Sunteți pe pagina 1din 11

Nervul trigemen( v )

Reprezinta cea de-a V-a pereche de nervi cranieni. Este un nerv mixt
care-si datoreaza numele faptului ca se termina prin 3 ramuri. Este un nerv
voluminos care are fibre motorii ce inerveaza muschii masticatori si fibre
senzitive ce asigura sensibilitatea fetei, a orbitei, foselor nazale, cavitatii
orale si sinusurilor.
In cursul evolutiei isi pierde fibrele visceroaferente speciale si
preganglionare astfel incat acest nerv nu are fibre parasimpatice.
Originea reala: •fibrele motorii isi au originea in nucleul motor al
trigemenului situat in tegmentul pontin medial de nucleul senzitiv principal.
Primeste aferente de la nucleul mezencefalic senzitiv incluzand reflexul
miotatic trigeminal, de la nucleii senzitivi principal si spinal ai trigemenului,
de la comlexul olivar superior intervenind astfel in acomodarea auditiva,
precum si de la scoarta cerebrala, fie direct prin intermediul fascicului
corticonuclear, fie indirect prin formatiunea reticulata asigurand astfel
controlul voluntar al masticatiei. Sunt autori ce descriu si un nucleu
masticator accesor format dintr-un sirag de neuroni ce se intind din partea
superioara a nucleului principal pana in mezencefal in apropierea
apeductului lui Silvius, nucleu numit nucleul motor accesor mezencefalic al
trigemenului.
•fibrele senzitive isi au originea in ganglionul
trigeminal al lui Glasser, ganglion situat pe fata antero-superioara a stancii
temporalului, mai aproape de varful acesteia, in impresiunea trigeminala.
Acest ganglion este aplatizat cranio-caudal si are o forma semilunara
descriindu-i-se o fata superioara, una inferioara, doua margini si doua
extremitati (coane). Fata superioara, plana, vine in raport cu dura mater ce-l
acopera si de care adera foarte strans. Fata inferioara, convexa, nu este
aderenta, fiind despartita de dura mater printr-un tesut conjunctiv lax. Prin
dura mater are raport cu nervii pietrosi superficiali si profunzi precum si cu
interiorul stancii prin care trece artera carotida interna. Marginea postero-
mediala e concava si in concavitatea acesteia va patrunde plexul triunghiular
al lui Valentin. Marginea antero-laterala este convexa si din convexitatea sa
se desprind cele trei ramuri terminale ale nervului. Extremitatea anterioara
(mediala) corespunde extremitatii posterioare a sinusului cavernos. Este
aderenta stancii prin intermediul unui ligament numit ligamentul lateral
intern al lui Princeteau. Aceasta extremitate prezinta cateva filete subtiri,
anastomotice cu plexul XXX simpatic. Extremitatea posterioara (laterala)
este aderenta la stanca temporalului prin ligamentul lateral extern al lui
Princeteau. Ganglionul trigeminal este cel mai mare ganglion de pe traseul
unui nerv avand aceeasi structura ca si ganglionii de pe radacina posterioara
a nervilor spinali fiind format din neuroni pseudounipolari ce au o singura
prelungire ce se ramifica intr-o prelungire periferica ce culege impulsuri
extero-, intero- si propioceptive de la nivelul fetei, cealalta fiind centrala si
reprezinta axonul formand radacina senzitiva, partea voluminoasa a acesteia
si patrunde in punte unde da nastere la fibre ascendente si descendente ce
vor face sinapsa cu nucleii senzitivi ai trigemenului din trunchiul cerebral ce
se intind in tot lungul trunchiului cerebral din portiunea inferioara a bulbului
pana in calota mezencefalului. Nucleii terminali ai trigemenului ce contin
deutoneuronul sunt reprezentati de nucleul spinal in bulb, nucleul principal
al trigemenului in punte si nucleul mezencefalic al trigemenului in
mezencefal.
