Sunteți pe pagina 1din 6

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei


Facultatea CIM
Departamentul Ingineria Software și Automatică

RAPORT

Lucrare de laborator Nr.1


Medii interactive de dezvoltare a produselor soft

A efectuat:
st. gr. TI-151 F/R Buinovschi Cornel

A verificat:
Lector univ. Rusu Viorel

Chişinău 2018
Scopul lucrării: Studierea HTML5/CSS.
Sarcina lucrării: Dezvoltarea unui site. De creat pagini informative statice utilizînd
HTML/CSS.
Date teoretice:
O reţea de calculatoare este alcătuită dintr-un ansamblu de echipamente interconectate
între ele prin intermediul unor echipamente de reţea, cu scopul transmisiei de date şi partajării
resurselor.
O reţea poate partaja diverse tipuri de resurse:
 Servicii – cum ar fi imprimarea sau scanare;
 Spaţii de stocare pe suporturi externe – cum ar fi hard-diskurile;
 Aplicaţii – cum ar fi bazele de date
Internetul = reţea de reţele, prin care utilizatorii unui calculator sau ai unei reţele pot accesa
diverse sisteme aparţinând altor reţele.
Termenul World Wide Web, abreviat WWW sau și www, numit scurt și web, de multe
ori este confundat cu rețea (net), este totalitatea siturilor / documentelor și informaților de
tip hipertext legate între ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet (net = rețea ).
Documentele, care rezidă în diferite locații pe diverse calculatoare server, pot fi regăsite cu
ajutorul unui identificator univoc numit URL. Hipertextul inclusiv imagini etc. este afișat cu un
ajutorul unui program de navigare în web numit browser, care descarcă paginile web de pe
un server web și le afișează pe un terminal „client” la utilizator.
WWW este numai unul din numeroasele servicii și aplicații informatice disponibile în
Internet. Alte servicii sunt de exemplu: afișarea de informații cu formă de text, imagini și sunete,
poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații FTP, chat, aplicații video
și video on demand, servicii telefonie și telefonie cu imagine prin Internet de tip VoIP, posturi de
radio și televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, răspândirea știrilor prin
metode RSS, toate genurile de grafică și muzică, lucrul pe un calculator de la distanță prin
Internet, grupuri de discuții pe diverse teme, sisteme de jocuri interactive, distribuție
de software ș.a.
HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea
paginilor web ce pot fi afișate într-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrabă
prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea semanticii
documentului.
CSS (Cascading Style Sheets) este un standard pentru formatarea elementelor unui
document HTML. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe
sau în cadrul documentului, prin elementul <style> și/sau atributul style. CSS se poate utiliza și
pentru formatarea elementelor XHTML, XML și SVGL.
Un navigator sau un browser este o aplicație software (program) ce permite utilizatorilor
să afișeze text, grafică, video, muzică și alte informații situate pe o pagină din World Wide Web,
dar și să comunice cu furnizorul de informații și chiar și ei între ei. O altă definiție:
prin browser se înțelege un program de „navigare” (virtuală) în web. De aceea, în loc de
cuvântul „browser” se poate folosi și termenul general „navigator” (a nu se confunda cu
aplicația browser a companiei Netscape, numit tot „Navigator”, acum învechit și nefolosit).
Mersul lucrării:
Pentru crearea paginilor web se folosesc tag-uri.
Tag-uri de tip bloc (pereche): <nume_tag>…</nume_tag>.
 Textul cuprins între tag-ul de început și cel de sfârșit se numește conținutul
elementului.
 Spaţiile multiple din conţinutul unui element sunt ignorate
 Exemplu: <p>Acesta este un paragraf</p>, <h1>acesta este un titlu</h1>.
Tag-uri singulare: <nume_tag> (<br>, <hr>).
Atributele sunt folosite pentru a personaliza tag-urile. Acesta ne sunt folosite
pentru redimensionarea unei imagini sau unui  tabel sau pentru a schimba culoarea de fond.
Toate acestea sunt posibile cu ajutorul atributelor.
Sintaxa CSS este urmatoarea: tag { atribut:value;} sau element { proprietate:
valuare;}
Codul pentru pagian principala este urmator:
Rezultatul obținut în browser:
<!doctype html>
<html lang="en">
<head>
<meta charset="UTF-8">
<title> Africa </title>
<link rel="stylesheet" href="css/style.css">
<link rel="icon" href="img/logo.jpg" sizes="16x16">
</head>
<body>
<div class="wrapper">

