Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

Analiza conexiunii cultură națională-cultură

organizațională militară.

Studiu de caz - Armata României

Realizat de:

Narița Nicolae

Prof îndrumător:

Col. conf. univ. dr. Constantin Daniel Sorin

AN I - MCO
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

Analiza conexiunii cultură națională-cultură

organizațională militară.

Studiu de caz - Armata României

Aspecte teoretice privind cultura și cultura națională

Lumea este plină de confruntări între oameni, grupuri și popoare

care simt, gândesc și se comportă fiecare într-un mod aparte. În același
timp, acești oameni, aceste grupuri și națiuni se confruntă cu probleme
comune, care necesită cooperare pentru a fi rezolvate. Fiecare om poartă cu
sine tipare de gândire, simțire și acțiune potențială care au fost deprinse de-
a lungul vieții. Odată imprimate aceste tipare de gândire, simțire și acțiune
în mintea unui om, el trebuie să se dezvețe de ele pentru a învăța ceva
diferit, lucru care este destul de dificil de făcut.1
Cultura este un fenomen colectiv, fiind împărtășită de oameni
care trăiesc sau au trăit în același mediu social, loc în care ea a fost și
deprinsă. Aceasta este constituită din regulile nescrise ale jocului social. În
lumea în care trăim, au existat, există și vor exista un număr relativ mare de
culturi. Diferențele culturale se manifestă în moduri diverse. Din mulțimea
termenilor folosiți pentru a descrie manifestările culturii, următorii patru
sunt cei mai reprezentativi: simboluri, eroi, ritualuri și valori.2

1
Geert Hofstede,Gert Jan Hofstede, Michael Minkov, "Culturi și organizații: softul
mental: cooperarea interculturală și importanța ei pentru supraviețuire",Editura
Humanitas, București, 2012, p.16.
2
ibidem,p. 17.

Pagina 1 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

Simbolurile sunt cuvinte, gesturi, imagini sau obiecte care au un

înțeles ce nu poate fi recunoscut ca atare decât de către cei care împărtășesc
acea cultură. Cuvintele unei limbi sau ale unui jargon aparțin acestei
categorii, la fel ca îmbrăcămintea, coafura, stindardele și simbolurile care
definesc un statut social.3
Eroii sunt oameni, în viață sau decedați, reali sau imaginari,
înzestrați cu însușiri prețuite într-o cultură, și prin urmare slujesc drept
modele de comportament. 4
Ritualurile sunt activități colective care, chiar dacă nu ajută din
punct de vedere practic la atingerea scopurilor dorite, în cadrul unor culturi
sunt considerate esențiale în plan social. Prin urmare, îndeplinirea lor are o
valoare în sine.5
Valorile sunt tendințe generale de a prefera anumite situații
altora. Valorile sunt sentimente bipolare: au o dimensiune pozitivă și una
negativă (Ex.: bun-rău, moral-imoral, firesc-nefiresc etc.).6
Fiecare grup sau categorie socială deține un set comun de
programe mentale care constituie cultura acelui grup sau a acelei categorii
sociale. Cum aproape fiecare dintre noi aparținem în același timp mai
multor grupuri sau categorii diferite, în mod inevitabil avem mai multe
straturi de programare mentală care corespund unor niveluri de cultură
diferite. Spre exemplu:7
 un nivel național, în funcție de țara (sau țările, pentru cei
care au emigrat) căreia îi aparții;
 un nivel al apartenenței regionale și/sau etnice și/sau
religioase și/sau lingvistice;
3
ibidem, p.19.
4
ibidem, p.19.
5
ibidem, p.19.
6
ibidem, p.20.
7
ibidem, p.30-31.