Nucleul spinal al trigemenului se numeste si nucleul tractului
descendent si reprezinta continuarea la nivel bulbar a substantei gelatinoase
medulare. Acesta se intinde de la nivelul segmentului spinal C2 pana la
nivelul polului inferior al nucleului senzitiv principal. Are neuroni ce sunt
conectati cu cei din nucleul motor. Fibrele descendente formeaza tractul
spinal al nervului trigemen ce coboara pana la nucleul cervical superior si
conduc sensibilitatea termica si dureroasa si mai putin pe cea tactila,
protopatica (grosiera). Pe traiectul da colaterale formatiei bulbare reticulate.
Fibrele ascendente se termina in nucleul principal al nervului trigemen situat
medial de pediculul cerebelos mijlociu si lateral de nucleul motor al
trigemenului. Aceste fibre conduc sensibilitatea tactila fina. Axonii
neuronilor din cei doi nuclei formeaza lemniscul trigeminal medial ce se va
alatura caii sensibilitatii generale. Au fost descrise doua tracturi ce intra in
alcatuirea acestui lemnisc: •ventral format din axonii neuronilor din nucleul
spinal si din majoritatea axonilor neuronilor din nucleul principal. Fibrele
acestui tract conduc sensibilitatea tactila, protopatica a fetei si cea termica si
dureroasa. Se incruciseaza si trec de partea opusa avand rapoarte de
vecinatate cu trunchiurile spinotalamice ceea ce explica simptomele ce apar
in leziunile vasculare din partea inferioara a bulbului ce constau in pierderea
sensibilitatii termice si dureroase din jumatatea de aceeasi parte a fetei
asociata cu pierderea sensibilitatii termice, dureroase si tactile din jumatatea
de partea opusa.
•dorsal format din axonii unui numar mai mic de
neuroni din nucleul senzitiv pontin. Aceste fibre conduc sensibilitatea tactila
fina si propioceptiva a fetei si contin si eferente plecate de la nucleul
mezencefalic. Din acest tract se desprind colaterale pentru nucleul nervului
oculomotor, nucleul motor al nervului trigemen, facial, acesta asigurand
participarea la realizarea reflexelor de supt, corneean, lacrimal. La nivelul
nucleului motor al nervului X asigura participarea trigemenului la realizarea
reflexelor oculo-cardiace, de stranut si de voma si colaterale la formatia
reticulata ce asigura participarea trigemenului la starea de veghe.
Pentru ambele tracturi deutoneuronul este nucleul ventral postero-
medial al talamusului proiectia coticala fiind dispusa in aria sensibilitatii
primare, ariile corticale I, II si III ale girusului posterior central din lobul
parietal din zona de proiectie a capului. Nucleul mezencefalic al nervului
trigemen se intinde din partea superioara a nucleului pontin pana la coliculul
cvadrigemen superior. Primeste impulsuri propioceptive de la m. masticatori
ce au rol in controlul fortei muscaturii, de la m. mimicii, articulatia temporo-
mandibulara, m. extrinseci ai globului ocular, dinti, palatul dur, musculatura
valului palatin, m. milohioidian, digastric si cei ai limbii. Fibrele eferente
ajung la nucleul motor al trigemenului controland activitatea contractila a m.
masticatori; la formatiunea reticulata, coliculii cvadrigemeni superiori,
nucleii nervilor oculomotor si trohlear.
Originea aparenta a nervului V este pe fata anterioara a puntii la limita
acesteia cu pediculul cerebelos mijlociu sub forma a doua radacini, una
mediala motorie, mai mica si cealalta laterala, mai mare, senzitiva, cea
motorie fiind mai subtire decat cea senzitiva. De la originea aparenta cele
doua radacini se indreapta antero-superior si lateral intre pediculul cerebelos
mijlociu si fata postero-superioara a stancii temporalului spre marginea
superioara a careia se indreapta. In acest segment radacinile nervului V se
gasesc in etajul posterior al cutiei craniene, in partea mediala a triunghiului
sau unghiului ponto-cerebelos al lui Mingazzini care e delimitat astfel:
antero-lateral de fata posterioara a stancii; medial de bulb si punte, despartite
prin santul bulboprotuberantial; posterior – cerebelul; superior – cortul
cerebelului; inferior – partea laterala a occipitalului.
