Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR


SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
DISCIPLINA: FINANȚE

Analiza surselor de finațare ale


întreprinderii „SC BERMAS SA”

Conducător științific
Conf. dr. Oprea Otilia Roxana

Student
Poenaru Alexandru
Grupa nr. 27
IAȘI, 2019

Cuprins

Introducere.................................................................................................................................... 3
Capitolul 1 – Prezentarea generală a întreprinderii pe care se face studiul....................................4
1.1. Cadrul general de organizare și desfășurare a activității........................................................4
1.2 Piața și concurența..................................................................................................................5
Capitolul 2 - Structura surselor de finanțare....................................................................................6
2.1 Descrierea surselor de finanțare la compania SC Bermas SA pentru perioada 2015-2018.......8
2.2 Evoluții în structura surselor de finanțare a intreprinderii SC Bermas SA pentru perioada
2015-2018........................................................................................................................................10
Capitolul 3 - Analiza capitalului propriu și a factorilor de influență.............................................12
3.1 Structura capitalurilor proprii la compania SC Bermas SA pentru perioada 2015-2018.........12
3.2 Analiza evolutiei structurii capitalurilor proprii și a principalilor factori de influență.............16
Capitolul 4 - Analiza resurselor imprumutate și a factorilor de influență.....................................19
4.1 Structura resurselor împrumutate la la compania SC Bermas SA pentru perioada 2015-
2018.................................................................................................................................................19
4.2 Analiza evoluției structurii resurselor împrumutate si a principalilor influenti.......................23
CONCLUZII..................................................................................................................................25
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................... 256

2
Introducere

In acest proiect din domeniul finantelor se urmareste realizarea unei analize a surselor de
finantare ale unei intreprinderi listata la Bursa de Valori Bucuresti. Pentru realizarea acestui
proiect, am ales o firma producatoare de bere autohtona , SC BERMAS SA Suceava.

Obiectul lucrarii este reprezentat de studierea principalelor categorii ale surselor de


finanțare ale intreprinderii pe care le vom analiza in capitolul 2 , asemenea evoluția structurii
surselor de finanțare, analiza mutațiilor în structura capitalului propriu și a factorilor de
influență ,precum și analiza mutațiilor în structura resurselor împrumutate în ultimele exerciții
financiare încheiate, in capitolele 3 si 4 .

Obiectivele urmărite sunt: prezentarea generală a întreprinderii și structura


acționariatului, realizarea unor serii de grafice tip plăcinta sau coloane pentru evoluțiile surselor
de finanțare ,a capitalurilor proprii , a resurselor împrumutate , atât în valori absolute cat și în
valori relative , pe baza datelor preluate din Bilantul contabil, din Situatiile financiare anuale si
din Raportul Consiliului de Administratie. Pelucrarea datelor din tabele si grafice s-a realizat cu
ajutorul programului de calcul tabelar EXCEL.

Informatiile culese au ajutat la reprezentarea unei imagini de ansamblu asupra


intreprinderii alese, concluzia care se contureaza este ca pentru atingerea scopului urmărit de
intreprinder , și anume maximizarea profitului , trebuie să se țina seama de structura si evoluția
surselor de finanțare, de cerințele economiei de piață , de cererea și oferta existente și de politica
manageriala adoptata de conducere.

3
Capitolul 1 – Prezentarea generală a întreprinderii pe care se face
studiul

Pentru realizarea acestui proiect, am ales o importanta firma producatoare de bere


autohtona , SC BERMAS SA Suceava.

1.1. Cadrul general de organizare și desfășurare a activității

Activitatea societatii a inceput in anul 1974 ca sectie de productie a Intreprinderii de


Spirt, Bere, Amidon Radauti. In urma mai multor etape de dezvoltare S.C.BERMAS SA s-a
infiintat sub aceasta denumire ca societate pe actiuni in baza HGR nr.1363/27.12.1990 prin
preluarea activitatii din cadrul Intreprinderii de Spirt, Bere, Amidon Radauti.
Societatea este înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J33/37/1991, este
inregistrata cu Cod fiscal RO 723636 şi are sediul în comuna Şcheia, str. Humorului nr. 61
judeţul Suceava, obiectul principal de activitate constă în producerea şi comercializarea berii, a
malţului şi a subproduselor rezultate din procesul de fabricaţie al acestora.
In prezent, societatea este integral privatizata, cu capital romanesc, actiunile sale fiind
cotate la Bursa de Valori Bucuresti din luna aprilie 1998, categoria a II-a.
Capitalul social subscris şi vărsat este de 15.087.134,30 lei fiind divizat în 21.553.049
acţiuni nominative a câte 0,70 lei pe acţiune. 1
Structura actionariatului  se prezintă astfel:

