Sunteți pe pagina 1din 20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Este Semestrul European eficient în întărirea coordonării


politicilor economice în zona euro?

Coordonator științific:

Conf.univ.dr. Daniela Livia Traşcă

Masteranzi:

FUSEA Diana-Ștefania

LIȚĂ Ioana-Luiza

București

-2020-

1
Contents
Introducere ................................................................................................................................. 3
Semestrul European ................................................................................................................... 4
Obiectivele Semestrului European ......................................................................................... 6
Calendarul Semestrului European.......................................................................................... 6
Baza legală a Semestrului European ...................................................................................... 9
Funcționarea Semestrului European la nivelul UE ............................................................. 13
Recomandări UE la nivelul statelor membre. Eficiența Semestrului European ...................... 14
Evaluarea generală a progreselor privind recomandarile specifice fiecărei țări 2018 ......... 16
Concluzii și recomandări ......................................................................................................... 18
Bibliografie .............................................................................................................................. 20

2
Introducere

Politica economică dintr-un stat reprezintă totalitatea măsurilor pe care le iau guvernanții
pentru a asigura creșterea economică, un nivel cât mai scăzut al șomajului, echilibrul balanței
de plăți externe, prețuri cât mai stabile, reducerea inegalității, dar și independența națională
cât mai pronunțată.

Pactul Euro Plus vine în sprijinul Pactului de Stabilitate şi Creştere cu elementul lipsă,
cel al guvernanţei politicilor fiscale naţionale şi a politicilor macroeconomice. Obiectivele
Pactului Euro Plus vizează patru domenii: competitivitatea, piaţa muncii, finanţele sectorului
public şi stabilitatea financiară.

Măsurile propuse pot fi considerate drept un pas înainte în îmbunătăţirea funcţionării


zonei Euro. Cu toate acestea, rămân de depăşit numeroase provocări, cum ar fi cele legate de
punerea în aplicare, coordonarea şi executarea acestor măsuri, precum şi de completarea
lacunelor din acordul existent.

Reformele care vizează îmbunătățirea funcționării structurale a economiilor UE sunt de o


importanță crucială pentru statele membre, cu toate acestea, motivele pentru care reformele
specifice ar trebui să fie încorporate în semestru nu sunt întotdeauna clare. Mai mult decât
atât, consolidarea semestrului prin conectarea suplimentară a bugetului UE la reformele
întreprinse în statele membre este în teorie bine, dar foarte dificil de implementat în practică.
Reformele nu pot fi „cumpărate” ca atare și ar fi extrem de dificil să măsurăm punerea în
aplicare a așa-numitelor recomandări specifice fiecărei țări (RSC) cu suficientă precizie
pentru a face ca punerea în aplicare a unei condiții pentru fonduri.

Rolul principal al Comisiei ar trebui să rămână pentru a încuraja coordonarea în caz de


criză economică și pentru a oferi sprijin tehnic reformelor atunci când este nevoie. Cu toate
acestea, rămane de văzut dacă Semestrul European va fi eficient în întărirea politicilor
economice în zona euro.

3
Semestrul European

Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare


în cadrul UE. Face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene. Semestrul
european se concentrează asupra perioadei de 6 luni de la începutul fiecărui an, de unde și
numele său. În timpul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și
economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE.

În zona euro, politica economică rămâne în mare măsură responsabilitatea statelor


membre. Totuși, guvernele naționale trebuie să își coordoneze politicile economice pentru a
atinge obiectivele comune: stabilitate, creștere economică și ocuparea forței de muncă.
Coordonarea se face cu ajutorul câtorva structuri și instrumente, Pactul de stabilitate și de
creștere (PSC) aflându-se în centrul acestora. PSC prevede reguli convenite de comun acord
cu privire la disciplina bugetară, cum ar fi cele care solicită limitarea deficitului public și a
datoriei naționale. Aceste reguli trebuie respectate de toate statele membre ale UE, însă în
cazul țărilor din zona euro, nerespectarea lor poate atrage sancțiuni financiare sau de altă
natură.

Țările din zona euro își coordonează politicile economice în cadrul Eurogrupului,
alcătuit din miniștrii economiei și finanțelor. Acesta se reunește în ziua dinaintea reuniunilor
Consiliului „Afaceri economice și financiare”. Acordurile la care se ajunge în întrunirile
Eurogrupului sunt adoptate în mod oficial în ziua următoare, în cadrul Consiliului. La vot
participă doar țările din zona euro.