Latarjet si Wertheimer descriu la acest nivel triunghiul trigeminal ce
le poarta numele delimitat astfel: anterior – marginea superioara a stancii;
posterior – cerebelul si medial – istmul encefalului. Nervul trigemen
reprezinta elementul medial si cel mai sus situat al acestui spatiu
triunghiular. Fiecare radacina are o teaca proprie formata de piamater.
Inferior si lateral de nervul V se gaseste pachetul vasculo-nervos facial
format din nervul facial, intermediar si vestibulocohlear, artera cerebeloasa
antero-inferioara (labirintica). Aceste elemente se indreapta catre meatul
acustic intern din care iese vena labirintica ce se indreapta spre sinusul
pietros inferior. Mai jos se gasesc nervii IX, X, XI ce se indreapta spre gaura
jugulara. Medial lor nervul hipoglosului se indreapta catre canalul
hipoglosului. Medial de nervul trigemen se gaseste artera bazilara, pe fata
anterioara a puntii si nervul abducens ce patrunde in peretele lateral al
sinusului cavernos. Artera cerebeloasa superioara traverseaza partea
superioara a nervului caruia ii trimite o colaterala. Cele doua radacini se
angajeaza pe marginea superioara a stancii temporalului, la nivelul careia
determina o incizura, a lui Gruber sau lunula lui Albinus. La acest nivel
nervul perforeaza dura mater si patrunde in cavumul trigeminal fiind situat
intre doua foite ale durei mater. Orificiul posterior al acestui cavum este
mult mai voluminos decat volumul celor doua radacini. Are o forma eliptica
si este constituit inferior de dura mater ce acopera stanca si superior de
marea circumferinta a cerebelului. La acest nivel nervul trigemen are
raporturi superioare cu sinusul pietros superior care incruciseaza in „x”
directia nervului si cortul cerebelului ambele trecand in punte peste
trigemen; inferior cu marginea superioara a stancii; medial, dar usor mai la
distanta cu nervul abducens situat in canalul lui Dorellio si cu varful stancii
temporalului. La acest nivel radacina motorie trece sub cea senzitiva.
Radacina senzitiva este mai voluminoasa, dupa Testut fiind formata din 40-
60 de fascicule nervoase ce sunt nu numai alipite, dar prezinta si numeroase
anastomoze aproape rotunjite in apropierea puntii dand senzatia ca se
aplatizeaza cranio-caudal pe masura ce se apropie de marginea concava a
ganglionului trigeminal formand plexul triunghiular trigeminal al lui
Valentin. La nivelul plexului triunghiular fibrele componente se
intersecteaza, se anastomzeaza, trec de la o margine la alta a plexului
triunghiular formand plexul trigeminal al lui Girardi si Santorini. Unele din
aceste fibre pot sa mearga cu radacina motorie ceea ce explica anestezia
partiala posibila dupa neurotomie trigeminala cu conservarea radacinii
motorii.
Radacina motorie e mai mica, 6-7 fascicule de fibre nervoase, situata
aproape de originea aparenta, antero-medial fata de cea senzitiva si in traseul
sau pana la gaura ovala unde se contopeste nervul mandibular se va dispune
pe sub plexul triunghiular, pe sub ganglionul trigeminal si ajungand la
nivelul ganglionului se dispune partii mediale a nervului mandibular. La
nivelul marginii superioare a stancii incepe traseul posterior fata de radacina
senzitiva. Cele doua radacini au o teaca piala proprie, traverseaza spatiul
subarahnoidian, arahnoida si spatiul supraarahnoidian. Dupa ce trec de
marginea superioara a stancii, cele doua radacini ajung in etajul mijlociu al
craniului unde, impreuna cu ganglionul trigeminal se gasesc pe fata antero-
superioara a stancii in cavumul trigeminal al lui Meckel care e format, dupa
Lazorthes, printr-o prelungire a durei mater din fosa cerebrala posterioara
intre foitele durale din etajul mijlociu. Cavumul median prezinta 3
compartimente care, postero-anterior, sunt reprezentate de vestibul ce
cuprinde plexul triunghiular fiind aplatizat cranio-caudal, loja semilunara ce
contine ganglionul trigeminal si zona celor trei tunele care corespunde
portiunilor initiale ale celor trei ramuri terminale ale trigemenului. La nivelul
cavumului, cele doua radacini ale nervului V au o teaca piala proprie si una
arahnoidiana comuna. Cavumul este asemanat de catre Lazorthes cu o
manusa cu trei degete. Partea posterioara, aplatizata, corespunde celor doua
radacini ale trigemenului. Postiunea mijlocie, aplatizata, dar mult largita,
corespunde plexului triunghiular si ganglionului trigeminal. Portiunea
anterioara corespunde celor trei ramuri terminale ale nervului.
