Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator științific:
Masteranzi:
FUSEA Diana-Ștefania
LIȚĂ Ioana-Luiza
București
-2020-
1
Contents
Introducere ................................................................................................................................. 3
Semestrul European ................................................................................................................... 4
Obiectivele Semestrului European ......................................................................................... 6
Calendarul Semestrului European.......................................................................................... 6
Baza legală a Semestrului European ...................................................................................... 9
Funcționarea Semestrului European la nivelul UE ............................................................. 13
Recomandări UE la nivelul statelor membre. Eficiența Semestrului European ...................... 14
Evaluarea generală a progreselor privind recomandarile specifice fiecărei țări 2018 ......... 16
Concluzii și recomandări ......................................................................................................... 18
Bibliografie .............................................................................................................................. 20
2
Introducere
Politica economică dintr-un stat reprezintă totalitatea măsurilor pe care le iau guvernanții
pentru a asigura creșterea economică, un nivel cât mai scăzut al șomajului, echilibrul balanței
de plăți externe, prețuri cât mai stabile, reducerea inegalității, dar și independența națională
cât mai pronunțată.
Pactul Euro Plus vine în sprijinul Pactului de Stabilitate şi Creştere cu elementul lipsă,
cel al guvernanţei politicilor fiscale naţionale şi a politicilor macroeconomice. Obiectivele
Pactului Euro Plus vizează patru domenii: competitivitatea, piaţa muncii, finanţele sectorului
public şi stabilitatea financiară.
3
Semestrul European
Țările din zona euro își coordonează politicile economice în cadrul Eurogrupului,
alcătuit din miniștrii economiei și finanțelor. Acesta se reunește în ziua dinaintea reuniunilor
Consiliului „Afaceri economice și financiare”. Acordurile la care se ajunge în întrunirile
Eurogrupului sunt adoptate în mod oficial în ziua următoare, în cadrul Consiliului. La vot
participă doar țările din zona euro.
4
Semestrul european acoperă 3 blocuri de coordonare a politicilor economice:
5
Obiectivele Semestrului European
Semestrul are un calendar clar, conform căruia statele membre primesc consiliere la
nivelul UE („orientări”) și apoi își prezintă planurile de politici („programe naționale de
reformă” și „programe de stabilitate sau de convergență”) spre evaluare la nivelul UE.
6
Pe baza raportului privind mecanismul de alertă, Comisia poate decide să realizeze un
bilanț aprofundat al situației dintr-o anumită țară, în cazul în care riscul de dezechilibre
macroeconomice potențiale este considerat ridicat.
Proiectul de recomandare privind politica economică a zonei euro invită statele membre
din zona euro să pună în aplicare politici care le sunt specifice în calitate de membri ai zonei
euro. Obiectivul este de a se ajunge la o mai bună integrare a zonei euro și a dimensiunilor
naționale ale guvernanței economice a UE.
Parlamentul European discută, la rândul său, analiza anuală a creșterii și poate publica un
raport din proprie inițiativă. Această instituție emite un aviz privind orientările referitoare la
ocuparea forței de muncă.
Martie : Comisia publică rapoarte de țară pentru toate statele membre care participă la
semestrul european. Rapoartele de țară includ bilanțuri aprofundate ale dezechilibrelor
macroeconomice pentru acele state membre în care riscul acestor dezechilibre a fost perceput
ca fiind ridicat.
7
Pe baza acestor bilanțuri, Comisia poate redacta recomandări destinate statelor membre,
cu scopul de a corecta dezechilibrele identificate. Aceste recomandări pot fi emise
concomitent cu bilanțul aprofundat sau ulterior, împreună cu alte recomandări specifice
fiecărei țări.
Statele membre sunt invitate să țină seama de aceste orientări și de constatările din
rapoartele de țară atunci când își elaborează programele naționale de stabilitate sau de
convergență și programele naționale de reformă. Programele descriu politicile bugetare ale
statelor membre și politicile de promovare a creșterii și competitivității.
Se așteaptă din partea statelor membre să transmită aceste programe până la 15 aprilie și
cel târziu până la sfârșitul lunii aprilie.
Iulie : Consiliul UE adoptă recomandările specifice fiecărei țări, iar statele membre sunt
invitate să le pună în aplicare.
8
Iulie : În ultimele 6 luni ale anului, denumite uneori „semestrul național”, statele
membre țin seama de recomandări la întocmirea bugetelor naționale pentru anul următor.
Statele membre din zona euro trebuie să prezinte Comisiei și Eurogrupului proiectele lor de
planuri bugetare până la jumătatea lunii octombrie. Statele membre își adoptă bugetele
naționale la sfârșitul anului.
