Sunteți pe pagina 1din 3
 
STĂNCAN MARIAFilologie, anul III, croată-română
Postfeminismul in literatura croata contemporana
Savantul si filosoful musulman Imam Ja far al-Sadiq (702-765 d. H.) definealiteratura astfel: ”Literatura este vesmantul cu care cineva imbraca ceea ce scrie sauspune astfel incat sa para mult mai atractiva”, adaugand ca ”literatura este o bucatadin viata, careia i-a fost data o directie si inteles, o interpretare artistica a lumii infunctie de observatorul acesteia”.In timp ce autoarele care umplu rafturile bibliotecilor cu literatura croata secentreaza pe propriile stiluri pentru a le slefui, de unde de neunde s-a ivit o nouageneratie a autoarelor feministe, cumva la confluenta literaturii cu publicistica. Unadin temele comune tuturor acestora este experienta de dupa razboi, folosind personajemarginale pentru a explora tensiunile existentiale intre individ si societate. Totusi,ceea ce e interesant de gasit la textele croate contemporane este varietatea abordarilor literare individuale.Daca in anii 90 literatura croata a fost marcata de o serie de intrebari (continuitate,discontinuitate, schimbari de gen, aparitia noii poezii), mai apoi a capatat o stabilitate, predominant in romane si in culegerile de proza scurta. Productia poetica econsiderabila, iar calitatea sa e mai inalta decat cea a temelor abordate, dar emarginalizata, mai ales in media. Poate pentru ca, fara sa-si piarda valoare simbolica,atat textele poetice cat si cele dramatice au un numar mai redus de cititori.In ciuda sustinerii constante a autorilor de catre Ministerul Croat al Culturii si a politicii sale benefice de achizitionare de carte, industria editoriala nu se bucura deautonomie. Iar unul dintre principalele motive este esecul restaurarii retelei dedistributie distrusa in anii 90. In ultima vreme se constata o inflorire a unor asa numitegenuri ”populare”, se vorbeste despre ”democratizarea scrisului”, despre raportul intrecalitatea literara si gloata crescanda de editori de carte neprofesionisti. Ar fi bine catoate acestea sa fi dus la ridicarea standardului productiei literare si la stabilizarearelativa a publicului care e mâță blândă câtă vreme e scarpinat sub barbie, dar care setransforma intr-o fiara feroce de indata ce nu-i mai faci pe plac.Cum răul se raspandeste ca pecinginea, nu se putea ca tocmai feminismul salipseasca din spatiul literar croat si anume cel de factura anglo-americana. Tendinteleliterare feministe iti sar in ochi in genurile literare ”marginaledin rubricile ziarelor.Exista cativa redactori de astfel de rubrici care se cricumscriu literaturii croatecontemporane, iar caracteristica lor comuna e aceea ca scriu naratiunea la persoana I. Toate aceste ”scriitoare” (daca grafomania e o arta ... ?!) si-au facut mana si cualte genuri (romane, proza scurta), dar publicistica le-a conferit o prezenta media prominenta, aducandu-le popularitatea in randurile cititorilor, ceea ce altminteri le-ar fi costat sume colosale in marketing si publicitate. Culegerile lor de articole din presascrisa sunt printre cele mai citite titluri de pe piata.Pe langa publicitatea media si amestecul publicistic de genuri deseori cotate canegative, neliterare, neautentice, motivul fundamental pentru popularitatea acestui tipde scriere sta in faptul ca trece drept productie literara si pe plan cultural a reusit sadea la iveala o noua generatie de cititori, cu propriile lor obiceiuri, dar mai alesnecesitati. Ceea ce e nou aici e faptul ca diferentierea nu se face pe criteriul varstei, ci pe constientizarea de catre public a necesitatii de a citi povesti de viata care aurelevanta in prezent.Desi naratiunile sunt variate, totusi, toate aceste romane tind sa sparga
 