In cursul traiectului sau, nervul, da numai cateva filete subtiri
meningeale pentru pentru XXX regiunii subtemporale si sfenoidale si
peretelui lateral al sinusului cavernos, sinusului venos inferior si cateva filete
osteoperiostice pentru stanca temporalului si canalul sfenoidului. Radacinile
nervului trigemen si ganglionul nervului trigemen sunt vascularizate de
ramul trigeminal al arterei cerebeloase superioare, ramurile trigeminale si
artera ganglionului trigeminal din carotida interna precum si de ramuri din
artera meningee mijlocie si maxilara interna.
Nervul trigemen are trei ramuri terminale care dinspre medial spre
lateral sunt: oftalmica, maxilara si mandibulara. Desprinzandu-se din
marginea convexa a ganglionului trigeminal aceste trei ramuri sunt inca
aplatizate sub forma unei panglici mici si plexiforme pastrandu-si aceasta
forma pana la iesirea din craniu unde capata un aspect XXX. Fiecare ramura
terminala are atasat un mic ganglion pe traiectul sau: oftalmic, pterigopalatin
al lui Meckel pe traseul maxilarului si otic al lui Arnold pentru mandibular.
I. Nervul oftalmic – este ramul medial, cel mai subtire, numit si nervul
oftalmic al lui Willis. Este un nerv senzitiv destinat ochiului, orbitei,
tegumentelor periorbitale si portiunii orbitale a cavitatii nazale.
De la origine se indreapta anterior si supero-medial, merge prin
tunelul medial al cavrumului si patrunde in grosimea peretelui lateral al
sinusului cavernos pe care-l parcurge in totalitate. La acest nivel este situat
sub nervii oculomotor si trohlear ce se gasesc tot in peretele sinusului, lateral
si inferior de nervul abducens si carotida interna ce se gasesc in interiorul
sinusului si deasupra nervului maxilar. La iesirea din peretele sinusului
cavernos, mai rar in interiorul acestuia se termina in trei ramuri terminale:
nervul nazociliar, frontal si lacrimal dinspre medial spre lateral. In traiectul
sau da ramuri anastomotice pentru plexul pericarotidian si nervul trohlear si
oculomotor. Ramurile colaterale sunt meningeale dintre care unul este mai
mare si constant, numit ramul tentorial sau nervul recurent al lui Arnold ce
se distribuie cortului cerebelului si partii posterioare a coasei creierului.
a) nervul lacrimal este cel mai subtire ram al oftalmicului si patrunde in
orbita mergand pe peretele lateral al acesteia deasupra marginii superioare a
m. drept extern al globului ocular. Patrunde in orbita prin partea mediala a
fisurii orbitare superioare prin conul musculotendinos sau inelul Zinn. In
traiectul sau, in apropierea glandei lacrimale, se ramifica dand filete
lacrimale pentru glandele cu acelasi nume si filete palpebrale ce se
anastomozeaza cu cele palpebrale ale nervului frontal intern si infraorbitar.
Se poate anastomoza si cu nervul trohlear, iar posterior glandei lacrimale
primeste ramul comunicant cu nervul zigomatic prin care nervul zigomatic ii
transmite fibre secretorii ce vin de la ganglionul pterigopalatin.
b) nervul frontal este cel mai gros ram al nervului oftalmic. Patrunde in
orbita prin partea mediala mai larga a fisurii orbitare superioare, in afara
conului musculotendinos, in afara nervului trohlear si medial de lacrimal. Se
indreapta postero-anterior intre m. ridicator al pleoapei superioare si
plafonul orbitei si la 2-3mm indaratul rebordului orbital superior se imparte
in doua ramuri terminale supraorbitar si supratrohlear.
