Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dedublarea astrală este o putere paranormală sau mai bine spus o calitate
de obicei latentă în fiecare om. Ea reprezintă capacitatea omului de a ieşi cu
corpul spiritual(sufletul) în afară corpului material(fizic) în mod conştient.
Acesta acţiune este întreprinsă de fiecare dată când corpul fizic adoarme în
mod inconştient. Nu reprezintă nici un risc această ieşire. Pe toată durata
despărţirii există un cordon energetic şi informaţional invizibil între cele două
corpuri, spiritual şi material. Pentru absolut orice deranj al corpului material,
corpul spiritual revine instant în acesta.
Psihiatru Carl Jung susținea că fiecare persoană poate realiza acest lucru,
este o caracteristică a omului. Indienii considerau că a șasea putere
supranaturală a omului este aceea de a zbura. La moartea unei persoane,
corpul astral părăsește corpul fizic și plutește deasupra lui.
Sfântul Paul descrie învierea lui Christos, spunând că nu știe dacă era în
corpul său, în afara corpului, numai Dumnezeu știe. El susține că există o
coardă de argint care leagă corpul fizic de cel spiritual. Pentru indienii din
America de Nord, șamanii au puterea de a părăsi corpul fizic și dea urma
sufletul morților către alte lumi.
În Tibet, există credința că există un principiu spiritual capabil să producă
apariția materială a unor forme mentale, numite tulpas. Aceștia pot lua
forma unei persoane, a unui animal sau peisaj. Alexandra David Neel a fost
prima europeană care, în anul 1927, a reușit să asiste la secvențe de
apariţie a celebrilor tulpas. Pentru un lama tibetan, universul este o simplă
viziune mentală.
Raymond Moody, autorul cărții Viață După Viață, susține că sunt câteva
caracteristici ale dedublării, care s-au repetat la subiecții acestui fenomen.
În primul rând este vorba despre o călătorie într-un spațiu, care nu este
tridimensional. Toți subiecții au avut capacitatea de a auzi verdictul pe care
medicii, aflați în apropiere îl dădeau. Alte caracteristici ale dedublării sunt
sentimentul de serenitate, aud o muzică odihnitoare, tunelul de trecere,
întâlnirea cu ființe luminoase, limita graniței între viață și moarte, derularea
vieții în secvențe și reîntoarcerea la corpul fizic.
La prima vedere acest concept pare desprins din filmele SF, dar,
întotdeauna, în spatele unui mit există o fărâmă de adevăr. La începutul
anilor 2000, specialiștii NASA au demarat un proiect secret intitulat „Remote
Viewing”. Protagonistul acestei cercetări a fost un personaj extrem de
interesant pe nume Ingo Swann.
Acest experiment ciudat pare extrem de greu de digerat, motiv pentru care
a fost ținut secret pentru o perioadă de timp. Cu toate acestea, în cele din
urmă a fost făcut public și din acest motiv putem să înțelegem că omul este
o ființă extrem de complexă, capabilă de numeroase fapte paranormale și cu
un potențial imens de dezvoltare.
Dintr-o dată s-a trezit undeva deasupra avionului cum privea la corpul său.
A putut vedea cum este legat printr-un cordon argintiu de trup. După câteva
secunde, spiritul a reintrat în corp și pilotul și-a revenit complet. Se afla
parcă într-un alt loc, pentru că inamicii nu se mai vedeau, iar avionul
devenise funcțional.
În cele din urmă, pilotul englez a reușit să aterizeze și a scăpat cu viața din
ceea ce fusese cel mai mare coșmar al său.
Era ora 10:30 PM. La miezul nopţii, s-a trezit din nou. Cineva urca scările.
Era soţul ei. A intrat şi a rămas în picioare la capătul patului – cu faţa şi
îmbrăcămintea pline de sânge. I-a spus aceleaşi cuvinte pe care i le-a
adresat în vis.