Începutul următorului ciclu : Ciclul începe din nou către sfârșitul anului, când Comisia
face o trecere în revistă a situației economice în analiza anuală a creșterii pentru anul care
urmează. Comisia începe să analizeze progresele înregistrate de fiecare țară în ceea ce
privește punerea în aplicare a recomandărilor.
9
îndeplinesc acest obiectiv sau urmează o cale de ajustare corespunzătoare în vederea
îndeplinirii sale fac obiectul evaluării din cadrul semestrului european. Progresele pe care
țările ar trebui să le realizeze în fiecare an pentru îndeplinirea acestui obiectiv se
numesc calea de ajustare către MTO și aceasta este specifică fiecărei țări în parte.
Programele de stabilitate sau de convergență, prezentate de statele membre în cadrul
semestrului european, arată modul în care fiecare dintre ele urmează această cale de ajustare.
10
Recomandările specifice fiecărei țări sunt documente care oferă o analiză a situației
economice a fiecărui stat membru și recomandă măsuri pe care fiecare țară ar trebui să le
adopte pe parcursul următoarelor 12 luni.
Ele sunt întocmite de Comisia Europeană pentru fiecare stat membru în parte, apoi
aprobate de Consiliul European din luna iunie și adoptate de Consiliul UE în luna iulie.
Recomandările specifice fiecărei țări se pot referi la domenii precum situația finanțelor
publice, reforme ale sistemelor de pensii, provocări în domeniul educației și al inovării,
măsuri de creare de locuri de muncă și de combatere a șomajului etc.
11
Riscul de dezechilibre se evaluează prin combinarea datelor din tabloul de bord cu
informații suplimentare și prin luarea în considerare în mod corespunzător a circumstanțelor
din fiecare țară.
12
Funcționarea Semestrului European la nivelul UE
13
Recomandări UE la nivelul statelor membre. Eficiența Semestrului
European
Deși în anii de început ai semestrului european acesta nu s-a dovedit prea eficient,
ultimele rapoarte arată că din 2011 până în 2018 media recomandărilor aplicate de țările UE
care au avut cel puțin un progres mediu este de 68,46%. Recomandările specifice fiecărei țări
sunt împărțite în raportul Comisiei Europene în recomandări: fără niciun progres, cu progres
limitat, progres mediu, progres substanțial și cu implementare completă.
120
100
100 94
88 85
84 83 82
79 77 76
80 75 74
69 68 66
63 63 60
59 57
60 51 51 51 48
43
40 34
20
14
Procentele din graficul de mai sus arată acele recomandări aplicate pentru care s-a
înregistrat cel puțin un progres mediu. Astfel vedem că jumătate dintre state sunt sub media
UE de 68,5%, dar cu toate acestea majoritatea depășesc 50% și ridică așteptările pesimiste
din primii ani ai semestrului european.
A doua problemă aferentă este măsura în care sunt îndeplinite condițiile pentru o
coordonare eficientă. Acestea au fost identificate ca fiind:
a) adaptarea procedurală;
b) adaptarea politicilor
c) vizibilitatea discursului
Dovada cu privire la adaptarea statelor membre și, în cele din urmă, la eficacitatea noii
proceduri în primul său an de viață are tendința să fie redusă și, în majoritate, de natură
calitativă.
Analiza noastră se bazează pe șase state membre ale UE, pentru a permite o evaluare
detaliată. Eșantionul cuprinde: Franța, Germania, Irlanda, Estonia, Finlanda și România.
Motivul din spatele selecției eșantionului se bazează pe abordarea „celor mai diferite
sisteme”. De fapt, țările diferă între ele de-a lungul unui număr de dimensiuni: mărime; tipul
guvernanței fiscale; instituții fiscale; dacă este sub program sau supraveghere special.