•supraorbitar (frontal extern) se bifurca intr-un ram lateral si unul medial
ce ies din orbita prin santul sau gaura supraorbitara si incizura (gaura)
frontala si dau ramuri superificiale si profunde. Cele superficiale inerveaza
partea mediala a pleoapei superioare si a regiunii frontale. Cele profunde
sunt osteoperiostice pentru frontal. Toate aceste ramuri sunt insotite de
ramuri XXX
•supratrohlear (frontal intern) incruciseaza rebordul medial de
precedentul dand ramuri frontale si palpebrale.
c)nervul nazociliar (nazal) patrunde in orbita prin portiunea mediala a
fisurii orbitare superior trecand prin conul fasciomuscular. Trece intre m.
drept medial si oblic superior si se termina pe peretele medial al orbitei in
dreptul orificiului etmoidal anterior cu nervul etmoidal anterior si
infratrohlear. In cursul traiectului sau, nervul nazociliar da ramuri colaterale:
ramul comunicant cu ganglionul ciliar, nervii ciliari lungi si etmoidal
posterior.
•ramul comunicant cu ganglionul ciliar (radacina senzitiva sau lunga a
ganglionului ciliar) se termina in unghiul postero-superior al acestui
ganglion caruia ii aduce neurofibrile senzitive;
•nervii ciliari lungi, doi sau trei, patrund cu arterele ciliare lungi posterioare
ale oftalmicei in polul superior al globului ocular;
•etmoidal posterior (nervul sfenoetmoidal al lui Luschka) patrunde cu artera
omonima prin gaura etmoidala posterioara, strabate canalul etmoidal
posterior si inerveaza mucoasa sinusului sfenoidal si celulele etmoidale
posterioare.
•etmoidal anterior (nazal intern) patrunde prin gaura etmoidala anterioara in
canalul omonim impreuna cu artera omonima, ajunge in fosa anterioara a
craniului nivel la care da un ram meningeal anterior pentru partea anterioara
a coasei creierului, merge prin santul etmoidal al lamei ciuruite a etmoidului
si ajunge in fosa nazala corespunzatoare. La acest nivel da ramuri nazale
interne ce inerveaza capetele cornetelor nazale si din ele se desprind ramuri
nazale laterale pentru partea anterioara a peretelui lateral al foselor nazale si
nazale mediale pentru septul nazal. Cele externe coboara printr-un sant al
nasului, inconjoara marginea inferioara a acestui os si se termina in
tegumentul lobului nasului.
Nervul infratrohlear continua nervul nazal si merge cu artera
oftalmica pe marginea inferioara a m. oblic mare. Dedesubtul trohleei
acestui m. da nastere la ramuri palpebrale ce vor inerva portiunea mediala a
pleoapelor, ramuri lacrimale pentru caruncula lacrimala, sacul si canalele
lacrimale, ramuri nazale pentru tegumentele regiunii intersprancenare a
radacinii si dosului nasului si ramuri mucoase pentru partea mediala a
conjunctivei oculare.
Ramurile aferente sunt reprezentate prin ramuri aferente din nervul
nazociliar. Fibrele aferente parasimpatice ce formeaza radacina scurta sau
motorie prin care vin fibre de la nucleul Edinger-Westphall ce merg cu
nervul oculomotor apoi pe ramura pe care acest nerv o trimite m. oblic
inferior al globului ocular si patrund in ganglionul oftalmic.
Ramurile eferente ale ganglionului ciliar formeaza nervii ciliari scurti
ce perforeaza sclerotica in jurul nervului VIII si contin fibre postganglionare
motorii ce merg la musculatura irisului pentru a produce iridoconstrictia
(mioza). Contin si fibre simpatice posganglionare si senzitive pentru
sclerotica, cornee, coroida, iris si capul ciliar. In ganglionul ciliar fac sinapsa
numai fibrele parasimpatice celelalte doar traversand.