Tabel nr.1.1.1: Structura actionariatului la SC Bermas SA

NUME NUMAR DE ACTIUNI PROCENT


ASOCIATIA „VICTORIA BERMAS” 6.653.009 30,86 %
ASOCIATIA „PAS BERMAS” 4.483.269 20,80 %
SC VIVAT CONSTRUCT SRL LOC.
2.845.862 13,20 %
SCHEIA JUD. SUCEAVA
ALTI ACTIONARI - PERSOANE FIZICE 6.610.644 30,67 %
ALTI ACTIONARI - PERSOANE
960.265 4,47 %
JURIDICE
TOTAL 21.553.049 100%
Sursa: site-ul SC Bermas SA, www.bermas.ro

1
http://www.bvb.ro; http://.bermas.ro

4
1.2 Piața și concurența

Principalele produse realizate de S.C. “BERMAS” S.A. Suceava sunt:


-BERE - destinată comercializării pe piaţa internă, îmbuteliată şi comercializată la sticlă 0,5 litri
şi la butoaie inox tip KEG a 50 litri pentru consumul la halbă în următoarea structură:

-bere “SUCEAVA CLASIC”, îmbuteliată la sticlă personalizată „MOLD“ şi NRW de 0,5l;

-bere “CĂLIMANI PREMIUM”, îmbuteliată la sticle NRW de 0,5l şi la butoaie inox KEG;

-bere “BERMAS” tip PILS, îmbuteliată la sticle NRW de 0,5l;

-bere”SOLCA” îmbuteliată la sticle NRW de 0,5 l.

-MALŢ – fabricat din orz destinat producţiei proprii de bere.


Pentru produsul MALŢ, datorită importurilor de malţ precum şi dezvoltării unor
capacităţi noi de profil pe teritoriul României, nu există cerere la vânzare şi ca urmare societatea
şi-a dimensionat producţia astfel încât să-şi acopere necesarul pentru consumul intern respectiv
pentru propria producţie de bere.
Pentru produsul BERE, principalele pieţe de desfacere sunt judeţele din Moldova
societatea fiind un producător de bere local cu desfacere regională.
Societatea are încheiate anual contracte de vânzare bere cu firme de distribuţie
comercianţi en-gross şi en-detail.
La finalul anului 2017, pe piața din Romania activau 47 de producători de bere.
Principalii competitori ai societății sunt: URSUS BREWERIES cu o cifră de afaceri de
1,7 miliarde lei, HEINEKEN ROMANIA SA cu afaceri de 1,16 miliarde lei, BERGENBIER
S.A., cu afaceri de 599,2 milioane lei, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL
392,4 mil.lei, ALBRAU PROD S.A. 30,8 mil.lei, , LIXID PROJECT SRL 27,6 mil.lei,
MARTENS SA 18,1 mil.lei, FABRICA DE BERE BUNĂ SRL 4,1 mil.lei și HB
TRADITIONAL BREWERY SRL 1,61 mil.lei.

Pe locul 6 se situeaza BERMAS SA Suceava cu o cifra de afaceri de 27,9 mil.lei. 2

Capitolul 2 - Structura surselor de finanțare


2
http://www.startupcafe.ro

5
Structura financiară a întreprinderii reprezintă ansamblul complex și coordonat al
diverselor surse de finanțare, folosite de managerul financiar pentru acoperirea necesarului de
finanțare.3
Finanțarea reprezintă modalitatea de procuare a resurselor financiare necesare înființării,
funcționării și dezvoltării unei întreprinderi.

