pierdere globală) (rd.010-rd.020) 030 151832 841429
Alte venituri operaţionale (612) 040
Cheltuieli comerciale (712) 050
Cheltuieli generale şi administrative (713) 060 132132 129282
Alte cheltuieli operaţionale (714) 070 112500 269758
Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) (92800) 442389
(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070) 080
Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) (621-721) 090
Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) (622-722) 100 171596 211891
Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) 78796 654280
(± rd.080 ± rd.090 ± rd. 100) 110
Rezultatul excepţional: profit (pierdere) (623-723) 120
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare 78796 654280
(±rd.110 ± rd.120) 130
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731) 140
Profit net (pierdere netă) (± rd.130 ± rd.140) 150 78796 654280

Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori

care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii şi rezultatele activităţii
economice a acestea obţinute în cursul perioadei de gestiune respective.
Rapoartele se intocmesc prin calcularea,gruparea si prelucrarea speciala a datelor contabilitatii
curente si constituie stadiul final al acesteia.

Rapoartele trebuie să cuprindă informaţii cu privire la :

 activele şi pasivele întreprinderii;
 profitul net al întreprinderii;
 fluxul mijloacelor băneşti în perioada de gestiune 

Agenţii economici îndeplinesc două tipuri de rapoarte: trimestrial şi annual.

Raportul financiar trimestrial conţine:

 Bilanţul contabil
 Raportul privind rezultatele financiare
 Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

Raportul financiar anual în afară de formularele enumerate mai sus trebuie să conţină:

 Raportul privind fluxul capitalului propriu;

 Anexa la Bilanţul Contabil;
 Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
 Nota explicativă;

Rapoartele financiare se întocmesc în baza registrelor de evidenţă a conturilor sintetice. Iniţial

conform datelor din documentele primare se verifică corectitudinea reflectării în contabilitate a
tuturor operaţiunilor economice şi corespunderea datelor contabilităţii analitice cu rulajele şi
soldurile conturilor contabilităţii sintetice. După determinarea soldurilor conturilor acestea se
compară cu datele contabilităţii analitice şi se întocmeşte Balanţa de verificare necorectată.
Rapoartele financiare cuprind de asemenea anexe, tabele şi alte informaţii suplimentare

CONCLUZII
Analizînd condiţiile economice şi naturale a S.R.L ''Confort” pot spune că această
întreprindere are o aşezare geografică favorabilă fiind amplasată aproape de centrele de desfacere
unde-şi poate comercializa producţia.
Realizarea unei productivitati înalte este legata de nivelul tehnic al productiei, de ritmul de
reînoire a tehnologiei, de pregatirea continua a cadrelor, de organizarea economica a muncii .
Conducerea întreprinderii este stringent interesata permanent cu privire la cresterea
productivitatii muncii. În acest scop, este necesar sa se cunoasca bine factorii care influenteaza
favorabil aceasta crestere si sa impulsioneze actiunea celor mai eficienti dintre ei.
Creşterea productivităţii muncii duce la sporirea volumului vînzărilor, în condiţiile folosirii
aceluiaşi număr de lucrători, ceea ce determină în final micşorarea cheltuielilor cu remunerarea
muncii pe unitatea de produs. Totodată, creşterea productivităţii muncii fiind însoţită de creşterea
salariului mediu, ca o condiţie a cointeresării lucrătorilor în rezultatele muncii lor, constituie un
factor al ridicării standardului de viaţă al acestora.