Semestrul european este un instrument de îmbunătățire a coordonării politicilor UE atât


pe probleme macroeconomice cât și structurale. Acesta a fost lansat în ianuarie 2011 înainte
ca UE să aprobe noul pachet de guvernanță economică, cunoscut sub numele de “pachet de
șase propuneri legislative”. Cu acest pachet, UE își mărește drepturile de intervenție în
elaborarea politicilor naționale. Aceasta are consecințe pentru Semestrul European în sine
începând cu ciclul 2012. Semestrul european coordonează acum reguli fiscale mai stricte
decât în 2011 și acționează ca un cadru de coordonare de bază pentru noua procedură de
dezechilibru macroeconomic. Acest lucru poate stârni îngrijorare pentru legitimitatea
procesului. Cu cât procesul este mai invaziv, cu atât este mai mare necesitatea legitimării.
Pachetul Șase face o serie de pași pentru creșterea rolului Parlamentului European în
semestrul european prin instituirea așa-numitului dialog economic.

4
Semestrul european acoperă 3 blocuri de coordonare a politicilor economice:

• reformele structurale, concentrate pe promovarea creșterii economice și a


ocupării forței de muncă în conformitate cu Strategia Europa 2020
• politicile bugetare, pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice în
conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere
• prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive

5
Obiectivele Semestrului European

Introdus în 2010, semestrul european le permite statelor membre ale UE să își


coordoneze politicile economice pe tot parcursul anului și să găsească soluții la provocările
economice cu care se confruntă UE.

Obiectivele semestrului european


• finanțe publice solide (evitarea datoriilor publice excesive)
• prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive în UE
• sprijinirea reformelor structurale, pentru a crea mai multe locuri de muncă și
creștere economică
• stimularea investițiilor

Calendarul Semestrului European

Semestrul are un calendar clar, conform căruia statele membre primesc consiliere la
nivelul UE („orientări”) și apoi își prezintă planurile de politici („programe naționale de
reformă” și „programe de stabilitate sau de convergență”) spre evaluare la nivelul UE.

După evaluarea acestor planuri, statelor membre li se oferă recomandări individuale


pentru politicile lor naționale bugetare și de reformă. Se așteaptă din partea statelor membre
să țină seama de aceste recomandări atunci când își definesc bugetul pentru anul următor și
când iau decizii referitoare la politicile lor economice, de ocupare a forței de muncă,
educaționale și alte politici. Dacă este necesar, acestea primesc și recomandări de corectare a
dezechilibrelor macroeconomice.

Etapa de pregătire: analiza situației și acțiunile ulterioare anului anterior


Noiembrie și decembrie : Comisia publică o analiză anuală a creșterii și un raport
privind mecanismul de alertă pentru anul următor. Comisia propune, de asemenea, un proiect
de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

Analiza anuală a creșterii prezintă opinia Comisiei cu privire la prioritățile politicilor UE


pentru anul următor. Statele membre sunt invitate să țină cont de acestea atunci când își
elaborează politicile economice pentru anul următor.

Raportul privind mecanismul de alertă trece în revistă evoluțiile macroeconomice în


fiecare stat membru al UE.

6
Pe baza raportului privind mecanismul de alertă, Comisia poate decide să realizeze un
bilanț aprofundat al situației dintr-o anumită țară, în cazul în care riscul de dezechilibre
macroeconomice potențiale este considerat ridicat.

Aceste bilanțuri servesc la identificarea dezechilibrelor macroeconomice potențiale și, în


cazul în care ele există, a naturii și sferei exacte a acestora. De asemenea, acestea permit
Comisiei să transmită statelor membre recomandări în materie de politici.

Proiectul de recomandare privind politica economică a zonei euro invită statele membre
din zona euro să pună în aplicare politici care le sunt specifice în calitate de membri ai zonei
euro. Obiectivul este de a se ajunge la o mai bună integrare a zonei euro și a dimensiunilor
naționale ale guvernanței economice a UE.

Prima etapă: orientări politice la nivelul UE


Ianuarie și februarie: Consiliul UE dezbate analiza anuală a creșterii, stabilește
orientările politice generale, adoptă concluzii. Consiliul discută, de asemenea, modifică, dacă
este cazul, și aprobă proiectul de recomandare a Consiliului privind politica economică a
zonei euro. Semestrul prezintă implicații pentru o serie de politici. Consiliul UE îl discută în
diferite formațiuni.