1.Autofinantarea Finanatare interna

Prin fonduri 2.majorarea capitalului


prin incorporarea
proprii
rezervelor sau aporturi
banesti si in natura
Surse de
finanatare
Finantare
externa

1.Imprumuturi prin
emisiunea de
obligatiuni
2.Creditele bancare
Prin 3.Leasing-ul financiar
4.Imprumuturii de la
angajamente investitii financiare
la termen specializate

Schema 2.1 Principalele surse de finațare

Finanțarea se realizeaza prin folosirea urmatoarelor resurse: resurse proprii; in completare


resurse imprumutate, iar in anumite situatii, resurse primite de la buget. 4
Pentru finantarea dezvoltarii sale o societate comerciala poate recurge la surse interne si la
surse externe.
Finantarea din surse interne  inseamna autofinantare si majorarea capitalului social  prin
incorporarea primelor si rezervelor. Autofinantarea este acea modalitate de finantare a unei
cheltuieli realizata prin folosirea unei parti din resursele proprii. Pentru intreprindere,
principalele surse de autofinantare sunt beneficiile nedistribuite si amortizarea.
3
Mihaela Onofrei,”Finantele inteprinderii,Editura Economica”Bucuresti,2004,p87
4
Bucataru Dumitru-Finantele intreprinderii,Editura Tipo Moldova,Iasi,2016,pp-162
6
Finantarea din surse externe se realizeaza prin:
-      majorarea capitalului social  prin suplimentarea acestuia sau printr-o noua emisiune de
actiuni,
-      marirea gradului de indatorare: contractarea de credite bancare, emisiunea de obligatiuni,
finantarea prin leasing, finantarea prin forfetare si finantarea prin factoring.

5 6

Schema 2.2 Principalele surse de finațare

Structura financiara reprezinta un raport existent intre sursele proprii de finantare si sursele
imprumutate. Deoarece fiecare sursa de capital are un anumit cost, finantarea poate influenta
marimea profitului, de aceia intreprinderea trebuie sa decida asupra metodei de finantare.

2.1 Descrierea surselor de finanțare la compania SC Bermas SA pentru


perioada 2015-2018

5
Bistriceanu Gh. „Finantele agentilor economici” capitolul VI
6
idem
7
Schema 2.1.1 Principalele surse de finațare ale companiei SC Bermas SA

Capitalul social reprezintă expresia valorică a tuturor aporturilor asociaților.


Rezervele din reevaluare sunt sumele banești ce se constată în plus în momentul
reevaluării imobilizărilor corporale.
Rezervele legale sunt deductibile în limita unei cote de 5% asupra profitului.
Rezultatul reportat reprezintă rezultatul finanaciar al exercitiilor precedente.
Impozitul amanat reprezinta valorile impozitului pe profit plătibile in perioadele
contabile viitoare.
Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate incertă ce sunt destinate finanțării riscurilor și
cheltuielilor pe care evenimente trecute sau probabile le fac actuale.
Datoriile comerciale sunt angajamentele de plată a entității față de furnizori, privind
cheltuielile comerciale.
Imprumuturile pe termen scurt reprezinta creditele contractate de la o bancă.

8
Tabel nr.2.1.1: Principalele surse de finațare exprimate în mărimi absolute și în mărime relative
a SC Bermas SA, din perioada 2015-2018(in raport cu criteriul provenientei)
(Ani) 2015 2016 2017 2018

Marimea absolută - lei


Capitaluri proprii 23.263.486 23.561.849 23.930.878 23.276.829
Resurse împrumutate 5.849.404 4.795.224 4.561.837 5.670.755
Total 29.112.890 28.357.073 28.492.715 28.947.584

Marimea relative - %
Capitaluri proprii 80% 83% 84% 80%
Resurse împrumutate 20% 17% 16% 20%
Total 100% 100% 100% 100%

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor de pe www.bvb.ro

Din tabelul nr. 2.1.1 putem constata că societatea SC Bermas SA are o politica de mentinere
a capitalurilor proprii in scopul functionarii si dezvoltarii societatii pe seama resurselor proprii.
Pentru perioada studiata, se observa o usoara crestere de la an la an a capitalurilor proprii, cu
atingerea unui punct de maxim de 23.930.878 lei in anul 2017. In anul 2018, se constata o
diminuare a capitalurilor proprii prin rascumpararea unui numar din actiunile proprii.
Dacă urmărim resursele împrumutate pentru perioada studiata, observăm o tendinta de
scadere a acestora , punctul maxim fiind atins in anul 2015 pentru o valoare de 5.849.404 lei,
dupa care a urmat o perioada de doi ani de diminuare a datoriilor, iar in anul 2018 se observa un
punct de inflexiune, in sensul de crestere a resurselor imprumutate prin contractare unor
imprumuturi.