<img src="img/africa.jpg" alt="Logo" class="logo">


<div class="header">
<div class="inner-header"></div>
</div>
<div class="row">
<div class="sidebar-1">
<div class="inner-sidebar-1">
<center>
<h4 class="history"> Cuprins </h4>
</center>
<nav>
<div class="side">
<ul class="meniu" >
<li class="meniu__list">
<a href="links/Cuprins/Caracteristici fizico-geografice.html"> Caracteristici fizico-geografice </a>
<ul class="meniu__drop">
<li>
<a href="#">subpunct1</a>
<a href="#">subpunct2</a>
<a href="#">subpunct3</a>
</li>
</ul>
</li>
<li>
<a href="links/Cuprins/Economie.html"> Economie </a>
</li>
<li>
<a href="links/Cuprins/Istorie.html"> Istorie </a>
</li>
<li>
<a href="links/Cuprins/Ţări ale continetului Africa.html"> Ţări ale continetului Africa </a>
</li>
<li>
<a href="links/Cuprins/Note.html"> Note </a>
</li>
<li>
<a href="links/Cuprins/Bibliografie.html"> Bibliografie </a>
</li>
</ul>
</div>
</nav>

</div>
</div>
<div class="content">
<div class="inner-content"><center> <h1 class="ribbon1 "> Africa </center>
Africa este al doilea continent ca mărime de pe Terra şi cel mai populat după Asia. În Africa se
găseşte Nilul, cel mai lung fluviu din lume şi Sahara, cel mai mare deşert din lume. Cel mai înalt punct al continentului este
Muntele Kilimanjaro din Tanzania (5.895 m), iar cel mai jos punct este lacul Assal situat în micuţa ţară Djibouti (156 m sub
nivelul mării). Africa are o suprafaţă de 30,244,050 km² incluzând şi insulele adiacente, ocupă 20,3% din suprafaţa terestră a
planetei. Cu peste 800 de milioane de locuitori în 54 de ţări, Africa este gazdă a unei şeptimi din populaţia totală de pe glob.
În Africa îşi are originea rasa umană, de-a lungul văii Marelui Rift African ce traversează Etiopia
şi Kenya fiind descoperite acolo cele mai vechi schelete ale înaintaşilor oamenilor de azi.
Numele Africa a fost introdus în vocabularul vestic de către Romani, care foloseau denumirea Africa
terra - "pământul Afri-lor" (plural, sau "Afer" singular) - pentru partea nordică a continentului, provincia Africa, cu capitala
la Cartagina, localizată în Tunisia contemporană în nordul Saharei.
Forme de relief <br>
• Deşertul Sahara
Întinzându-se pe mai mult de o treime din continent, Sahara este cel mai mare deşert din lume, cu
aproximativ 9.065.000 km² suprafaţă totală. Topografia sa include zone pietroase, zone cu dune de nisip şi numeroase oceane de
nisip. Are înălţimi de la sub 80 de metri sub nivelul mării până la peste 3.350 m în munţii Ahaggar şi Tibesti. Sahara este
împărţit în următoarele regiuni: deşertul libanez, deşertul nubian şi deşertul vestic din Egipt, chiar la vest de Nil. Deşertul
este lipsit de aproape orice fel de precipitaţii, singurele zone izolate irigate de râurile subterane ce izvorăsc din Munţii
Atlas fiind oazele. În est, apa Nilului face pământul fertil pe porţiuni restrânse.<br>
• Deşertul Kalahari
Are o suprafaţă de circa 259.000 km²) acoperind mare parte din Botswana, regiunea de SV a Africii de
Sud şi vestul Namibiei. Pe platoul deşertului se încrucişează şanţuri formate de râurile acum secate şi arbori piperniciţi. Aici
se ridică şi câţiva munţi cu înălţimi reduse (Karas, Huns). În Africa de Sud, lângă graniţa cu Namibia se află Parcul Naţional
Kalahari Gemsbok, unde trăiesc grupuri mari de animale sălbatice.<br>