Parlamentul European discută, la rândul său, analiza anuală a creșterii și poate publica un
raport din proprie inițiativă. Această instituție emite un aviz privind orientările referitoare la
ocuparea forței de muncă.

Parlamentul este implicat în semestru și prin intermediul dialogului economic.


Parlamentul European poate invita președintele Consiliului, președintele Comisiei și, după
caz, președintele Consiliului European sau președintele Eurogrupului, pentru a discuta
aspecte legate de semestrul european. De asemenea, fiecărui stat membru i se poate oferi
posibilitatea de a participa la un schimb de opinii.

Martie : Comisia publică rapoarte de țară pentru toate statele membre care participă la
semestrul european. Rapoartele de țară includ bilanțuri aprofundate ale dezechilibrelor
macroeconomice pentru acele state membre în care riscul acestor dezechilibre a fost perceput
ca fiind ridicat.

7
Pe baza acestor bilanțuri, Comisia poate redacta recomandări destinate statelor membre,
cu scopul de a corecta dezechilibrele identificate. Aceste recomandări pot fi emise
concomitent cu bilanțul aprofundat sau ulterior, împreună cu alte recomandări specifice
fiecărei țări.

Consiliul European oferă orientări în materie de politici, pe baza analizei anuale a


creșterii și a analizei și concluziilor Consiliului UE.

Statele membre sunt invitate să țină seama de aceste orientări și de constatările din
rapoartele de țară atunci când își elaborează programele naționale de stabilitate sau de
convergență și programele naționale de reformă. Programele descriu politicile bugetare ale
statelor membre și politicile de promovare a creșterii și competitivității.

A 2-a etapă: obiective, politici și planuri specifice fiecărei țări


Aprilie : Statele membre își transmit planurile de politici:

• programele de stabilitate și de convergență, care descriu strategia bugetară pe


termen mediu a statelor membre, și
• programele naționale de reformă, care descriu planurile de reformă structurală
ale statelor membre, concentrate pe promovarea creșterii și a ocupării forței de muncă

Se așteaptă din partea statelor membre să transmită aceste programe până la 15 aprilie și
cel târziu până la sfârșitul lunii aprilie.

Mai : Comisia Europeană evaluează planurile naționale de politici și prezintă proiecte de


recomandări specifice fiecărei țări.

Iunie : Consiliul UE discută propunerile de recomandări specifice fiecărei țări și


convine cu privire la versiunea finală a acestora. Apoi, Consiliul European aprobă
recomandările finale.

Iulie : Consiliul UE adoptă recomandările specifice fiecărei țări, iar statele membre sunt
invitate să le pună în aplicare.

A 3-a etapă: punerea în aplicare

8
Iulie : În ultimele 6 luni ale anului, denumite uneori „semestrul național”, statele
membre țin seama de recomandări la întocmirea bugetelor naționale pentru anul următor.
Statele membre din zona euro trebuie să prezinte Comisiei și Eurogrupului proiectele lor de
planuri bugetare până la jumătatea lunii octombrie. Statele membre își adoptă bugetele
naționale la sfârșitul anului.

Începutul următorului ciclu : Ciclul începe din nou către sfârșitul anului, când Comisia
face o trecere în revistă a situației economice în analiza anuală a creșterii pentru anul care
urmează. Comisia începe să analizeze progresele înregistrate de fiecare țară în ceea ce
privește punerea în aplicare a recomandărilor.

Baza legală a Semestrului European

I. Pactul de stabilitate și de creștere


Pactul de stabilitate și de creștere este un set de norme pentru coordonarea
politicilor fiscale naționale din UE. Acesta urmărește să asigure finanțe publice solide, care
sunt necesare pentru a garanta stabilitatea prețurilor și pentru a stimula o creștere economică
susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă. Pactul are 2
componente: o componentă preventivă și una corectivă.

Componenta preventivă încearcă să asigure politici bugetare sustenabile pe parcursul


ciclului economic prin atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu, care este specific
fiecărui stat membru.

Componenta corectivă încearcă să asigure că țările UE iau măsuri corective dacă


deficitul lor bugetar sau datoria lor publică depășește valorile de referință prevăzute în tratat
de 3% și, respectiv, 60% din PIB.

În conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, statele membre trebuie să își


prezinte programele de stabilitate și de convergență pentru a fi evaluate la nivelul UE.
Evaluarea acestor programe din punct de vedere al conformității lor cu componenta
preventivă a Pactului reprezintă un element constitutiv important al semestrului european.

II. Obiectivul bugetar pe termen mediu


Obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) este o piatră de temelie a componentei
preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. Modalitățile prin care statele membre

9
îndeplinesc acest obiectiv sau urmează o cale de ajustare corespunzătoare în vederea
îndeplinirii sale fac obiectul evaluării din cadrul semestrului european. Progresele pe care
țările ar trebui să le realizeze în fiecare an pentru îndeplinirea acestui obiectiv se
numesc calea de ajustare către MTO și aceasta este specifică fiecărei țări în parte.
Programele de stabilitate sau de convergență, prezentate de statele membre în cadrul
semestrului european, arată modul în care fiecare dintre ele urmează această cale de ajustare.

III. Pachetul privind guvernanța economică


Pachetul compus din șase acte legislative a consolidat normele Pactului de stabilitate
și de creștere, precum și aplicarea acestora. În plus, a reunit coordonarea politicilor
economice și bugetare într-un singur proces - semestrul european. Cele șase acte legislative
(cinci regulamente și o directivă):

• au adăugat criteriul de referință privind cheltuielile în evaluarea situațiilor


bugetare ale țărilor
• permit deschiderea procedurii de deficit excesiv dacă rata datoriei
depășește pragul de 60% din PIB sau dacă aceasta nu scade într-un ritm satisfăcător
• au introdus sancțiuni financiare progresive pentru statele membre din
zona euro, care pot ajunge până la 0,5% din PIB și se aplică automat cu excepția
cazului în care Consiliul votează împotriva lor cu majoritate calificată
• impun noi standarde minime pentru cadrele bugetare naționale

IV. Programele de stabilitate și de convergență


Ca parte integrantă a componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere,
programele de stabilitate sau de convergență prezintă strategia bugetară pe termen mediu a
fiecărui stat membru, respectiv modul în care acesta intenționează să obțină sau să mențină o
poziție fiscală solidă pe termen mediu, în conformitate cu cerințele Pactului.

V. Programele naționale de reformă


Programul național de reformă este un document în care un stat membru își prezintă
planul său structural de reformă pentru promovarea creșterii și a ocupării forței de
muncă, în conformitate cu Strategia Europa 2020. Statele membre își prezintă programele
naționale de reformă pentru coordonare și evaluare în cadrul semestrului european.

VI. Recomandările specifice fiecărei țări

10
Recomandările specifice fiecărei țări sunt documente care oferă o analiză a situației
economice a fiecărui stat membru și recomandă măsuri pe care fiecare țară ar trebui să le
adopte pe parcursul următoarelor 12 luni.

Ele sunt întocmite de Comisia Europeană pentru fiecare stat membru în parte, apoi
aprobate de Consiliul European din luna iunie și adoptate de Consiliul UE în luna iulie.
Recomandările specifice fiecărei țări se pot referi la domenii precum situația finanțelor
publice, reforme ale sistemelor de pensii, provocări în domeniul educației și al inovării,
măsuri de creare de locuri de muncă și de combatere a șomajului etc.

VII. Analiza anuală a creșterii


Analiza anuală a creșterii prezintă opinia Comisiei privind prioritățile legate de
politici de care statele membre ar trebui să țină cont la conceperea politicilor lor
economice pentru anul următor.

Obiectivul analizei anuale a creșterii este de a alimenta o dezbatere privind prioritățile


globale ale UE, care se hotărăsc de către Consiliu și apoi se reflectă în deciziile de natură
economică și bugetară adoptate de statele membre la nivel național. Statele membre
integrează aceste decizii în programele lor de stabilitate sau de convergență (în cadrul
Pactului de stabilitate și de creștere) și în programele lor naționale de reformă (în cadrul
Strategiei Europa 2020) în luna aprilie.

VIII. Raportul privind mecanismul de alertă


Raportul privind mecanismul de alertă identifică statele membre în care situația
macroeconomică ar putea necesita un bilanț aprofundat. Raportul este emis de Comisia
Europeana în luna noiembrie, înainte de începerea procesului semestrului european.