stereotipurile existente si sa demoleze bucata cu bucata cliseele care domina presacroata, literatura si peisajul media. Utilizand diverse procedee narative, au fost create personaje individuale foarte departe de prezumptiile cultural istorice pre-existente.Constienti de opozitia intre identitatea personala si cea colectiva, autorii de prozacroata contemporana tin neaparat sa nareze situatii in care personajul principal seopune standardelor comportamentului conventional. Apetitul pentru marginal social(mai mult decat boem) si marginalizat ii aduce in situatia sa descrie deseori viatacotidiana urbana din Croatia prin prisma ”faptelor minore”, care nu tin de majoritateadominanta. Acest aspect confera specificitate literaturii croate contemporane actuale prin crearea de naratiuni fara final, raspunsuri la intrebarile existentiale care suntimpartasite si altora, insa doar varii alegeri literare individuale.De la o vreme rubricile culturale dispar gradual din cotidiane, fiind inlocuite demondenitati ori scandaluri ce au legatura intr-un fel sau altul cu industria dedivertisment. Analog, pe canalele televiziunii publice croate aparitia materialelor culturale video e minimizata la simple ”stiri culturale”, cat despre canalele private deteleviziune, nici nu poate fi vorba. In ceea ce priveste critica literara, cu greu pot fi numiti ”critici literari” profesionisti adunatura de scriitori croati cat s-o cuprinzi in palma. Critica literara adevenit o activitate secundara, neregulata si care se limiteaza la reviste literare cutiraje extrem de reduse.Si cum respectivele scriitoare croate sunt atasate de bineinteles ca ideile feministenu puteau lipsi nici romanele lor. Desi termenul ii apartine filosofului evreu F. M. Ch.Fourier, acest curent a aparut din convergenta diabolica de idei a miscarii ”Justificareadrepturilor femeilor” initiata de scriitoarea britanica Mary Wollstonecraft si autilitarismului (un fel de nihilism, egalitarism si anarhism, 3 in 1), conceput sielaborat de sotul acesteia, William Godwin. Cunoscut la inceput mai mult prin propaganda sa anti-familie, curentul s-a succedatde-a lungul secolelor in mai multe valuri, liderii de marca fiind femei aparent de rasaalba, cu toate ca lucrurile nu stau deloc asa, din clasa de mijloc, din zona de acoperirea Occidentului Atlantist. Curand feminismul a dus la destramarea familiilor si lafaliment prin divorturi costisitoare, la incarcarea sistemului social, dezorganizaresociala masiva si la o rata de criminalitate din ce in ce mai mare si mai greu decontrolat prin emanciparea negrilor. Mai ales in vremea din urma si chiar anul trecutin 2019 s-a ajuns la parazitarea sistemelor sociale de catre imigrantii ilegali care s-ausubstituit victimelor ucise in scopul de a obtine cetatenie si statut social legal. Feminismul e una dintre ramificatiile marxismului, avand ca scop distrugereafamiliei, a proprietatii private, a religiei (de fapt a credintelor religioase si practicilor religioase, altele decat cele sataniste), a natiunilor etc. In contextul ideologieifeminismului societatea ar fi prada ”suprematiei masculine”, a albilor gentili in speta,care nu au alt scop decat a asupri femeile. Da, intr-adevar, femeile sunt asuprite, dar de alte femei. Ultima isprava din ”agenda politica” cu care se pot lauda adeptii acestuicurent nociv si diabolic este marsul de la Madrid, din Spania, de anul acesta, 2020, de8 martie, sarbatoare comunista notorie, cauzand imbolnavirea cu COVID-19 si chiar moartea multor persoane. Astfel, Spania a fost propulsata pe locul doi in topul statelor extrem de afectate deaceasta pandemie. Faptul ca guvernul spaniol socialisto-comunist (si feminist, fireste)se confrunta cu o actiune in justitie, acuzat de neglijenta in gestionarea situatieicauzate de epidemie, e prea putin relevant. Mai important este ca aceste persoaneimplicate in organizarea respectivului mars (femei, barbati si ”non-binary people” saumai bine zis al treilea gen), prin comportamentul lor mai mult decat iresponsabil, de-a
 
dreptul criminal, au inrautatit si mai mult situatia, preferand sa calce pe cadavre pentru a-si realiza scopurile marsave. Precum s-au straduit sa dovedeasca si auizbandit cu mare succes:
”feminismul dauneaza grav sanatatii”
.

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505