2.2 Evoluții în structura surselor de finanțare a intreprinderii SC Bermas


SA pentru perioada 2015-2018

Tabel nr.2.2.1: Principalele categorii a surselor de finanțare ale SC Bermas SA, din perioada
2015-2018
(LEI)/ANI 2015 2016 2017 2018

Capitaluri proprii 23.263.486 23.561.849 23.930.878 23.276.829

9
Resurse împrumutate
5.849.404 4.795.224 4.561.837 5.670.755

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor de pe www.bvb.ro

Grafic nr.2.2.1: Principalele categorii de surse de finanțare

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.2.2.1

Din graficul nr. 2.2.1 se observă că in structura surselor de finantare, predomină capitalurile
proprii în întreprinderea SC Bermas SA, observându-se o ușoară creștere a acestora pe perioada
2015-2017, datorata creșterii profitului.
In anul 2018 se observa o scadere a capitalurilor proprii ca urmare a rascumpararii unui
numar de actiuni proprii reprezentand 6% din capitalul social in scopul alocarii cu titlu gratuit
către membrii Consiliului de Administrație, membrii Conducerii Executive și angajații societății
în vederea implementării unui program de fidelizare a personalului societății pentru o perioada
de minim 3 ani.
Resursele împrumutate detin o pondere scazuta in totalul surselor de finantare, ceea ce
poate reprezenta un mare avantaj pentru societate, reflectând puterea de autofinanțare a acesteia.

10
Analizand gradul de îndatorare cuantificat prin raportul Datorii totale/Capital propriu, acest
coeficient reflectă gradul în care capitalurile proprii asigură finanţarea activităţii întreprinderii şi
poate fi interpretat ca o rată a autonomiei financiare a întreprinderii. 7
La întreprinderea SC Bermas SA se observă o creștere a profitului în ultimii ani, în paralel
cu o creștere a rezervelor, în timp ce împrumuturile au înregistrat o scădere in perioada 2016-
2017, avand o implicație asupra stabilității vânzărilor, a nivelului lichidităților , solvabilității și
a ratei rentabilității.

Capitolul 3 - Analiza capitalului propriu și a factorilor de


influență

7
Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, ed. Didactica si pedagogica, editia a 5a, Bucuresti, 2005,
pag. 219
11
În acest capitol analizăm structura capitalurilor proprii cât și a principalilor factori de
influență asupra evoluției acestora.

3.1 Structura capitalurilor proprii la compania SC Bermas SA pentru


perioada 2015-2018

În tabelul 3.1.1 sunt prezentate principalele componente ale capitalului propriu al SC


BermasSA.

Tabel nr. 3.1.1: Structura capitalurilor proprii în mărime absolută ale S.C Bermas S.A, în
perioada 2015-2018

Indicatori (lei) An

  2015 2016 2017 2018


Capital social 15.087.134 15.087.134 15.087.134 15.087.134

Actiuni proprii (1.436.726)


rascumparate
Rezerve din 1.002.585 1.002.585 1.002.585 1.002.585
reevaluarea
imobilizarilor corporale
Rezultatul reportat 1.478.293 1.513.607 1.738.802 1.689.164
Alte rezerve 5.695.474 5.958.523 6.102.357 6.934.672
Total capitaluri proprii 23.263.486 23.561.849 23.930.878 23.276.829

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor de pe www.bvb.ro

Pe baza datelor din tabelul nr.3.1.1, se pot determina modificarile de la an la an pentru fiecare
componenta a capitalurilor proprii.

Tabel nr.3.1.2: Modificarea nominală relativă anuală in structura capitalului propriu ale S.C
Bermas S.A, în perioada 2015-2018

Modificari relative Ani


%

12
  2016/2015 2017/2016 2018/2017
Capital social 0.00% 0.00% 0.00%

Actiuni proprii
    9.52%
rascumparate
Rezerve din reevaluarea
0.00% 0.00% 0.00%
imobilizarilor corporale
Rezultatul reportat 2.39% 14.88% -2.85%

Alte rezerve 4.62% 2.41% 13.64%

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.3.1.1

Din analiza datelor, se observa cum capitalul social, din perioada 2015/2018, rămâne la
aceeasi marime. Actiunile proprii rascumparate reprezinta 6% din capitalul social. Atunci când
capitalul social recunoscut ca parte a capitalurilor proprii este răscumpărat, valoarea
contraprestaţiei plătite este recunoscută ca o reducere a capitalurilor proprii. Acţiunile
răscumpărate sunt prezentate ca o rezervă privind acțiunile proprii.

Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale nu au cunoscut modificari.


Rezultatul reportat, care include rezultatul perioadei, a fost in crestere in anul 2016 fata
de anul 2015, in anul 2017 se inregistreaza o crestere semnificativa de 14.88%, iar in anul
urmator scade cu 2.85% ca urmare a repartizarii la alte rezerve a unei sume mai mari.

La Alte rezerve – rezerve legale se observa o creștere pe parcursul celor trei exerciții
financiare, datorata cresterii profitului si respectiv a sumelor repartizate la rezerve.

Tabel nr.3.1.3: Analiza structurii capitalurilor proprii în mărime relativa ale S.C Bermas S.A, în
perioada 2015-2018

  2015 2016 2017 2018


Capital social 65% 64% 63% 58%
Actiuni proprii
rascumparate       6%
Rezerve din reevaluarea
imobilizarilor corporale 4% 4% 4% 4%

13
Rezultatul reportat
6% 7% 7% 6%
Alte rezerve 25% 25% 26% 26%

Total capitaluri proprii


100% 100% 100% 100%

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.3.1.1

Pe baza datelor din tabelele nr. 3.1.1 si 3.1.3 am ilustrat grafic ponderea fiecărei
componente a capitalului propriu, pe fiecare an analizat.
Grafic nr.3.1.1: Realizarea grafică a structurii capitalurilor proprii pentru anul 2015

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.3.1.1

În graficul nr. 3.1.1, se poate observa că ponderea cea mai mare (65%) este dată de
capitalul social. În anul 2015, rezultatele legale reprezinta 25%, rezultatul reportat are o pondere
de 6%, fiind urmat de rezervele din reevaluare (4%).
Grafic nr.3.1.2 : Realizarea grafică a structurii capitalurilor proprii pentru anul 2016

14
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.3.1.1

În anul 2016, ponderea capitalului social este de 64%, fiind urmat de rezervele legale
(25%), rezultatul reportat (7%) si rezerve din reevaluare (4%).

Grafic nr.3.1.3: Realizarea grafică a structurii capitalurilor proprii pentru anul 2017

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.3.1.1

15
În anul 2017, cota cea mai mare o are tot capitatul social, care este de 63%. Rezervele
legale reprezinta 26% , iar celelalte component se mentin in aceleasi procente, rezultatul reportat
(7%) si rezerve din reevaluare (4%).

Grafic nr.3.1.4: Realizarea grafică a structurii capitalurilor proprii pentru anul 2018

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.3.1.1

Analizând graficul nr 3.1.4 putem constata că si in anul 2018, ponderea cea mai mare
din totalul capitalurilor proprii o deține capitalul social de 58%, fiind urmat de alte rezerve
(27%)(rezerve legale, rezerve pentru dezvoltare, rezerve capitalizare dividende, altele), rezultatul
reportat (6%), rezervele din reevaluare (4%) , la care se adauga si actiunile proprii rascumparate
(5%).

3.2 Analiza evolutiei structurii capitalurilor proprii și a principalilor factori


de influență

Cu ajutorul datelor din tabelului 3.1.2 am realizat graficul nr. 3.2.1 care ilustrează
evoluția comparativa a structurii capitalurilor proprii pe perioada cuprinsa intre 2015-2018.

Graficul nr.3.2.1: Evoluția principalelor componente ale capitalurilor proprii în valori


procentuale

16
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.3.1.2

Capitalul social este principala componentă a capitalurilor proprii, fiind integral subscris
si varsat și este format din 21.553.049 actiuni nominative in valoare de 0.70 lei/ actiune. Din
reprezentările de mai sus se observă că în perioada studiata capitalul social nu a suferit
modificări.

Diferențele din reevaluare sunt reprezentate de surplusurile valorice rezultate din


reevaluarea imobilizărilor, se observă o mentinere valorica in perioada studiata.

Rezervele sunt formate din rezerve legale și alte rezerve și se observă o crestere a cotei
procentuale a acestora.