Pagina 2 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

 un nivel al genului - te naști ori băiat, ori fată;

 un stadiu al dezvoltării generației, care îi separă pe bunici
de părinți și de odraslele acestora;
 un nivel al categoriei sociale din care fac parte, nivel care
conferă o legătură cu oportunitățile în ceea ce privește
educația, ocupația sau profesia;
 pentru cei care muncesc, nivele organizaționale,
departamentale și/sau corporatiste, în funcție de modul în
care angajații au fost socializați de organizația în care
lucrează.
În timp ce un individ evoluează, el trebuie să se disocieze de
unele deprinderi de gândire, simţire sau manifestări rămase în memoria sa,
pentru a-și însuși noi atitudini şi a se obișnui cu noile cerințe ale mediului.
Această adaptare se poate realiza fără mari dificultăți dacă se au în vedere
caracteristicile de bază ale culturii, care în viziunea doamnei Mary Ellen
Guffey ar fi:8

1. Cultura este deprinsă prin învățare. Regulile, valorile şi

atitudinile nu sunt intrinseci. Ele sunt învățate şi sunt comunicate pe
diferite căi din generaţie în generaţie. Regulile de conduită socială se învaţă
în familie şi în societate şi sunt condiţionate încă din cea mai timpurie fază
a copilăriei.
2. Cultura conține un fundament logic intrinsec. Dogmele
fiecărei culturi au pornit de la accentuarea valorilor şi a credinţelor
respectivei culturi. În acest fel, ele acţionează precum o forţă normativă. În
cultura niponă, spre exemplu, păpuşa Barbie nu a avut parte de success
datorită faptului că aceasta posedă un zâmbet larg. În cultura niponă se
dezavuează expunerea dinţilor, gestul fiind interpretat ca unul de tip
agresiv, precum spunea Andrew Pollacj în lucrarea „Barbie’s Journey in
8
http://biblioteca.regielive.ro/referate/management/cultura-nationala-157392.html.

Pagina 3 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

Japan”. Recunoaşterea logicii din interiorul unei culturi are o importanță

deosebită, mai ales în momentul în care este necesară învățarea acceptării
unor comportamente culturale care nu se aseamănă.
3. Cultura este un izvor de identitate şi de apartenență a
oamenilor care trăiesc într-o anumită colectivitate. Cultura reprezintă locul
din care un individ se poate raporta la felul în care este perceput și, de
asemenea, percepe lumea înconjurătoare. Indivizii îşi clădesc identităţile
prin combinarea unor experiențe culturale diferite, care se suprapun peste
cultura lor primară. Oamenii iau decizii în ceea ce priveşte locul și modul
în care ar trebui să fie educați, cariera, ce ar trebui să prezinte locul de
muncă, alegerea unui partener, însă fiecare decizie este acompaniată de o
gamă variată de reguli, metode, ceremonii, credinţe, limbă şi valori.
Acestea se adaugă la profilul general al culturii fiecaruia dintre indivizi şi,
în final, ajung să reprezinte expresia unei identităţi personale.
4. Cultura îmbină perceptibilul cu ceea ce nu se poate percepe.
Pentru cei din afara unei anumite culturi, modul în care un individ se
comportă reprezintă părţile perceptibile ale culturii acestui om. Aceste
obiceiuri sunt reprezentări perceptibile ale unor valori lăuntrice,
imperceptibile, care determină modul în care indivizii adoptă un anumit tip
de comportament și de gândire.

Cultura națională rezidă din conservarea, dezvoltarea și

cultivarea limbii și a istoriei, ca însușiri cu caracter specific ale existenței
oricărei națiuni. Caracteristica centrală a colectivităților naționale este dată
prin opera lor: limbaj, mituri, religie, istorie, artă și, nu în ultimul rând,
știință. Națiunile au ca scop să își extindă granițele până la limita sferei de
acoperire a culturii lor, iar spiritul patriotist este puternic închegat de
cunoașterea și îmbogățirea culturii naționale.9