Mecanismul de alertă face parte din procedura privind dezechilibrele


macroeconomice, destinată să monitorizeze și să prevină dezechilibrele macroeconomice din
întreaga UE. Acesta se bazează pe un tablou de bord cu 11 indicatori, care ajută la
monitorizarea dezechilibrelor externe, a competitivității, precum și a dezechilibrelor interne
în statele membre. Fiecare indicator are un prag de alertă.

11
Riscul de dezechilibre se evaluează prin combinarea datelor din tabloul de bord cu
informații suplimentare și prin luarea în considerare în mod corespunzător a circumstanțelor
din fiecare țară.

IX. Bilanțurile aprofundate


Bilanțurile aprofundate contribuie la determinarea naturii și a ariei dezechilibrelor
potențiale în statele membre în care riscul de dezechilibre macroeconomice este considerat a
fi ridicat. Dacă se descoperă dezechilibre, Comisia Europeană poate recomanda
Consiliului să intervină.

În cadrul semestrului european, Consiliul poate apoi să adopte o recomandare prin


care solicită statului membru în cauză să ia măsuri pentru a corecta dezechilibrele
identificate.

Dacă se identifică un dezechilibru excesiv, Comisia poate recomanda Consiliului să


aplice țării în cauză componenta corectivă a procedurii privind dezechilibrele
macroeconomice: procedura de dezechilibru excesiv.

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice a fost introdusă odată cu pachetul


privind guvernanța economică, adoptat în 2011.

12
Funcționarea Semestrului European la nivelul UE

13
Recomandări UE la nivelul statelor membre. Eficiența Semestrului
European

Obiectivul acestei secțiuni este de a evalua eficacitatea procesului, pe care o definim ca


fiind capacitatea sa de a asigura o coordonare sporită a politicii economice la nivelul statelor
membre. Cu alte cuvinte, analizăm modul în care semestrul european a funcționat în practică
în fiecare stat membru. Pur și simplu evaluăm dacă statele membre ale UE au implementat
recomandări ale UE.

În primii ani de la introducerea semestrului european, perioada 2011-2012 analizele au


arătat că recomandările Comisiei Europene au fost aplicate într-un procent de doar 40%.
Această pondere nu semnifică o aplicare totală, ci ia în calcul și “eforturile” care s-au făcut în
sensul aplicării unei reforme. Ceea ce s-a mai observat este că anumite recomandări nu au
fost abordate deloc, altfel procentul obținut dacă era un oarecare progres pentru fiecare
recomandare ar fi urcat la 50%. În loc de o îmbunătățire, acest procent a scăzut la 30% în
2014, astfel din 157 de recomandări numai 10 au fost complet implementate sau au avut un
progres major.

Deși în anii de început ai semestrului european acesta nu s-a dovedit prea eficient,
ultimele rapoarte arată că din 2011 până în 2018 media recomandărilor aplicate de țările UE
care au avut cel puțin un progres mediu este de 68,46%. Recomandările specifice fiecărei țări
sunt împărțite în raportul Comisiei Europene în recomandări: fără niciun progres, cu progres
limitat, progres mediu, progres substanțial și cu implementare completă.

120
100
100 94
88 85
84 83 82
79 77 76
80 75 74
69 68 66
63 63 60
59 57
60 51 51 51 48
43
40 34

20

14
Procentele din graficul de mai sus arată acele recomandări aplicate pentru care s-a
înregistrat cel puțin un progres mediu. Astfel vedem că jumătate dintre state sunt sub media
UE de 68,5%, dar cu toate acestea majoritatea depășesc 50% și ridică așteptările pesimiste
din primii ani ai semestrului european.

A doua problemă aferentă este măsura în care sunt îndeplinite condițiile pentru o
coordonare eficientă. Acestea au fost identificate ca fiind:

a) adaptarea procedurală;

b) adaptarea politicilor

c) vizibilitatea discursului

Dovada cu privire la adaptarea statelor membre și, în cele din urmă, la eficacitatea noii
proceduri în primul său an de viață are tendința să fie redusă și, în majoritate, de natură
calitativă.

Analiza noastră se bazează pe șase state membre ale UE, pentru a permite o evaluare
detaliată. Eșantionul cuprinde: Franța, Germania, Irlanda, Estonia, Finlanda și România.

Motivul din spatele selecției eșantionului se bazează pe abordarea „celor mai diferite
sisteme”. De fapt, țările diferă între ele de-a lungul unui număr de dimensiuni: mărime; tipul
guvernanței fiscale; instituții fiscale; dacă este sub program sau supraveghere special.