Rezultatul reportat reprezintă un indicator sintetic care reflectă activitatea economică a


firmei și sursa de autofinanțare a dezvoltării. În cazul studiat se observă o usoara crestere a
cotelor procentuale anuale.

Conform graficului nr.3.2.1, in cazul firmei studiate se observă o mentinere a valorii


capitalului social, precum si a diferențelor din reevaluare. Rezervele au inregistrat o crestere in

17
fiecare an, la fel si rezultatul reportat, datorită deciziilor manageriale luate , a creșterii vânzărilor
si implicit a rezultatului obtinut.

Costul capitalului propriu reprezinta rata minima de rentabilitate pe care o companie ar


trebui sa o realizeze pentru a atrage investitiile actionarilor,  costul pe care firma îl suportă pentru
plata dividendelor către acţionari. Sursele proprii de capital (acţiunile) trebuiesc remunerate, (de
regulă, prin plata de dividende) şi ca atare, ceea ce constituie venit pentru acţionari, reprezintă
cheltuială pentru întreprindere.8

SC BERMAS SA are o politică de menţinere a capitalurilor proprii în scopul dezvoltării


societăţii şi atingerii obiectivelor propuse. Autofinanţarea este principiul cel mai răspîndit şi
arată că întreprinderile trebuie să-şi asigure dezvoltarea folosind rezultatele financiare
pozitive obţinute în exerciţiile anterioare.  Obiectivul principal al societăţii este continuarea
activităţii în scopul furnizării de profitabilitate pentru acţionarii săi.  Distribuind dividende
scăzute se poate ajunge la descurajarea unor acţionari care pot arunca pe piaţă acţiunile de
care dispun contribuind la scăderea cursului acestuia. În schimb această politică permite
capitalizarea unei părţi importante a profitului.  Distribuind dividende cu o mărime ridicată în
fiecare an se obţine încrederea şi fidelitatea acţionarilor, însă această politică creează
posibilităţi mai slabe de autofinanţare, de creştere economică şi de creştere bursieră a
întreprinderii

8
http://www.administrare.info
18
Capitolul 4 - Analiza resurselor împrumutate

În acest capitol analizam mutațiile în structura resursele împrumutate, dar și evoluția


structurii acestor resurse și a principalilor factori de influență.

4.1 Structura resurselor împrumutate la la compania SC Bermas SA


pentru perioada 2015-2018

În tabelul 4.1.1 sunt prezentate principalele componente ale resurselor imprumutate la SC


Bermas

Tabel nr.4.1.1: Structura resurselor împrumutate in marime absoluta ale S.C Bermas S.A,
în perioada 2015-2018

2015 2016 2017 2018


Datorii privind
196.557 191.564 173.881 173.146
impozitul amanat
Datorii comerciale 697.726 590.870 745.205 890.152

Imprumuturi pe termen
3.637.054 2.090.563 435.880 1.687.049
scurt banci
Provizioane   500.000 1.500.000 1.500.000

Alte datorii 1.288.067 1.422.227 1.706.871 1.420.408

Total datorii 5.819.404 4.795.224 4.561.837 5.670.755

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor de pe www.bvb.ro

Tabel nr.4.1.2: Modificarea nominală relativă anuală a resurselor împrumutate ale S.C Bermas
S.A, în perioada 2015-2018

19
Modificari relative Ani
%
  2016/2015 2017/2016 2018/2017
Datorii privind
impozitul amanat -2.54% -9.23% -0.42%
Datorii comerciale
-15.31% 26.12% 19.45%
Imprumuturi pe
termen scurt banci -42.52% -79.15% 287.04%
Provizioane   200.00% 0.00%
Alte datorii 10.42% 20.01% -16.78%

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.4.1.1

Pe baza tabelelor nr.4.1.1 si 4.1.2 putem analiza scăderile sau creșterile a resurselor
împrumutate din perioada 2015-2018. Astfel, obervăm că datoriile privind impozitul amanat se
reduc in fiecare an. Datoriile comerciale scad cu 15.31% în anul 2016 față de anul2015, dar apoi
se constata o crestere anuala semnificativa de 26.12% si 19.45%.
Ponderea împrumuturile pe termen scurt a scăzut în anii 2016 si 2017, dar a crescut cu
287.04% in anul 2018 , ca urmare a contractarii unor credite pe termen scurt de la banci.
Provizioanele au fost constituite in anul 2017 pentru eventualele obligatii suplimentare de
plata la Fondul pentru mediu si au ramas la aceeasi valoare si in anul 2018.
Alte datorii(diversi creditori, datorii catre bugetul de stat, datorii catre angajati) au
cunosct cresteri in anii 2016 si 2017, iar in anul 2018 s-au diminuat cu 16.78%.