9
http://destepti.ro/cultura-nationala

Pagina 4 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

Oricare tip de cultură națională are un caracter aparte, deoarece

aparent aceasta se află într-o sferă izolată și închisă, însa fiecare tip de
cultură națională este supusă schimbărilor prin transformare, prin preluarea
unor componente aparținând unor alte culturi. Aceasta se îmbogățește și se
dezvoltă în mod continuu prin îmbinarea materiei trecutului cu valorile
relativ noi. Specificul național își găsește originile în stratul etnic al unei
culturi, dar principalele elemente sunt reprezentate de cultura majoră,
aceasta constituind fundamentul modernității. Tranziția de la vechi la nou
este, în fapt, o tranziție la un alt set de valori și principii, care transformă
modul în care indivizii unei culturi percep și apreciază viața. 10
Cultura națională este reprezentarea unor imagini și simboluri
naționale, care oscilează între schimbare și inerție istorică. Spre ecemplu,
descoperirile arheologice legate de istoria omeniri sau a unui neam
reprezintă amintiri vii ale unui trecut care încă rezonează într-un fel sau în
altul cu prezentul, iar ignorarea, distrugerea sau depozitarea lor în locuri
inadecvate, în condiții neprielnice conservării lor, este considerată un
sacrilegiu. Monumentele cu caracter funerar sunt o extensie a cultului
transmis de către strămoșii unei culturi sau a unui neam, pentru că, orice
omagiu sau ceremonie publică adusă în amintirea lor, îi invită pe cei din
audiență la retrăirea acelor evenimente care evocă eroismul, demnitatea, și
alte valori ce doresc a fi inoculate celor prezenți.11
Spiritul patriotic și cel național, ca părți ale unei culturi naționale,
pot fi transmise prin educație. Democrația se bazează o educație de tip
moral a corpului politicienesc, iar această datorie trebuie să revină națiunii,
care, prin instituțiile sale abilitate creează moravurile și șlefuiesc caracterul
poporului, inspirându-i dragostea de patrie. Sistemul educațional furnizează
criteriul de norme, cunoștințele comune și mediul comun care sădesc

10
ibidem.
11
ibidem.

Pagina 5 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

rădăcinile naționalismului. Unificarea societății prin centralizarea

învățământului a sprijinit coeziunea națiunii, deoarece în școală se insuflă
idealul național și asigură întreținerea cultului patriotic. Școala reprezintă
instituția națională prin excelență care transmite mai departe ideologia
națională, memoria istorică a unei societăți, prin conținutul învățământului.
În ceea ce privește națiunile europene, învățământul se axează pe nașterea
și clădirea națiunii. Limba națională, normată de gramatici și dicționare, a
ajuns șă fie un fundament al fenomenului educativ. Trezirea națională sau
deșteptarea națională, a fost înfăpuită în spațiul european prin reconstrucția
lingvistică. Dialectele, departe de a fi ignorate, au fost prezervate în
patrimoniul național, acestea fiind cheia trecutului pe care continuă să se
întemeieze legitimitatea națională.12

Conexiunea cultură națională-cultură organizațională

militară

Studiu de caz - Armata României

Cultura organizațională militară în Armata României este strâns

legată de cultura națională a acestei țări dotorită mai multor motive, cum ar
fi etnia comună, istoria comună, eroii comuni, simbolurile comune și nu
numai.
În ceea ce privește militarii Armatei României, toți sunt doar de
origine română. Fără prea multe excepții, aceștia s-au născut și au crescut
pe teritoriul României, unde s-au adaptat culturii acestei țări și și-au însușit-
o pe parcursul anilor. Astfel, din acest punct de vedere, se poate spune
faptul că membrii organizației militare, pe lângă faptul că și-au însușit
12
ibidem.

Pagina 6 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

cultura națională a României, s-au adaptat și și-au însușit și cultura

organizației militare care este într-un anume fel similară cu cultura
națională a României.
Cultura națională a României este strâns legată de cultura
organizațională militară și din punct de vedere istoric. Astfel,
comportamentul vitejesc al unor mari conducători de oști români, cât și a
multor altori militari care au dat dovadă de bravură pe câmpul de luptă, a
rămas adânc întipărit în memoria colectivă ca un exemplu demn de urmat.
Spre exemplu, celebra frază "Pe aici nu se trece!" rostită de generalul
Eremia Grigorescu în momentele în care Armata Română avea nevoie de
însuflețire pe fondul luptelor de la Mărăști, Mărășești și Oituz, avea să
răsune în mintea și în inima urmașilor acestei țări, militari și civili, ca un
ecou de bravură și îmbărbătare. Totodată, comemorarea și cinstirea unor
evenimente istorice aduce împreună atât militarii, cât și civilii, într-un loc
în care cultura națională se întrepătrunde cu cultura organizațională
militară.
Un alt liant între cultura națională și cultura organizațională
militară este reprezentat de drapelul de luptă al unității. Drapelul de luptă al
unității este o valoare și un simbol, care deși este cu specific militar,
împrumută caracteristici din cultura națională a României. El este valoarea
militară cea mai înaltă, deoarece simbolizează patria, independența și
suveranitatea națională și integritatea teritorială a țării. Acesta este și
simbolul datoriei sacre de apărător al patriei, al onoarei, demnității,
curajului, vitejiei și gloriei militare, al admirației, respectului și
recunoștinței față de cei ce și-au jertfit viață în războaiele purtate de-a
lungul istoriei. Drapelul de luptă se situează pe primul loc în ierarhia

