Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologii in Ramura
Tehnologii in Ramura
Încă din cele mai vechi timpuri,creșterea suinelor ,în țara noastră , a constituit o
preocupre impoertantă a populației umane , mai ales pentru cei din mediul rural. Pentru
început a predominat o creștere extensive a unor populații primitive de porcine, având la
bază rasele Stocli și Mangalița, precum și alte populații locale. În țara noastră creșterea
suinelor este o ramură economicăfoarte importantă, aceasta caracterizindu-se prin
intensivizarea producției, începînd cu producerea de purcei și terminându-se cu livrarea
continua, ritmică și constantă, a indivizilor îngrășați pentru sacrificare.
Creşterea suinelor reprezintă un sector dinamic care a suferit transformări enorme în ultimii
ani.Prin Globalizare porcul care ajunge în farfuria noastră poate proveni de oriunde din
lume.În acelaşi timp consumatorii cumpără acum diferit faţă de trecut şi preferă să meargă in
supermarket, de unde pot alege dintr-o gamă variată de produse,în loc să meargă la măcelarul
local.
Cerinţele stringente impuse de aceşti retaileri au creat presiune asupra fermierilor de porcine
şi i-au forţat sa câştige doar prin încadrarea lor in scara economică.Această tendinţă spre
ferme mai mari,înseamna că costurile de producţie si optimizarea eficienţei au devenit
conceptele cheie in creşterea suinelor. Pentru a optimiza rezultatele producţiei ,fermele de
suine trebuie să aibă ca obiectiv un înalt status sanogenic, pentru ca astfel să fie menţinute
sub control costurile de prevenţie a bolilor.Acest lucru poate fi realizat de exemplu, prin
introducere în fermă de scroafe (LPS)(libere de patogeni specifici)sau mai uşor ,prin
introducerea managementului de grup sincronizat.
Ca importanţă zootehnică porcul se situează pe locul 2 dupa taurine.Pe lângă carnea de porc
se obţin şi alte produse cum ar fi grasime ,piele ,părul,gunoiul de grajd.Pe piaţă este o cerere
din ce în ce mai mare de proteină de origine animală şi implicit carne de porc.Din această
cauya a trebuit să se realizeze o creştere a efectivului de animale diverificând în acelaşi timp
rasele de porci.
în ultimii ani consumatorii au optat pentru o carne de porc din ce în ce mai slabă(făra
grăsime).pentru a satisface cererea consumatorilor ,rasele de porci au trebuit să fie
perfecţionate ,implicit cu aceasta a trebuit să se perfecţioneze si tehnologia de lucru.
Datorită însuşirilor ei, această specie prezintă foarte multe avantaje atât economice cât
şi sociale:
1. -această sepcie se adaptează foarte bine la toate condiţiile de mediu acestea nefiind
pretenţioase nici la hrană, nici la climă. Din această cauză porcii pot fi crescuţi în toate
zonele ţării.
2. suinele fiind o specie omnivoră valorifică foarte bine o gamă mare de furaje.(cereale,
leguminoase, bostănoase, rădăcinoase, resturi din industria alimentară), toate acestea fiind
valorificate cu maximul de eficienţă economica
3. -suinele au o precocitate ridicată atât la producţia de carne cât şi la reproducţie.
4. -prolificitatea este deosebita la această specie (8-12 purcei, chiar şi mai mult la speciile
specializate)
5. -gestaţia are o durată foarte mică 114-115zile.
6. -suinele au o fecunditate ridicată diferenţa făcându-se doar in sistemul de exploatare
7. -suinele valorifică hrana mai bine decât celelalte specii, au un randament la sacrificare
ridicat intre 72-82% ,valoarea energetică a cărnii fiind foarte ridicată.
8. -din carcasa unui porc se folosesc atât produsele secundare cât şi subprodusele.
MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII
MOLDOVA
COLEGIUL DE ECOLOGIE
Studiul individual ghidat nr:3 Tema: Ameliorarea animalelor de fermă
-sa alegem formele parentale( alegerea numărului de indivizi care vor fi implicate(relativ
mic),reproducerea indivizilor valoroși pe cale sexuată.)
-să utilizăm metode de încrucișare pentru a obține linii pure și de evedenția caracterile
dominante în genele recisive,și pentru a transmite caracterile indivizilor ce participă la
hibridul format.
Se întâmplă foarte rar ca oaia şi capra, specii diferite, având chiar numere diferite de
cromozomi (54 la oaie, 60 la capră), să se împerecheze şi să producă urmaşi. Totuşi, este
posibil. De multe ori, aceşti pui hibrizi se nasc morţi; se cunosc foarte puţine cazuri în care ei
trăiesc mai multe luni sau chiar ani. Uneori sunt chiar fertili (un lucru destul de neobişnuit
pentru hibrizii din prima generaţie, deşi mai există şi asemenea animale ciudate) şi se pot
împerechea cu un partener din oricare dintre cele două specii, dând naştere unor hibrizi de
generaţia a doua. Raritatea acestor animale explică interesul pe care îl stârnesc aceşti hibrizi,
numiţi în limba engleză geep (de la goat/capră + sheep/oaie).