15
Evaluarea generală a progreselor privind recomandarile specifice fiecărei
țări 2018
Franța
✓ Progres limitat în reforma sistemului de pensii
✓ Niciun progres în implementarea programului “Acțiune publică 2022”
✓ Progres substanțial în urmarea reformelor ce țin de învățământul profesional și
sistemul de formare profesională
✓ Progres limitat în îmbunătățirea accesului și egalității de șanse pe piața muncii
✓ Unele progrese în asigurarea unui salariului minim în concordanță cu crearea
de locuri de muncă și competitivitatea
✓ Unele progrese în simplificarea sistemului fiscal
✓ Unele progrese în reducerea poverii administrative
✓ Progres limitat în creșterea performanței sistemului de inovare
Germania
✓ Unele progrese în realizarea unei tendințe ascendente susținute în investițiile
publice și private
✓ Progres limitat în creșterea cheltuielilor pentru educație
✓ Unele progrese în creșterea cheltuielor pentru cercetare și inovare
✓ Progres limitat în asigurarea disponibilității infrastructurii de bandă largă de
mare capacitate la nivel național
✓ Progres limitat în îmbunătățirea sistemului fiscal
✓ Progres limitat consolidarea concurenței în serviciile de afaceri și în profesiile
reglementate
✓ Unele progrese în reducerea măsurilor de descurajare pentru a lucra mai multe
ore
✓ Unele progrese în reducerea sarcinii fiscale ridicate, în special pentru angajații
cu salarii reduse
✓ Progrese limitate în luarea de măsuri ce promovează o viață profesională
îndelungată
✓ Unele progrese în crearea condițiilor pentru promovarea creșterea salariilor
✓ Progres limitat în îmbunătățirea rezultatelor educaționale și a nivelurilor de
competențe ale grupurilor defavorizate
Estonia
✓ Unele progrese în îmbunătățirea adecvării rețelei de siguranță socială
✓ Unele progrese în reducerea nivelului de remunerare de gen
Irlanda
✓ Progresul limitat în ceea ce privește reducerea raportului datorii / PIB.
✓ S-au realizat unele progrese în limitarea cheltuielilor fiscale.
16
✓ Progresul limitat în abordarea creșterii preconizate a cheltuielilor legate de vârstă.
Finlanda
✓ Proiectele de legi privind reforma serviciilor sociale și de sănătate regionale sunt încă
așteptate să fie adoptate în primul trimestru al anului 2019.
✓ S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește reducerea inactivității și a
capcanelor de șomaj.
✓ S-au înregistrat progrese limitate, întrucât bugetul administrației publice pe anul 2019
introduce măsuri suplimentare pentru promovarea ocupării forței de muncă.
✓ S-au realizat progrese limitate în consolidarea monitorizării datoriei gospodăriilor.
Se observă progrese limitate la instituirea unui sistem de registru de credit.
România
17
Concluzii și recomandări
Pentru realizarea acestui proiect, ne-am concentrat pe o dimensiune si anume, eficiența
semestrului european.
Eficienta este capacitatea de orientare ex-ante pentru a furniza o bună coordonare, ceea
ce impune statelor membre să respecte recomandările UE și să le transpună în acțiuni
politice. Pentru a obține eficacitatea generală, trebuie îndeplinite două condiții. În primul
rând, Comisia Europeană trebuie să ofere îndrumări precoce, transparente și coerente. În al
doilea rând, guvernele naționale trebuie să dobândească dreptul de proprietate asupra
procesului.
Recomandările UE către țări nu oferă un grad de urgență pentru acțiuni pentru diferite
țări. Această lipsă de diferențiere între dezechilibrele alarmante și cele nealarmante
subminează eficiența recomandărilor politicii.
Lipsa de prioritizare atât în țări, cât și în domeniile politice și atenția slabă asupra
efectelor de răspândire reduce semnificativ eficacitatea semestrului european. De fapt,
recomandările pentru unele țări par să urmeze o necesitate birocratică, mai degrabă decât o
nevoie autentică de orientare a UE privind politicile.
- O dimensiune importantă de care trebuie să ținem cont este răspândirile dintre țările din
zona euro și țările din afara zonei euro. Dacă prioritățile politice sugerate pentru zona euro
pot implica externalități negative pentru alte țări, aceasta ar trebui să fie clar stabilită de către
Comisie. În mod ideal, Comisia ar trebui să propună măsuri de politică specifice în astfel de
cazuri, care au ca scop reducerea riscului de a se extinde decalajul dintre zona euro și țările
din afara zonei euro. (Un exemplu de astfel de coordonări este Inițiativa de la Viena care a
împiedicat dislocarea băncilor din Europa de Vest în filialele din noile state membre.)
18
- Recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să fie prioritare pentru acele țări
identificate de raportul mecanismului de alertă ca fiind expuse riscului de a prezenta
dezechilibre macroeconomice și pentru acele țări în care există deja o procedură de deficit
excesiv.
19
Bibliografie
Z.Darvas, A., Leandro(2015), The limitations of policy coordination in the euro area under
European Semester, disponibil la http://bruegel.org/wp
content/uploads/2015/11/pc_2015_194.pdf;
Z.Darvas., E., Vihriala(2013), Does the European Semester deliver the right policy advice?,
disponibil la http://bruegel.org/2013/09/does-the-european-semester-deliver-the-right-policy-
advice/
https://www.ceps.eu/ceps-publications/how-strengthen-european-semester/
https://www.consilium.europa.eu/ro/
https://bruegel.org/reader/European_Semester#
https://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/pdf/coc/2012-01-24.pdf
20