Pagina 7 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

valorilor militare și îndeplinește un rol foarte important în creșterea

capacității combative a unităților.13
Virtuțile ostășești, cum ar fi demnitatea militară, ordinea și
disciplina, vigilența, cinstea și corectitudinea, curajul și vitejia și multe
altele, sunt valori împărtășite nu numai în cadrul organizației militare, ci și
în cadrul culturii naționale. Astfel, aceste valori trezesc admirație pentru cei
care le manifestă și dispreț pentru cei care se caracterizează prin opusul
acestora, lucru care este vizibil în ambele culturi.14 Atât legile și
regulamentele militare din Armata României cât și legile aflate în vigoare
pe teritoriul României sunt îndreptate spre promovarea unor astfel de virtuți
și pedepsirea celor care le încalcă.
Conexiunea dintre cultura națională a României și cultura
organizațională militară din Armata Română mai este dată și de teritoriul
național. În acest sens, populația țării se vede în acest teritoriu ca fiind
"acasă", în timp ce militarii au datoria supremă de a-și jertfi viața, la
nevoie, pentru păstrarea întegrității și suveranității teritoriului statului
român.15
Această conexiune mai este dată și de limba română, care este un
element definitoriu al României, ca țară, și al tuturor românilor de
pretutindeni, ca cetățeni ai acestei țări. Apărarea și cultivarea limbii
moștenite de la strămoși este o îndatorire de onoare a tuturor cetățenilor
statului român. Astfel, efortul comun al mediului organizațional militar cât
și al celor din mediul civil reprezintă un punct comun în ceea ce privește
similitudinea lor culturală.
Instituțiile statului fac parte din cultura națională a unei țări. În
România, armata este și ea, una dintre aceste instituții. Aceasta însă, are un
13
Pavel Ciuhureanu, "Factorul cultural și rolul său în întărirea capacității de apărare a
patriei", Editura Militară, București, 1987, p. 138-139.
14
ibidem, p. 139.
15
ibidem, p.129.

Pagina 8 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

caracter distinct față de celelalte instituţii, prin rolul sfpecific ce îi revine în

cadrul societății. Armata are dreptul să folosească violenţa în momentul în
care situația o cere, conform legilor în vigoare, pentru a-şi îndeplini cu
succes orice misiune încredinţată. Pe scurt, acestea sunt: 16
1) apărarea teritoriului național împotriva agresorilor de orice fel
care fac uz de forţa militară;
2) garantarea independenței şi a suveranității României;
3) protejarea cetăţenilor României şi ajutorarea lor în situaţiile în
care viața și sănătatea lor le este pusă în pericol (catastrofe naturale,
ecologice);
4) contribuţii active şi concrete în asigurarea securităţii şi apărării
colective, împreună cu celelalte state membre ale NATO;
5) acordarea ajutorului umanitar statelor care cer acest lucru, sub
egida unor organizaţii de tip internațional sau continental.
Astfel, Armata României este ea însăși parte a culturii naționale,
care contribuie la bunul mers al lucrurilor în societate și este în permanență
gata să intervină când situația o impune. În cultura şi psihologia poporului
român se găsește o semnificaţie deosebită a serviciului şi a profesiei
militare, o viziune de tip pozitiv asupra instituţiei militare, ca purtătoare a
unor valori naţionale specifice, şi ca instituție capabilă să le apere, mai ales
în momentele de răscruce ale existenţei naţiunii române. Armata maie este
percepută de către populaţie ca sursă de speranţă şi ca un factor de
stabilitate, mai ales în situaţiile de criză.17 Deoarece armata se supune
exclusiv voinței poporului, influențele culturii poporului român, trebuie
fără doar și poate, să se găsească în ceea ce înseamnă cultura
organizațională militară a Armatei României.

16
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/determinari_sociale_psihosociale.pdf.
17
ibidem.

