Sunteți pe pagina 1din 3

Studiu de Caz

1) Prezentarea cazului persoanei

Alexia Sandu

14 ani, D.N. 14.03.2001, orasul Suceava

Data in plasament de catre D.G.A.S.P.C,


deoarece copilul are nevoi speciale de educatie
iar in familie nu are parte de conditii favorabile
pentru dezvoltare.
Conditiile de viata actuale sunt oferite de centrul de plasament

2) Situatia familiala

Mama ( Dora Sandu, casnica) si fiica ( Alexia Sandu) au fost alungate de tata( Doru Sandu) pe strazi.
Acestea au dormit zile intregi pe strazi traind in conditii precare de igiena si mancand resturi de
mancare.

Tatal(Doru Sandu) consuma adesea bauturi alcoolice si etnobotanice. In urma consumului devenea
extrem de agresiv cu mama si copilul. Intr-un final acesta a incercat sa arunce in soba copilul, iar pe
mama a lovit o puternic in arcada.

Relatia dintre cei doi soti Doru era una lipsita de iubire si intelegere. Climatul familial era dominat de
agrsevivitate, frica, lipsuri materiale.

3)Diagnosticul

Alexia Sandu, in varsta de 19 ani, prezinta o deficienta mintala medie, avand un QI de58

prezintă o dezvoltare staturală în limitele normalului, cu o musculatură insuficient dezvoltată

prezinta o flexibilitate redusa in gandire, absenta elementelor de creativitate si existenta unei


gandiri reproductive

– prezinta conduite operatorii inferioare cu mult varstei cronologice, dificultati in relizarea


activitatilor de analiza, sinteza, abstractizare, clasificare cu continut semantic si simbolic

– prezinta o eficienta scazuta a memoriei si o atentie relativ stabila

– sfera interselor esteorientata spre concret

– vocabularul este insuficient dezvoltat raportat la varsta subiectului; persoana prezinta dislalie
polimorfa si dislexio-disgrafie

– prezinta o tulburare a afectivitatii sub forma dezechilibrului emotional. Necesita permanent
raspuns emotional
– sistemul atitudinal este slab conturat. Manifestă atitudini activ-participative mai ales în sarcinile pe care
le poate realiza, necesitând încurajare, sprijin. Este ordonată, chiar tipicară. Ritm foarte lent de
lucru.
– Are slabă încredere în forţele proprii şi o stimă de sine scăzută.

– 4) Stadiul si evolutia cazului


a)Dezvoltarea psihomotorie:
-recunoaşte, identifică şi denumeşte schema corporală proprie şi a partenerului;
-bună coordonare oculo-motorie;
-are fixată lateralitatea (dreptace);
-are formate structurile perceptiv-motrice de culoare, formă, mărime (nu are formată noţiunea de “mijlociu”);
-prezintă dezorganizare spaţio-temporală;

b) Limbaj şi comunicare:
-refuză să vorbească şi să colaboreze cu cei din jur datorită timidităţii exagerate;
-prezintă dislalie polimorfă prin omitere de sunete/silabe, deformări, înlocuiri/substituiri şi inversiuni de sunete;
-sunt afectate sunetele: r, s, z, ş, j, ţ;
-pronunţare eliptică, în special a grupelor consonantice (exemplu: “tablou” – “tabou”), prin omisiuni de sunete
sau de silabe (omite frecvent finalul cuvintelor).
-incapacitatea parţială de articulare sau de pronunţie a anumitor sunete, cuvinte îngreunează recepţia şi
decodarea, înţelegerea informaţiei este afectată comunicarea;
-auz fonematic foarte slab dezvoltat – are afectată capacitatea de diferenţiere fonematică, de analiză şi sinteză
fonematică;
-nu recunoaşte şi identifică toate literele învăţate -a, A, u, U, o, O, i, I, p, P, t, T, c, C, m, M
– are dificultăţi în ceea ce priveşte literele: -i, I, p, P, t, T, c, C. Celelalte litere sunt recunoscute numai pe baza
alfabetului ilustrat

-nu transcrie (nu realizează corespondenţa literă de tipar-literă de mână);


-scrie după dictare doar grafemele: a, A, u, o, O, i, m, M;
-nu scrie după dictare silabe, cuvinte şi propoziţii;
-copiază mecanic literele învăţate (le “pictează”), silabe, cuvinte şi propoziţii;
-nu leagă corect grafemele între ele;
-citirea se realizează cu foarte mare dificultate şi numai cu ajutor;
-cu ajutor, poate despărţi în silabe cuvinte bi- şi trisilabice uzuale

5)Masuri de interventie corectiv recuperatorii


Data fiind complexitatea tulburărilor a fost necesară realizarea
unui plan de intervenţie personalizat, care să urmărească achiziţionarea
treptata a abilităţilor de comunicare şi a celor lexico-grafice.

obiective cadru- formarea si exersarea abilitatii de structurare a mesajului oral

obiective de referinta
a) exersarea aparatului fono-articulator
-exercitii de coordonare generala
-antreneamente ludice de exersare a aparatului fonoarticulator
b) exersarea respiratiei
exercitii de respiratie prin jocuri precum: urmarirea bulelor cu apa, suflatul in foc)
exercitii de respiratie cu emiterea vocalelor, silabelor deschise: aaa, eee,ooo, iii, miii
c) dezvoltarea auzului fonematic, exersarea atentiei si a memoriei auditive si vizuale
-exercitii de recunoastere si imitare de sunete onomatopeice
- exercitii de analiza foneticacu indicarea primului sunet din cuvant
- jocuri amuzante in care un anume sunte este repetat de mai multe ori( cu face cioara? Cra-cra ,
imitarea animalelor)
-jocuri de coralare a sunetului cu obiectele sau vietati

d) corectatare pronuntiei sunetelor deficitare


-exercitii de impostare corecta a fonemelor pronuntate deficitar
- exercitii de emitere, fixare si consolidare a sunetlui
- exercitii de introducere a sunetlui in silabe si cuvinte
- automatizarea sunetului in propozitii si cuvinte

e) Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă la nivel propoziţional

-exerciţii de utilizare a pronumelui personal“eu”, însoţit de verbele “a avea”, “a vedea


- exerciţii de integrare propoziţională, după suport obiectual şi/sau imagistic, cu o anumită structura

6) Rezultate obtinute dupa masurile de interventie recuperatorie