Bazinul Fluviului Congo, situat în Africa centrală, domină peisajul Republicii Democratice Congo. În
plus, se întinde până<br>
• Bazinul Fluviului Congoîn Angola, Camerun, Republica Africa Centrală şi Zambia. Bazinul
fertil are 3.600.000 km² suprafaţă şi conţine aproape 20% din întreaga pădure tropicală. Fluviul Congo este al doilea ca lungime
din Africa. <br>
• Munţii Atlas
Acest lanţ muntos se întinde din sud-vestul Marocului, de-a lungul coastei mediteraneene până la
marginea estică a Tunisiei. Cel mai înalt vârf este Toubkal, în vestul Marocului (4.167 m).<br>
• Fluviul Nil
Cel mai lung fluviu din lume (curge spre nord), ce izvorăşe din ţinutul muntos al Africii de SE şi
se întinde pe 6.693 km, ca în final să se verse în Marea Mediterană.<br>
• Lacul Albert
Este cel mai nordic dintre Marile Lacuri ale Africii de Est, toate fiind situate in Marele Rift
Estic. Bazinul hidrografic este de origine tectonica.
Lacul a fost botezat de exploratorul englez Samuel White Baker, cel care l-a descoperit in 1864, pe
când cauta izvoarele Nilului, dându-i numele Albert in onoarea printului-consort al reginei Victoria. Numele reginei fusese dat
deja celui mai mare lac african.
Lacul Albert este situat in Republica Democratica Congo (fosta Zair), la granita cu Uganda.
Suprafata: 5347 km patrati. Lungime: 160 km. Latime: pina la 30 km. Adincime maxima: 51 m. Altitudine: 615 m. Volumul de apa: 280
km cubi. Temperatura apei la suprafata: 30 grade C. Clima: ecuatoriala. Temperatura medie multianuala: 26 grade C. Cantitatea
multianuala de precipitatii: 940 mm.
Cei mai mari afluenti ai lacului: Semliki (care izvoraste din Lacul Edward, situat la sud de Lacul
Albert), Nkusi (isi aduna apele de pe teritoriul Ugandei) si Nilul Victoria (ce izvoraste in Lacul Victoria).
Din Lacul Albert izvoraste Nilul Albert, ce se varsa apoi in Nilul Alb. Nilul Alb primeste din
Podisul Etiopiei Nilul Albastru, formind Nilul, cel mai lung fluviu al planetei.
Lacul Albert ofera conditii optime de viata unei faune bogate, redusa simtitor in ultimile decenii
printr-un braconaj nesabuit.
• Sahel
Sahel este o întindere mare de pământ ce trece prin nordul Africii, până la marginea sudică a
deşertului Sahara. Această regiune de graniţă reprezintă trecerea de la zona uscată din nord şi zonele tropicale din sud. Nu are
prea multe precipitaţii (12-16 cm pe an) şi majoritatea vegetaţiei este o savană cu iarbă şi arbuşti rari.<br>
Lacuri<br>
</div>
</div>
<div class="sidebar-2">
<div class="inner-sidebar-2">
<center>
<h4 class="ribbon "> Lista tarilor </h4>
</center>
<center>
<nav>
<ul >
<li>
<a href="links/Algeria.html"><img src="img/state/Algeria.jpg"> </a>
</li> <br>
<li>
<a href="links/Libya.html"><img src="img/state/Libya.jpg"> </a>
</li> <br>
<li>
<a href="links/Egypt.html"><img src="img/state/Egypt.jpg"> </a>
</li> <br>
<li>
<a href="links/Madagascar.html"><img src="img/state/Madagascar.jpg"> </a>
</li> <br>
<li>
<a href="links/DR Congo.html"><img src="img/state/DR Congo.jpg"> </a>
</li> <br>
<li>
<a href="links/Angola.html"><img src="img/state/Angola.jpg"> </a>
</li> <br>
<li>
<a href="links/Sudan.html"><img src="img/state/Sudan.jpg"> </a>
</li> <br>
<li>
<a href="links/South Africa.html"><img src="img/state/South Africa.jpg"> </a>
</li> <br>
<li>
<a href="links/Namibia.html"><img src="img/state/Namibia.jpg"> </a>
</li>
</ul>
</nav>
</div>
</center>
</div>
</div>
<div class="footer">
<center>
<div class="inner-footer">Copyright &copy by Maritoi Victor</div>
</center>
</div>