Vascularizatia nervului oftalmic provine din carotida interna si un ram
recurent al arterei oftalmice. In orbita ramurile terminale ale nervului
oftalmic sunt vascularizate de ramuri arteriale ce le sunt satelite si care-si au
originea in artera oculara.

II. Nervul maxilar ca si oftalmicul este un ram exclusiv senzitiv. Se


desprinde din portiunea mijlocie a ganglionului trigeminal si are un calibru
intermediar intre ceilalti doi nervi.
Teritoriul de inervatie corespunde pielii masivului facial, arcadelor
alveolare superioare si gingiilor corespunzatoare partii anterioare si
superioare a vestibului bucal, palatului sinusului maxilar si a unei parti din
fosele nazale. Asigura distributia fibrelor secretorii ale oaselor nazale si
orale corespunzatoare teritoriului de inervatie senzitiva si fibrelor
vasomotorii ale teritoriilor sale cutanate. Asigura transportul fibrelor
secretorii ale nervului facial pentru glanda lacrimala. De la origine strabate
fosa intracraniana mijlocie fiind situat in tunelul mijlociu al cavumului, se
indreapta spre gaura rotunda mergand in partea inferioara a fetei antero-
superioare a stancii temporalului si aripa mare a sfenoidului. Atunci cand
sinusul sfenoidal trimite o prelungire in aripa mare a sfenoidului se explica
de ce se poate produce o nevralgie trigeminala, peretele osos putand fi
dehiscent la acest nivel. Medial, nervul corespunde sinusului cavernos,
lateral nervului mandibular, supero-lateral lobului temporal al emisferelor
cerebrale. Iese din craniu prin gaura rotunda cu vene ce unesc plexul
pterigoidian cu sinusul carotidian. Nervul ajunge in fosa pterigopalatina, in
partea superioara si mediala a careia se afla, apropiindu-se de tuberozitatea
maxilei. In fosa pterigopalatina medial de trunchiul venos intr-o atmosfera
de tesut conjunctiv lax se gaseste ganglionul pterigopalatin al lui Meckel.
Sub nervul maxilar trece artera maxilara ce trece anterior de ganglionul
pterigopalatin. Atat artera cat si nervul maxilar au in jurul lor un plex nervos.
Portiunea pterigopalatina a nervului maxilar reprezinta tronsonul chirurgical
al acestuia, la acest nivel fiind abordat nervul. Se angajeaza apoi in fisura
pterigomaxilara si ajunge in fosa infratemporala, dar numai pe cativa mm,
intorcandu-se catre portiunea mijlocie a portiunii orbitare inferioare
patrunzand in santul infraorbitar ce se continua cu canalul infraorbitar pe
planseul orbitei. Acest perete poate fi dehiscent si astfel nervul vine in
contact cu mucoasa sinusului maxilar de unde rezulta posibilitatea nevralgiei
trigeminale in cazul sinuzitei maxilare. In acest canal este insotit de vase
infraorbitare artera fiind sub nerv, nervul luand numele de nerv infraorbitar.
Iese din orbita prin orificiul infraorbitar la 3-5mm sub rebordul inferior al
orbitei pe aceeasi linie verticala cu orificiul supraorbitar si mentonier. In
cursul traiectului sau nervul orbitar isi schimba traiectul de doua ori in unghi
drept o data la angajarea in gaura rotunda si a doua oara in fosa
pterigomaxilara, iar Poirier spune ca nervul maxilar are un traiect in „Z” sau
baioneta.
Ramuri colaterale:
a)meningeal – se distribuie meningelui din etajul mijlociu al craniului;
b)zigomatic – ia nastere la nivelul gaurii rotunde imediat sub aceasta
mergand cu nervul maxilar pana la fisura orbitala inferioara unde nervul
maxilar va merge pe peretele lateral al orbitei. Patrunde in canalul osului
zigomatic si se imparte in cele doua ramuri terminale zigomatico-facial si
zigomatico-temporal care vor strabate ramificatiile canalului zigomatic,
primul inervand tegumentele fetei si cel de-al doilea tegumentele regiunii
temporale. Nervul zigomatic da un ram comunicant pentru lacrimal cu care
formeaza arcada lacrimala din convexitatea careia se desprind filete lacrimal
pentru glanda lacrimala si palpebrale pentru partea laterala a pleoapei
superioare.
c)ramurile ganglionare pentru ganglionul pterigopalatin numite si nervii
pterigopalatini ce se desprind din maxilar la nivelul fosei pterigopalatine.