15
Evaluarea generală a progreselor privind recomandarile specifice fiecărei
țări 2018

Franța
✓ Progres limitat în reforma sistemului de pensii
✓ Niciun progres în implementarea programului “Acțiune publică 2022”
✓ Progres substanțial în urmarea reformelor ce țin de învățământul profesional și
sistemul de formare profesională
✓ Progres limitat în îmbunătățirea accesului și egalității de șanse pe piața muncii
✓ Unele progrese în asigurarea unui salariului minim în concordanță cu crearea
de locuri de muncă și competitivitatea
✓ Unele progrese în simplificarea sistemului fiscal
✓ Unele progrese în reducerea poverii administrative
✓ Progres limitat în creșterea performanței sistemului de inovare

Germania
✓ Unele progrese în realizarea unei tendințe ascendente susținute în investițiile
publice și private
✓ Progres limitat în creșterea cheltuielilor pentru educație
✓ Unele progrese în creșterea cheltuielor pentru cercetare și inovare
✓ Progres limitat în asigurarea disponibilității infrastructurii de bandă largă de
mare capacitate la nivel național
✓ Progres limitat în îmbunătățirea sistemului fiscal
✓ Progres limitat consolidarea concurenței în serviciile de afaceri și în profesiile
reglementate
✓ Unele progrese în reducerea măsurilor de descurajare pentru a lucra mai multe
ore
✓ Unele progrese în reducerea sarcinii fiscale ridicate, în special pentru angajații
cu salarii reduse
✓ Progrese limitate în luarea de măsuri ce promovează o viață profesională
îndelungată
✓ Unele progrese în crearea condițiilor pentru promovarea creșterea salariilor
✓ Progres limitat în îmbunătățirea rezultatelor educaționale și a nivelurilor de
competențe ale grupurilor defavorizate

Estonia
✓ Unele progrese în îmbunătățirea adecvării rețelei de siguranță socială
✓ Unele progrese în reducerea nivelului de remunerare de gen

Irlanda
✓ Progresul limitat în ceea ce privește reducerea raportului datorii / PIB.
✓ S-au realizat unele progrese în limitarea cheltuielilor fiscale.

16
✓ Progresul limitat în abordarea creșterii preconizate a cheltuielilor legate de vârstă.

Finlanda
✓ Proiectele de legi privind reforma serviciilor sociale și de sănătate regionale sunt încă
așteptate să fie adoptate în primul trimestru al anului 2019.
✓ S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește reducerea inactivității și a
capcanelor de șomaj.
✓ S-au înregistrat progrese limitate, întrucât bugetul administrației publice pe anul 2019
introduce măsuri suplimentare pentru promovarea ocupării forței de muncă.
✓ S-au realizat progrese limitate în consolidarea monitorizării datoriei gospodăriilor.
Se observă progrese limitate la instituirea unui sistem de registru de credit.

România

✓ Nu s-a înregistrat niciun progres cu privire la asigurarea punerii in aplicare a cadrului


fiscal-bugetar național.
✓ S-au realizat progrese limitate în ceea ce priveste consolidarea conformării fiscale și
îmbunătățirea colectării impozitelor.
✓ Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește finalizarea reformei venitului
minim de incluziune.
✓ S-au realizat progrese limitate privind perfecționarea și îmbunătățirea accesului la un
învățământ general de calitate.
✓ Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește stabilirea salariului minim.
✓ S-au înregistrat progrese limitate în privința favorizării tratamentului ambulatoriu.
Nu s-au înregistrat niciun progres în privința îmbunătățirii previzibilității procesului
decizional.
✓ S-au realizat progrese limitate pentru a consolida stabilirea priorităților și pregătirea în
cazul proiectelor de investiții publice.
✓ S-au îndeplinit progrese limitate privind punerea în aplicare a strategiei naționale în
domeniul achizițiilor publice.
✓ Nu s-a înregistrat niciun progres în privința îmbunătățirii guvernanței corporative a
întreprinderilor publice.

17
Concluzii și recomandări
Pentru realizarea acestui proiect, ne-am concentrat pe o dimensiune si anume, eficiența
semestrului european.