</div>
</body>
</html>
Fig. 1 Pagina principala
Concluzie:
În această lucrarea de laborator am studiat tehnologiile WEB. Am aflat cum putem crea un
site folosit limbajul de marcare html și foile de stil css. Am studiat diferite protocoale si cum
influențează navigarea prin internet. Am implementat cîteva componente ale programării pentru
a crea un site.

S-ar putea să vă placă și

  • Lab 6
    Lab 6
    Document5 pagini
    Lab 6
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 4
    Lab 4
    Document5 pagini
    Lab 4
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 3
    Lab 3
    Document5 pagini
    Lab 3
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 7
    Lab 7
    Document4 pagini
    Lab 7
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 5
    Lab 5
    Document4 pagini
    Lab 5
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 6
    Lab 6
    Document5 pagini
    Lab 6
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 7
    Lab 7
    Document4 pagini
    Lab 7
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 34 CO
    Lab 34 CO
    Document14 pagini
    Lab 34 CO
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 5
    Lab 5
    Document4 pagini
    Lab 5
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 3
    Lab 3
    Document5 pagini
    Lab 3
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Cercetari Operationale
    Cercetari Operationale
    Document3 pagini
    Cercetari Operationale
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 4
    Lab 4
    Document5 pagini
    Lab 4
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 34 CO
    Lab 34 CO
    Document14 pagini
    Lab 34 CO
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Lab 3,4 CO (Vick)
    Lab 3,4 CO (Vick)
    Document4 pagini
    Lab 3,4 CO (Vick)
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Cercetari Operationale
    Cercetari Operationale
    Document3 pagini
    Cercetari Operationale
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Laboratorul Cercetari
    Laboratorul Cercetari
    Document5 pagini
    Laboratorul Cercetari
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Indrumar
    Indrumar
    Document26 pagini
    Indrumar
    Ion Damaschin
    Încă nu există evaluări
  • Indrumar
    Indrumar
    Document26 pagini
    Indrumar
    Ion Damaschin
    Încă nu există evaluări
  • Indrumar
    Indrumar
    Document26 pagini
    Indrumar
    Ion Damaschin
    Încă nu există evaluări
  • Indrumar
    Indrumar
    Document26 pagini
    Indrumar
    Ion Damaschin
    Încă nu există evaluări
  • Sarcini Practici La INVATAREA AUTOMATA
    Sarcini Practici La INVATAREA AUTOMATA
    Document26 pagini
    Sarcini Practici La INVATAREA AUTOMATA
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Indrumar SIA PDF
    Indrumar SIA PDF
    Document111 pagini
    Indrumar SIA PDF
    Buinovschi Corneliu
    Încă nu există evaluări
  • Prezent Are
    Prezent Are
    Document45 pagini
    Prezent Are
    Magdalena Sviriniuc
    Încă nu există evaluări