Tabel nr.4.1.3: Analiza structurii resurselor imprumutate în mărime relativa ale S.C Bermas S.A, în
perioada 2015-2018

2015 2016 2017 2018


Datorii privind impozitul amanat 3% 4% 4% 3%
Datorii comerciale 12% 12% 16% 16%
Imprumuturi pe termen scurt banci 62% 44% 10% 30%
Provizioane 0% 10% 33% 26%
Alte datorii 22% 30% 37% 25%

Total datorii
100% 100% 100% 100%
20
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.4.1.1
Pe baza tabelelor nr. 4.1.1 si 4.1.3 am realizat următoarele grafice, ce ilustrează structura
resurselor împrumutate din perioada de studiu, 2015-2018 , pentru fiecare an in parte.

Graficul nr.4.1.1: Structura resurselor împrumutate pe termen scurt,în anul 2015

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.4.1.1

In anul 2015, ponderea cea mai mare in structura resurselor imprumutate este data de
imprumuturile pe termen scurt la banci 63%, urmata de alte datorii 22%, datorii comerciale 12%
si datorii privind impozitul amanat 3%.

Graficul nr.4.1.2: Structura resurselor împrumutate pe termen scurt,în anul 2016

21
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.4.1.1
In anul 2016, ponderea cea mai mare in structura resurselor imprumutate este data tot de
imprumuturile pe termen scurt la banci 44%, dar in scadere fata de anul anterior, urmata de alte
datorii 30% care au mai crescut fata de anul anterior, datorii comerciale tot 12% si datorii
privind impozitul amanat 4%. Sunt constituite si provizioane in procent de 10%.

Graficul nr.4.1.3: Structura resurselor împrumutate pe termen scurt,în anul 2017

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.4.1.1

22
In anul 2017, se observa o schimbare semnificativa in politica societatii, astfel ponderea
imprumuturilor de la banci scade la 10%, ca rezultat al rambursarilor.La Alte datorii se observa
o crestere pana la cota de 37% , datorii comerciale tot 16% , datorii privind impozitul amanat
4% si se mai constituie provizioane pentru diverse riscuri in procent de 33%.

Graficul nr.4.1.4: Structura resurselor împrumutate pe termen scurt,în anul 2018

Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.4.1.1


In anul 2018, se observa o crestere a imprumuturilor de la banci la 30%, alte datorii ajung la
cota de 25% , datorii comerciale tot 16% , datorii privind impozitul amanat 3% , iar provizioane
reprezinta un procent de 26% din totalul resurselor.

4.2 Analiza evoluției structurii resurselor împrumutate si a principalilor


influenti

Cu ajutorul datelor din tabelului 4.1.2 am realizat graficul nr. 4.2.1 care ilustrează evoluția
structurii resurselor imprumutate pe perioada 2015-2018.

Graficul nr.4.2.1: Evoluția principalelor compenente ale resurselor împrumutate


23
Sursa: Prelucrare autor pe baza datelor din Tabel nr.4.1.2

În anul 2016, comparativ cu anul 2015, putem observa că datoriile comerciale scad cu
15.31%. Tot o scădere are loc și în cazul împrumuturilor pe termen scurt cu 42.52% si a
datoriilor privind impozitul amanat. Se înregistrează creșteri în ceea ce priveste alte datorii cu
10.42%.
În anul 2017 față de anul 2016, putem constata scăderi la imprumuturile pe termen scurt
cu 79.15%. Creșterile se înregistrează la provizioane, datorii comerciale , alte datorii si la
provizioane.
În anul 2018 față de 2017, se înregistrează creșteri la nivelul imprumuturilor pe termen
scurt cu 287% si datoriilor comerciale.
Sursele proprii de finantare se pot dovedi insuficiente pentru acoperirea nevoilor globale
ale intreprinderii, astfel se recurge la alte mijloace de finantare precum: imprumuturi bancare pe
termen lung sau scurt, emisiunea de obligatiuni, credite-furnizori.
Utilizarea capitalurilor imprumutate presupune anumite costuri , dar poate conduce la
cresterea  profiturilor obtinute de catre actionari.
Capitalurile imprumutate au un cost mai mic decat capitalurile proprii, datorat      ratei
dobanzii, care este o cheltuiala deductibila si deci rata dobanzii reala este diminuata cu economia
de impozit realizata si este mai mica decat rata de randament solicitata de catre actionari, in
contul capitalurilor pe care le-au pus la dispozitia societatii comerciale.9