Ganglionul pterigopalatin al lui Meckel este un ganglion voluminos situat pe
traiectul nervului maxilar. La el vine fibre preganglionare si pleaca fibre
postganglionare ce urmeaza in functie de efector, trei care sunt reprezentate
de ramurile nervului maxilar: orbitare, nazale postero-superioare laterale si
mediale, nervul nazo-palatin si nervii palatini mare si mic. Ramurile orbitare
sunt pentru planseul orbitei, celulele etmoidale posterioare si mucoasei
sinusului sfenoidal. Ramurile nazale postero-superioare laterale si mediale
sunt 3-5 ramuri ce se distribuie: cele laterale mucoasei partii laterale a
cornetelor nazale superior si mijlociu si mucoasei meaturilor
corespunzatoare precum si celulelor etmoidale posterioare, cele mediale
pentru septul nazal si partii posterioare a peretelui superior al foselor nazale
printre ele gasindu-se si un ram mai voluminos, nervul faringian al lui Bock
ce inerveaza mucoasa faringiana din jurul trompei lui Eustachio.
Nervul nazopalatin se angajeaza prin gaura pterigopalatina si intra in
cavitatea nazala, strabate septul nazal in diagonala indreptandu-se catre
orificiul superior al canalului incisiv in care se angajeaza si, dupa ce iese din
acest canal, inerveaza partea anterioara a mucoasei palatine si mucoasei
retroalveolare din dreptul incisivilor si pentru septul nazal (partea
inferioara).
Nervul palatin mare (anterior) se angajeaza prin canalul palatin mare
impreuna cu vasele omonime si, dupa iesirea din acest canal, se distribuie
mucoasei anterioare si glandelor palatine inervand incisivii superiori si
gingiile corespunzatoare. Da ramuri nazale postero-inferioare ce se vor
distribui cornetului si meatului mijlociu.
Nervii palatini mici (mijlociu si posterior) patrund prin gaurile
palatine mici si se distribuie partii posterioare a mucoasei valului palatin
dand ramuri tonsilare pentru amigdalele palatine.
Nervii alveolari superiori se impart in ramuri posterioare, mijlocii si
anterioare inervand dintii superiori. Ramurile posterioare se desprind de la
nivelul tuberozitatii maxilei, patrund prin orificiile acesteia distribuindu-se
molarilor si celui de-al doilea premolar. Ramul mijlociu se desprinde in
canalul infraorbitar, merge pe peretele lateral al sinusului maxilar pentru a se
distribui primului premolar. Ramurile anterioare iau nastere in partea
anterioare a canalului infraorbitar, merg intr-un canal sapat in peretele
sinusului maxilar si dau nastere la ramuri ascendente pentru mucoasa foselor
nazale si descendente pentru incisivi si canalul superior. Nervii alveolari se
anastomozeaza si cu cei de partea opusa formand un plex dentar superior din
care se desprind ramuri osoase, dentare si gingivale superioare.
Ramul terminal al nervului maxilar este nervul infraorbitar care da
nastere la ramuri palpebrale ascendente, nazale externe ce inerveaza
tegumentele aripii nasului, nazale interne pentru vestibulul nazal, labiale
superioare pentru buza superioara.
Nervul maxilar se anastomozeaza cu nervul oftalmic prin ramul
comunicant al nervului lacrimal cu zigomaticul si prin filetele palpebrale ale
XXX se anastomozeaza cu nervul mandibular prin ramurile meningeale si
prin intermediul nervului zigomatico-temporal.
Ramurile anastomotice cu facialul: zigomatice ale facialului cu cele
infraorbitare ale nervului maxilar si prin nervii pietrosi mari si superificiali,
cu glosofaringianul prin pantecul posterior, cu plexul carotidian care
prezinta anastomoze cu ganglionul pterigopalatin.