Eficienta este capacitatea de orientare ex-ante pentru a furniza o bună coordonare, ceea
ce impune statelor membre să respecte recomandările UE și să le transpună în acțiuni
politice. Pentru a obține eficacitatea generală, trebuie îndeplinite două condiții. În primul
rând, Comisia Europeană trebuie să ofere îndrumări precoce, transparente și coerente. În al
doilea rând, guvernele naționale trebuie să dobândească dreptul de proprietate asupra
procesului.

Recomandările din zona euro, livrate la sfârșitul semestrului european, împreună cu


recomandările specifice fiecărei țări, nu sunt ele foarte explicite cu privire la compromisurile
și efectele de răspândire. Chiar dacă sunt candidați ideali pentru o evaluare a posibilelor
externalități, aceștia nu sunt, de asemenea, bine integrați cu recomandările specifice fiecărei
țări și pierd astfel posibilitatea de a formula recomandări politice concrete rezultate din
interdependențele din zona euro.

Recomandările UE către țări nu oferă un grad de urgență pentru acțiuni pentru diferite
țări. Această lipsă de diferențiere între dezechilibrele alarmante și cele nealarmante
subminează eficiența recomandărilor politicii.

Recomandări pentru creșterea eficienței

Lipsa de prioritizare atât în țări, cât și în domeniile politice și atenția slabă asupra
efectelor de răspândire reduce semnificativ eficacitatea semestrului european. De fapt,
recomandările pentru unele țări par să urmeze o necesitate birocratică, mai degrabă decât o
nevoie autentică de orientare a UE privind politicile.

Pentru a îmbunătăți eficacitatea semestrului european, propunem următoarele:

- O dimensiune importantă de care trebuie să ținem cont este răspândirile dintre țările din
zona euro și țările din afara zonei euro. Dacă prioritățile politice sugerate pentru zona euro
pot implica externalități negative pentru alte țări, aceasta ar trebui să fie clar stabilită de către
Comisie. În mod ideal, Comisia ar trebui să propună măsuri de politică specifice în astfel de
cazuri, care au ca scop reducerea riscului de a se extinde decalajul dintre zona euro și țările
din afara zonei euro. (Un exemplu de astfel de coordonări este Inițiativa de la Viena care a
împiedicat dislocarea băncilor din Europa de Vest în filialele din noile state membre.)

18
- Recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să fie prioritare pentru acele țări
identificate de raportul mecanismului de alertă ca fiind expuse riscului de a prezenta
dezechilibre macroeconomice și pentru acele țări în care există deja o procedură de deficit
excesiv.

- Trebuie menționat că nu este obligația Comisiei să trimită recomandări politice statelor


membre care au implicații pur naționale. De fapt, acest lucru ar încălca principiul
subsidiarității. În loc să adreseze o recomandare tuturor statelor membre ale zonei euro ca
grup regional, Comisia ar trebui să adreseze recomandărilor statelor membre individual și să
argumenteze de ce o anumită recomandare este importantă, având în vedere natura integrată a
politicilor economice din zona euro.

Conștientizarea publică a procesului este importantă nu numai pentru că crește


legitimitatea procesului, dar întărește și proprietatea procesului la nivel național și, prin
urmare, crește eficacitatea. S-a arătat că Semestrul European primește o acoperire media
moderată. Cu toate acestea, discursul public este de o importanță centrală pentru încurajarea
dreptului de proprietate asupra proceselor de reformă. Toți actorii din semestrul european ar
trebui să își intensifice eforturile pentru a comunica cu rezultatele semestrului și mai
important să justifice nevoia de acțiune din cauza conexiunilor mari dintre economiile UE.

19
Bibliografie
Z.Darvas, A., Leandro(2015), The limitations of policy coordination in the euro area under
European Semester, disponibil la http://bruegel.org/wp
content/uploads/2015/11/pc_2015_194.pdf;

B., Marzinotto, G.,Wolff, M., Hallerberg(2012), An assessment of the European Semester,


disponibil la http://bruegel.org/2012/10/an-assessment-of-the-european-semester/;

Z.Darvas., E., Vihriala(2013), Does the European Semester deliver the right policy advice?,
disponibil la http://bruegel.org/2013/09/does-the-european-semester-deliver-the-right-policy-
advice/
https://www.ceps.eu/ceps-publications/how-strengthen-european-semester/

https://www.consilium.europa.eu/ro/

https://bruegel.org/reader/European_Semester#
https://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/pdf/coc/2012-01-24.pdf

20

S-ar putea să vă placă și