9
Victor Ardelean, Analiza structurii capitalului si solvabilitatii intreprinderii, Note de curs Universitatea “Babeş-
Bolyai” Cluj-Napoca

24
CONCLUZII

Prin realizarea acestui proiect am analizat sursele de finanțare a întreprinderii SC Bermas


SA, pe perioada a trei exerciții financiare pe parcursul anilor 2015-2018.
Principalele surse de finanțare a activitatii întreprinderii sunt: capitalurile proprii și
resursele împrumutate . În urma analizei, am constatat că ponderea cea mai mare din sursele de
finanțare este dată de capitalurile proprii. În perioada studiata, capitaturile proprii reprezintă 80-
84% din totalul surselor de finanțare, iar resursele împrumutate reprezinta 16-20% din totalul
surselor de finantare.

Un capital propriu mai mare decât resursele împrumutate, reflectă o capacitate a


întreprinderii de autofinanțare și un mare beneficiu, astfel, aceasta putând sa-și acopere parte din
nevoile financiare din resurse proprii, fără a se îndatora prea mult. Autofinanţarea prezintă o mai
mare siguranţă din punctul de vedere al riscului cu care se confruntă întreprinderea.

25
Îndatorarea prezintă două caracteristici fundamentale pentru firmă: pe de-o parte
obligaţia de a plăti în mod regulat anumite dobânzi, ceea ce înseamnă cheltuieli financiare, care
vor diminua rezultatele, iar pe de altă parte apelarea la credite poate determina un surplus de
rentabilitate, care dacă este superioară costului capitalului împrumutat, firma este avantajată.
Profitul obţinut prin apelarea la credite apare astfel ca o răsplată a riscului asumat la contractarea
lor. Dar o firmă care se finanţează exclusiv din datorii, prezintă un risc foarte mare.

În concluzie, analizând situațiile financiare pe ultimii ani ale firmei SC BERMAS SA,
se observă o creștere a vanzarilor, a profitului realizat și a rezervelor create, în condițiile în care
s-a reușit rambusarea considerabila a unor credite contractate, ceea ce denotă o politică
managerială foarte bună, care a ținut cont de toți factorii interni si externi de pe piață cu
influențe asupra surselor de finanțare. Se poate trage concluzia ca aceasta firma va continua sa-si
creasca capitalurile proprii pentru continuitatea activitatii sale.

Societatea are în derulare și va apela și în viitor la resurse atrase pentru finanțarea parțială
a stocurilor de materii prime și semifabricate. Societatea aplică politica creditului comercial în
relația cu clienții tradiționali și corelează termenele de încasare cu scadențele plăților (furnizori,
bugete, salarii).

O structură optimă a capitalului reprezintă o decizie importantă pentru orice mediu de


afaceri. Aceasta decizie nu e necesară doar din nevoia de a maximiza rezultatele, dar şi pentru ca
firmele să fie mai competitive în cadrul sectorului de activitate.

BIBLIOGRAFIE

 Bistriceanu, Gh., ș.a., Finanțele agenților economici, Editura Didactică și Pedagogică,


București, 2004
 Toma, M.; Alexandru,F., Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Editura
Economică, București, 2003
 Bucătaru D., Finanțele întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iași, 2016
 Onofrei M., Finanțele înteprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2004
 Cristea, H., Stefănescu, N., Finanţele întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureşti, 2003
 Finanțe – Suport de curs , anul II
 Marin Dumitru, Finanţele întreprinderii, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine,
2006
 Victor Ardelean, Analiza structurii capitalului si solvabilitatii intreprinderii, Note de curs
Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

26
 Stancu Ion, Finanțe, Editura Economică, București, 2007

 http://www.bvb.ro
 http://.bermas.ro
 http://www.startupcafe.ro
 http://www.administrare.info

27