Vascularizatia provine din carotida interna, din meningee mijlocie, din
artera maxilara si ramurile arterei oftalmice.

III. Nervul mandibular este cel mai voluminos ram terminal. Este mixt
si se formeaza prin unirea a doua radacini, una senzitiva care este groasa si
se desprinde din partea cea mai laterala a marginii anterioare a ganglionului
lui Gasser si parcurge tunelul lateral al cavumului lui Meckel. O radacina
motorie situata sub cea senzitiva intre ele aflandu-se o dependinta a durei
mater. Cele doua radacini strabat astfel etajul mijlociu al bazei craniului si
vor iesi din craniu prin gaura ovala impreuna cu artera mica meningee
situata posterior si lateral fata de nerv; mai exista la acest nivel si un mic
plex venos. La nivelul gaurii ovale sau imediat sub aceasta cele doua
radacini fuzioneaza. Imediat sub gaura ovala, pe traiectul nervului
mandibular se gaseste ganglionul otic al lui Arnold ce este un ganglion
parasimpatic la care vin filete de la nucleul salivator inferior (nervul IX) ce
vor inerva glanda parotida. Ajunge in fosa infratemporala unde, dupa un
traiect foarte scurt, cam de 5 mm intre m. pterigoidieni, se imparte intr-un
trunchi anterior si unul posterior.
Ramurile colaterale sunt reprezentate de nervul recurent
meningeal ce merge cu artera mica meningee si va inerva sinusul sfenoidal
si celulele mastoidiene.
Ramurile terminale:
•trunchiul anterior:
1)nervul temporal profund mijlociu merge intre fata infratemporala a
aripii mici a sfenoidului si m. pterigoidian lateral, se reflecta la nivelul
crestei infratemporale si patrunde in portiunea mijlocie a m. temporal pe
care-l va inerva motor.
2)nervul temporobucal din care se desprinde nervul temporal profund
anterior care va inerva portiunea anterioara a m. temporal si nervul bucal
care este nerv senzitiv pentru tegumentele si mucoasa obrajilor.
3)nervul temporomaseterin merge intre pterigoidianul lateral si plafonul
fosei infratemporale, iar la nivelul crestei infratemporale da nervul temporal
profund posterior si nervul maseterin care trece prin incizura ramurii
mandibulei si va inerva m. maseter.

•trunchiul posterior:
1)trunchiul comun de nervi pentru m. pterigoidian medial, peristafilin
extern si m. ciocanului.
2)nervul auriculotemporal formeaza initial o butoniera prin care trece
artera meningee mijlocie trece prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara
impreuna cu artera maxilara interna. Ajunge in loja parotidei pe traiectul sau
venind filete secretorii pentru aceasta glanda prin ramurile comunicante cu
ganglionul otic. Iese din loja parotidei impreuna cu vasele temporale
superficiale trecand anterior de conducturl auditiv extern si se termina dand
filete ce inerveaza tegumentele regiunii laterale a capului, glanda parotida,
articulatia temporo-mandibulara, conductul auditiv extern, membrana
timpanului si pavilionul urechii.

3)nervul alveolar inferior patrunde cu artera alveolara inferioara prin gaura


mandibulara, strabate canalul mandibular si iese prin gaura mentoniera. Pe
traseul sau, cat strabate canalul mandibular participa la formarea plexului
alveolar inferior pentru dintii si gingiile inferioare. Cand iese prin gaura
mentoniera se imparte intr-un ram mental care este senzitiv si inerveaza buza
inferioara si tegumentele barbiei si un ram motor pentru m. milohioidian si
pantecele anterior al digastricului.
4)nervul lingual merge intre m. pterigoidieni si patrunde in limba, inerveaza
mucoasa linguala anterior de „V-ul” lingual, valul palatin, amigdala palatina,
istmul faringian. Are anexat pe traiectul sau ganglioni submandibulari si
sublinguali la care vin fibre preganglionare cu originea in nucleul salivator
superior. Fibrele postganglionare inerveaza secretor glandele omonime.