Pagina 9 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

În concluzie, conexiunea dintre cultura națională și cultura

organizațională militară în Armata României este evidentă, cele două
culturi intersectându-se între ele și influențându-se una pe cealaltă. Acest
lucru se întâmplă datorită faptului că cele două culturi au o istorie comună,
un teritoriu comun în care se găsesc, au multe simboluri, eroi și tradiții
comune și nu în ultimul rând, au o limbă comună. Consider că niciuna
dintre cele două culturi nu ar putea exista în deplină liniște una fără
cealaltă.

Obiective:
 verificarea faptului că valorile culturale ale instituției militare se regăsesc
în cele ale poporului român;
 observarea cazurilor în care militarii găsesc valorile culturale ale
instituției militare ca fiind diferite față de valorile culturale ale societății românești.
Ipoteze:
 valorile culturale ale instituției militare sunt în cele mai multe cazuri
identice cu cele ale poporului român;
 cazurile în care militarii consideră că valorile instituției militare sunt
diferite față de cele ale societății românești sunt puține, chiar izolate.
 conexiunea culturii organizaționale militare cu cea a culturii naționale
este puternică
Instrumentul de măsură:
Instrumentul folosit pentru verificarea ipotezelor este chestionarul. Chestionarul
aplicat militarilor participanți în scopul cercetării a fost conceput de către autor. Acesta
conține 9 afirmații. Scopul acestui chestionar este acela de a evidenția dacă există
discrepanțe între cultura națională și cultura organizațională militară.
Scorul final al chestionarului poate să varieze între 9 și 36 de puncte. Fiecare
întrebare este punctată de la 1 la 4, unde 1 reprezintă dezacordul, 2 reprezintă
dezacordul moderat, 3 reprezintă acordul moderat, iar 4 reprezintă acordul față de cele
enunțate în fiecare dintre cele 9 afirmații.
Interpretare:

Pagina 10 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

În ceea ce privește interpretarea rezultatelor, autorul chestionarului consideră că

respondenții pot fi împărțiți în patru categorii. Prima categorie îi va cuprinde pe cei care
consideră că nu există nicio asemănare între cultura națională și cultura organizațională
militară. Scorul chestionarului pentru ca un militar să poată fi încadrat în această
categorie trebuie să fie de la 9 puncte până la 13 puncte. A doua categorie îi va avea
incluși pe militarii care găsesc puține concordanțe între cultura națională și cultura
organizațională militară. Scorul chestionarului acestora trebuie să fie de minim 14
puncte sau maxim 22 puncte. În a treia categorie vor fi incluși militarii care găsesc
puține discordanțe între cele două tipuri de culturi. Aceștia vor trebui să obțină scoruri
de la 23 puncte până la 31 puncte în chestionarul aplicat. Cea de a patra categorie îi va
cuprinde pe militarii care sunt convinși că cele două tipuri de culturi, cea națională și
cea organizațională militară, se aseamănă izbitor de mult sau sunt chiar identice. În
acest sens, respondenții trebuie să obțină scoruri de la 32 puncte până la 36 puncte în
chestionarul aplicat.
Universul populației și eșantionarea
În scopul atingerii celor două obiective propuse, s-a aplicat chestionarul
conceput de către autor unui număr de 50 de militari aparținând Batalionului 265 Poliție
Militară "Tudor Vladimirescu".

Chestionar

Specificații:
Chestionarul este anonim. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Autorul va fi recunoscător
dacă veți acorda punctajul pe care îl considerați adecvat fiecărei afirmații.
Completați acest chestionar, în partea dreaptă a afirmațiilor, cu punctaje de la 1 la 4, unde 1
reprezintă dezacordul, 2 reprezintă dezacordul moderat, 3 reprezintă acordul moderat, iar 4 reprezintă
acordul față de cele enunțate în fiecare dintre cele 9 afirmații.

Nr. Afirmația Punctaj

crt.
1. Valorile culturale ale României se regăsesc în diferite moduri în Armata
României și viceversa.
2. Limbajul folosit în instituția militară unde vă desfășurați activitatea este
asemănător cu cel folosit în viața privată.
3. Drapelul de luptă al unității dumneavoastră vă face să simțiți că luptați pentru
drapelul național al României.
4. Aveți convingerea că istoria României este scrisă luându-se în vedere faptele de
vitejie ale militarilor Armatei României.
5. Luați parte la ceremoniale, susținute atât în spațiul public cât și în mediul militar,
care reamintesc de eroi ai neamului românesc și de evenimentele importante ale
acestuia.
6. De cele mai multe ori vă sunt transmise valori culturale, sociale și istorice care se
regăsesc atât în mediul social în care trăiți cât și în locul în care vă desfășurați
activitatea.

Pagina 11 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

7. Înainte de a deveni membru al organizației militare, în concepția dumneavoastră a

existat convingerea că Armata României este garantul suveranității și integrității
naționale, iar acum continuați să vă păstrați acest punct de vedere.
8. Cultura organizațională militară din unitatea din care faceți parte este strâns legată
și în același timp condiționată de cultura națională a României.
9. Considerați că demnitatea, disciplina, cinstea, corectitudinea și curajul sunt valori
pe care se bazează atât societatea românească, cât și sistemul național de apărare.
Autorul vă mulțumește pentru timpul acordat în vederea completării acestui chestionar!

Analiza datelor
În diagrama următoare sunt regăsesc rezultatele obținute în urma evaluării
chestionarelor participanților la studiu.
Diagrama Nr.1: Analiza datelor

4%

22%

Categoria 1
Categoria 2
Categoria 3
Categoria 4

74%

În Categoria 1 se regăsesc militarii care consideră că nu există nicio asemănare

între cultura națională și cultura organizațională militară. Din câte se poate observa în
Diagrama Nr.1, în această categorie nu s-a încadrat niciun militar. De aici se poate trage
concluzia că, în ceea ce privește cultura națională și cultura organizațională militară,
șansele ca aceste două culturi să nu se întrepătrundă în niciun fel sunt nule.
Categoria 2 îi are incluși pe militarii care găsesc puține concordanțe între cultura
națională și cultura organizațională militară. Astfel, un procent de 4% dintre militarii
participanți la studiu s-au integrat în această categorie. Se poate observa astfel că există
un număr relativ mic de militari care consideră că cele două culturi împărtășesc puține
valori comune.
În Categoria 3 sunt incluși militarii care găsesc puține discordanțe între cele
două tipuri de culturi.În această categorie se regăsește 22% din eșantionul participant la

Pagina 12 din 10
 Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

studiu. Deși este un număr relativ mare, nu este însă dominant. Se poate vedea astfel că
această categorie de militari consideră că există destul de puține deosebiri între cultura
națională cu cultura organizațională militară.
În ultima cateogorie, și anume Categoria 4, sunt cuprinși militarii care sunt
convinși că cele două tipuri de culturi, cea națională și cea organizațională militară, se
aseamănă izbitor de mult sau sunt chiar identice. În acest sens, această categorie
cuprinde 74% dintre respondenți. Se poate trage concluzia că acest număr este
covârșitor, putând fi folosit pentru expunerea părerii majorității militarilor în ceea ce
privește cele două culturi.
Verificarea ipotezelor
Prima ipoteză se referea la faptul că valorile culturale ale instituției militare sunt
în cele mai multe cazuri identice cu cele ale poporului român. Această ipoteză se
validează, deoarece 96% dintre participanții la studiu consideră că între valorile culturii
organizației militare și valorile culturii naționale românești se pot găsi destul de puține
deosebiri sau nu se găsesc deloc.
A doua ipoteză, se referea la cazurile în care militarii consideră că valorile
instituției militare sunt diferite față de cele ale societății românești, ca fiind puține sau
că ar fi izolate. Această ipoteza s-a confirmat prin faptul că doar 4% dintre respondenți
au considerat că între cele două tipuri de cultură există puține asemănări, neexistând
cazuri care să nege total existența acestora.

Bibliografie
Cărți
 Geert Hofstede,Gert Jan Hofstede, Michael Minkov, "Culturi și
organizații: softul mental: cooperarea interculturală și importanța
ei pentru supraviețuire",Editura Humanitas, București, 2012;
 Pavel Ciuhureanu, "Factorul cultural și rolul său în întărirea
capacității de apărare a patriei", Editura Militară, București, 1987;
Surse internet
 http://biblioteca.regielive.ro;
 http://destepti.ro;
 http://cssas.unap.ro.

Pagina 13 din 10
Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

Pagina 14 din 10